Page 7 - 1954-04

Nr 27 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
I N O V A T O R U L U I
T R I B U N A
In raionul Sebeş trebuie îmbunăll O liotărîre care ttu se ---------------------------------------------------------------- —1--------------------------
respectă
munca de agifafâe la sate Noul regulament al inovaţilior — expresie vie
In cadrul consfătuirii cadrelor didac­
In regiunea noastrA aint multe organi­ râspunde de ir/.retga muncă de propagan­ tice din raionul lila şl oraşul Deva, s-a a grijii partidului şi guvernului pentru inovatori
zaţii de partid de la sate, care eonfor- dă şi agitaţie din raion, nu acordă des- . pus In discuţie $1 apoi s-a adoptat o ho-
mtndu-se întocmai Hotărîril partidului şi lulâ atenţie muncii de agitaţie in campa- . tărîre prin care profesorii de educaţie
guvernului cu privire la pregătirea cam- nia agricolă de primăvară. Dacă 1 s-a . flzlcA sint obligaţi să organizeze învio­ Numărul tot mal mare al propunerilor de Inovaţii, arată în mod Just drepturile cularea recompensei conform aliniatului
pantei agricole de primăvară, au obţinut adus la cunoştinţa că In Miercurea munca rarea de dimineaţă in şcob. de inovaţii fAcut; de muncitorii, inginerii ce revin inovatorilor şl Îndatoririi; ce le (al dtn prczerV-ul articol.
eaccese Însemnate în lupta pentru Lnsâ- de agitaţie este inexistentă şl c3 din a- ; In unele şcoli aeeastA holârlre se res­ şt tehnicienii din Întreprinderi, demens- au aceştda. Dacă o inovaţia este generalizată şi la
mînţarea la tmvp şl după cele mal Îna­ ceasta caută $1 însâmînţările merg slab, pecţi. La şcoala medie tehnici de con­ «reazi interesul pe care-1 poartă clasa Introducerea noţiunii de raţionalizare alte Întreprinderi sau Instituţii, acestea
intate metode agrotehnice Dar acest lu­ el a căutat să arunce această rămlnere J strucţii ca şl la şcoala pedagogici din muncitoare dezvoltării Industriei' noastre administrativă, amlnarea anului de folo­ vor plăti Inovatorului 80 La sută din re­
cru, din păcate, nu so Inlimptâ peste tot. In urmă în seama timpului „nefavorabil" Deva, profesorii Pavai Liviu, respectiv socialiste. Acest Interes se manifestă prrn sire din motive obiective, cota de premiere compensa cuvenita de pe urma aplicării
In raionul Sebeş, de pildă, Slot încă multe Comitetul Central al pcrtldului nostru Bivolarii Sever conduc in Mecare dimi­ Justa folosire a rezervelor Interne dm de 40 la sută faţă d; 23 la sulă dl pre­ inovaţiei. Indiferent de numărul întreprin­
comune unde arăturile şi Insâmînţârile acordă o decsebită stenţ-'i muncii da a- neaţă exerciţiile de Înviorare, pregătind codrul întreprinderilor şl o nouă zlitudlce vedea vechiul regulament pentru genera­ derilor la care s-a generalizat.
de prim&vară slut râmase In urmă. AUt gitaţle tn perioada Insămlnţărllor de pri­ cu această ocazie elevii şl pentru trece­ laţi de muncă, atitudine născută dJn tran­ lizarea unor Inovaţii sau aplicarea unor Noul regulament mal arată că plata re-
In comunele Serăşei, Peftreşti, Dostai, măvară şl obligă toate organele şt organi­ rea normelor F G M A. şl G M.A sformările sociaJ-economice ale ţării noa­ metode cunoscute, din proprie Iniţiativă, compensator pentru inovaţiile care dau un
Miercurea cit şl In Dara, Planul de Sus zaţiile de partid de la sate să o pună In stre ‘ ca de pildă, introducerea unei inovaţii de rezultat economic ca poate fl stabilit tn
Sînt Insă şl şcoli unde situaţia e cu
şl CîLnlc, situaţia campaniei agricole de centrul preocupărilor lor Comitetul ra­ lotul alta. La liceul de fete, deşi educa­ Partidul şl guvernul acordă toată a- La o întreprindere la alta din propria ban», se plăteşte in rate: o recompensă
prim Avară se prezint! slab. ional de partid Sebeş trebuie să ţină ţia fizici e predată de 3 profesoare, nu fac tenţia mişcării de inovaţii şi crează con­ Iniţiativă a unei persoane, dovedeşte eA provemtâ pe bază de anteoataui şl care
An alicind această stare de lucnun, re­ seamă de lucrul acesta şi să acorde o exerciţii de înviorare cu elevele. La liceul diţii optime necesare creştem continue a noul regulament stimulează şi mol muli nu depăşeşte suma de 500 lai, sâ va plăti
iese ci una din principalele cauze care mai mare atenţie muncii de agitaţie la | de băieţi situaţia e şi mai rea Profeso­ acestei mişcări, stlmullnd z/plririd crea­ munca Inovatorilor. integral Inovatorului după 30 de zile de
au dus aici, este slaba muncA de agita­ sate Atit trimiterea agitatorilor din fa- I rul Petrescu Victor nu numai că nu or­ tor al inovatorilor, stimulare bazată pe Intr-unui din articolal; sale. noul re­ la data a^cepiinll planului de punere In
ţie, pa care atit comitetul raional de brici la sate. at şl Instruirea temeinică ■ ganizează înviorarea dar mi participa nici principiul soc:?il:9t aJ cointeresării mat;- gulament preved9 ; „Recompensa se a- aplioar; a Inovaţiei Ratele mai mari de
partid cit şl organizaţiile de bază din a agitatorilor din organizaţiile de bază la cercul pedagogic de specialitate riaîe a celor ce muncesc. cordă avLndu-so In vedere importanţa a- SCO lei se pl&tese Inovatorului cu cota de
comune, o neglijează tn mod nepormis săteşti, trebuie sfi Le în centrul preocu­ Nu demult s-a intlmplat ca delegaţia Primul regulament privitor la drepturile canemică sau socială a inovaţiei. Toate 25 La suta înaâ cal puţin SOC lei, In ter­
In comuna Miercurea bunăoară situaţia părilor comitetului raional de partid A- inventatorilor şl Inovatorilor a apărut In efectele economic; sl sociale ce rezultă men de 30 de nle de la acceptarea pla­
gltaţorll trebuie instruiţi In aşa fol, In­ care a lost trimisă si-1 aducă pe tova­ din aplacarea unei inovaţii, adică mări­ nului de punere in aplicare a inovaţiei
ar&turll or şi tnsămin ţârii or de primăvară răşul Petrescu Victor la cercul pedagogie, 1930. Acest regulament fiind de-
este cu mult rămasă tn urmă fală de posibi­ cit să cunoască bine metodele agroteh­ să fie nevoită să-l trezească din somn pâşll atit In formă cit şi In conţinut, rea prcduotlvllăţll, reducerea preţului de pe baza anteeateuVulul verificat de colec­
lităţi. 51 lucrul acesta nu este întâmplă­ nice hralnteie, si le aplice eL dlnd exem­ $1 era doar ora 10,30 dimineaţa. fncă din I9S2 nu mal corespundea cerin­ cost, calitatea superioară, protecţia mun­ tivul de Inovaţii O altă cotă de 25 la
tor. Aid, munca de agitaţie esle inexis­ plu personal şl sA poată convinge pe ţă­ ţelor maselor care au crescut şi s-au dez­ cii. economii de Investiţii, economii de sută se plăteşte «novatorilor tn termen de
tentă. Tovarăşul Morar Io an secretarul ranii muncitori ci aplicarea lor le va a- Tovarăşa Frunză Elan». şofa secţiei |n- voltat mult faţă de anul 1030. devize, aportul de devize prin export, mă­ 30 sila de la trecerea a 8 luni de la a-
organizaţiei de bazA nu se ocupă de pre­ duce sporuri însemnate de produsa la văţămint a oraşului Deva, trebuie aă ur­ Noul regulament al inovatorilor apro­ riri de costuri In alte sectoare, etc., re­ pkcarea Inovaţiei, iar restul în termen de
gătirea agitatorilor ceea ce a făcut ca hectar. mărească mal îndeaproape activitatea bat prin Hotărîrea ConriHuâul d; Miniştri zultate din aplicarea unei Inovaţii, se în­ 60 de zile de la expirarea primului an
ol să nu cunoască Hotărî rea partidului şl De asemeni, comitetul raional de partid sportivă din şcoli sl respectareo hotărl- dJn 4 lulia 1933, are la bază experienţa sumează algebric prin aplicarea cumula­ de aplicare a Inovaţiei, ulUmeia două rate
rilor consfătuirii cadrelor didactice, luind
guvannulud cu privire la campania agri­ trebuie să acorde atenţia cuvenită agita­
în acelaşi timp urgente măsuri pentru sovietică şl a ţărilor da democraţie popu­ tivă a tuturor drepturilor băneşti stabi­ Lind plătite pe baza economilor efectiv
colă de primăvară, şl nici metodele agro­ ţiei vizuale şl s3 traseze sarcini concrete
„înviorarea" acelora care nu-şi fac con­ lară precum şi a 3 ani de muncă tn do­ lita In diferite articole ale prszented legi,
tehnice Înaintate. organizaţilor de bază pentru îmbunătă­ ştiincios datoria leslizate.
Io gazeta cetăţenească, de mal multă ţirea activităţii gazelelor cetăţeneşti. meniul inovaţiilor In ţara noastrA, q ptnă la atingerea plafonului recompensei Noul regulament prevede şl obligaţiile
Acect nou regulament este o mărturie respective. pe care le au inovatorii pentru ca pro­
vreme nu există nici un articol Iar lozinci Intrucit arăturile şl însâmînţările de
vie a grijii partidului şl guvernului faţă a) pmtru inovaţiile a căror aplicare au punerile tor să poată L aplicate ou fUO-
care să cheme ţăranii muncitori Ia luptă primăvară sînt treburi care nu suferă tn- Mai mult spirit
pentru succesul tns&mlnţăritor de primă­ tirrieri, nici comitetul raional de partid de inovatori, oameni înaintaţi care cu- un rezultat economic ce poate £1 stabi/kt cer in procesul de produoţle.
vară, lipsesc cu desăvirşjre. Sebeş nu trebuie să intîrzie în luarea mă­ gospodăresc in muncă nosetnd şl slăpîrvind tehnloa. caută să o in bani, recompensa va fl calculaţi In Astfel, Inovatorul este obligat si doa
De aceste lipsuri se lac vinovaţi şl to- surilor pentru Îmbunătăţirea muncii de perfecţioneze, să o împingă mereu îna­ raport ou economiile realizate In primul lămuriri asupra propunerii sale de Ino­
Numeroase echipe şi brigăzi de la mina inte. Noul regulament dă o metodologie an de aplicare a Inovaţiei. vaţie ori de cito ori U sînt cerute de c&>
varăşll de la comitetul raional de partid agitaţie la sale.
Lupeni, îşi Intensifică activitatea în ve­ limpede şt simplă pentru a s; rezcJva di­ bl pentru Inovaţiile a căror aplicare nu
'îebeş Tovarăşul M atee seu Dumitru, care GH. PAVEL tre organele In drept şi aă punâ la dis­
derea realizării sarcinilor de producţie In ferite probleme legate de propunerile de au un rezultat ce poarte fl stabMît tn poziţia acestora datele suplimentare da
exiracţia cărbunelui. inovaţii din întreprinderi, departamente banii, sau al căror rezultat economic este care dispune, fără ca să I se ştirbească cu
Din activitatea cursurilor populare de Acest lucru, este confirmai de brigă­ şl instituţii, rezolvă dar unele probleme neînsemnat fa(ă de importanţa lor de altă
zile şi echipele conduse de tovarăşii: Sa­ nimic dreptul de autor.
limba rusă in raionul Orastie bota Gheorghe, Buda Toslf, lonescu loan, pe care vechiul regulament nu le pre­ natură, cuantumul recompensei va fi sta­ O altă obligaţie a inovatorului este a*
Moldovan loan şl alţii, care in decursul vedea, obllgtnd colectivele de Inovaţii să bilit prin apreciere, avlndu-se tn vedere ceea de a da concursul şl a participa ac­
LLmba rusă — limba primului stat so- ridicat atit a) predării lecţiilor, cit şl ai lumi martie ac şl-au realizai sârcinile se folosească de o anumită Jurlsprudenţă utilitatea şi importanţa inovaţiei tiv la realizarea propunerii sade In terme­
dallsl din lume — esle limba celei mal asimilării cunoştinţelor. de extracţie. In proporţie de 12H53 la formată din necesitatea rezolvării acestor In cazul cînd ulterior se constată că nul cel mai scurt pasibil, pentru ca prin
tnaznUte cultvin, limba in care sînt scri­ Datontă străduinţelor depus;, dragos­ sută. Ascmanea rezultate in muncă au ob­ cazuri Inovaţia este producătoare da eecnamil. economiile realizate în urma aplicării a-
se operele geniale ale celor mai mari gtn- tei faţa de studiu şi faţă de muncă, sînt ţinut şi echipele de descărcători de la Noul regulament al inovaţiilor. în cele care pot fi stabilite In bani, Inovatorul cesteia, să reprezinte o nouă victorie a
dltori al lumii progresiste: Lenin şl Stalin tovarăşi ca: Cllgor Ana de La fabnea depozitul de lemne conduse de tovarăşii:
Corjoaga Dumitru, Calea Grigorle. lo­ 137 de articole pe care le cuprinde, aduce poate cere In termen p; maximum 8 luni oamenilor muncii tn lupta p?r*t/ru o viaţă
Oamenii muncii din ţara noastră, cara „Vidra", Dragoş Ghforghe d? ta URCAD, lămuriri clare şi precise In problemele de La expirarea anului de folosire, recal­
cu succes construiesc socialismul, simt pe Oprinescu Ghecrghe, Molsin loanichle şl nescu Pavai şi -Iţii, care şi-au depăşit mai bună. *• -
aarcnmle de plan cu 8C-1C0 la sută
zl ce trece nevoia tot mal arzătoare de alţii de La sfatul popular raional care şi-
a-şi însuşi această minunată limbă Cărţile au acumulat însemnate cunoştinţe atit Dar pe Ungă aceste rezultate frumoase Preţioase inovaţii ale muncitorilor şi tehnicienilor
şl publicaţiile periodice, editate In limba gramaticele cit şi de vocabular. la mina Lup ml mai există Incfi o scamă
rusa, devin o necesitate reală pentru fie­ Nu aceiaşi importanţi au acordat frec­ de lipsuri de care se fac vinovate, atât
care om al mimou dm orice domeniu de venţei, bunel desfăşurări a cursurilor, res­ conducerea tehnlco-admlnlstrativă, cit şl din Valea Jiului
activitate ponsabili cum sînt tovarăşii: N teul eseu comitetul ilndioa) de întreprindere, care
nid pinfi In prezent nu au luat măsuri e- Apsraf penfru dozarea automată a ce&ată Inovaţie şl calculînd aconomilla ce care duc la oprirea complectă a trşns-
Pentru a satisface dorinţele oamenilor de la sfatul popular orăşenesc Orâştie, nergloe In vederea remedierii lor. Numai cimentului la labricarea betoanelor se pot realiza a premiat pe airtor cu suma portului in abataj, opriri care depăşesc
muncii, partidul şl guvernul nostru au Ştire dc la şcoala profesională. Preda astfel se explica nefoloslrea totală a uti­ de 3 000 lei. uneori 1-2 ore
creat posibilităţi pentru a se înfiinţa in de Ia cooperativa „Flllmon Slrbu", lajelor existente şt repartizate la această Dozarea automată a cimentului U fa­
Intraaga ţară — atit )a sate cit şl la oraşe unde ca o consecinţă a acesteia, precum mină încă din luna j&ptambrie a anului bricarea. betoanaior, a fost. da muMă Dispozitiv pentru Îndreptarea Din econom lila realizate in urma apli­
— cureuri populare accesibile pentru ln- şl a neglijentei conducerilor de la aceste 1953, minai Lupeni 1 s-au repartlzat 6 lo­ vreme o preocupare de seamă a Inovato-' paletelor la era(er cării acestui dispozitiv, l-a revent*, ca re­
văţare-i limbii ruse unităţi, cursurile se desfăşoară slab, frec­ comotive electrice şi alte utilaje miniere, Tovarăşul Ana Ferdinand, maistru me­ compensă Inovatorului, suma de 1086 lei
venţa fiind scăzută. rdor de pe şantlsralo de construcţii din
In raionul Orăştle slnt organizat; şl care nici ptnă în prezent nu sini pus; In canic la m»na Lupeni, desfăşoară o via Aparat pentru îndoirea arcurilor
funuţlonează 40 cureuri populare cu un Acelaşi situaţie de delăsare faţă de funcţiune. Vadea Jiului. activitate pentru îmbunătăţirea condiţi­ de perforatoare
af/ictiv de peste 700 cursanţi Înscrişi cu o cursurile populare de limba rusă se ob­ Le depozitul de lemne al minei, cele Inovatorul Adelman Aroadle de la Trus­
f vcvenţA de aproape 80 la su.ă servă şl 1a conducerea sfatului popular două gatere au lucrat cu o capacitate tul 7 construcţii, după mal multe încer­ ilor de muncă, şl înlăturarea defictenţ^or Lăcătuşul Ingllng Anton şl strungarul
al coumnel Gsoagtu. conducerea şcolii e- la transportul cărbunelui In abataj.
In raionul nostru, datorită faptului c5 redusă în cursul lunii martie, deoarece cări, a reuşit să rezolve cu succes acea­ Sima Vaslle, de la atelierul mined Ani-
profesorii da limba rusă au fost recru­ lementare din Şibot, precum şi a celei din ele nu au fost aprovizionate din timp cu stă problemă. Bl a construit un aparat De curtnd, el a realizat un dispozitiv noasa, au conceput un dispozitiv simplu
taţi dm Hmo. iar responsabilii cursurilor Orăştioara de Jos. unde frecvenţe e«le sla- materialul lemnos necesar. ba2ât pe un sistem decimal simplu, dar practic pentru îndreptarea paletelor la şl practic pentru (îndoirea) confecţionarea
bă si cursurile se ţin neregulat. Pe Ungă aceste lipsuri se mal adaugă
s-au străduit in mal mare măsură pen­ craţer, fără demontarea lor Cu ajutorul arcurilor de la perforatoarei; de mină.
Perioada seminarulor recapitulative la Şl atitudinea neprincipială a tovarăşu­ precis.
tru păstrarea unei frecvenţe ridicate ia aoeatut dispozitiv, se reduce simţitor tim­ Dispozitivul este uşor adaptabil La nico­
majoritatea cursurilor s-a încheiat Cu lui Kenţu Samson şeful depozitului de Comanda automată a acestui diapozitiv
cursuri, Însuşirea materialului predat lemne Nu de mult, cîţlva muncitori, au pul necesar pentru repararea paletelor vala de fierărie şl nu are părţi compo­
forţe înolle va trebui sA începem munca se face fără a fl nevode de Intervenţia
cursanţilor în acest an, s-a (Acut în con- cerut lămunlrl privitoare la clzmale de omului, el fund pus In mişcare de uti­ transportoare de la craterele din nună nent; complicate. Prin folosirea acesiui
dl(lunl cu mult maJ satisfăcătoare decît pentru Însuşirea părţii 'a doua din ma­ cauciuc la care au dreptul conform pre­ lajul de transport Acest aparat, pe Ungă Uşor de transportat, maşina poate ti ma­ dispozitiv, se reduc; simţitor timpul de
anul trecut nual, Cunoaşterea limbii lui Lenin şl vederilor contractual; pe anul 1954 Răs­ nevrată de orie; p^soană liră a caro o executare a arcurilor de perforator re-
Stalin ne va ajuta la creşterea nivelului punsul dat de tovarăşul Henţu a fost scurt faptul că face un dozaj precis de ciment,
Responsabili cum sint tovarăşii : Dun- muncă calificată, şl rezolvă îndreptarea ducind totedatfi şl preţul de cost cu
eea de la fabrica „Vidra", Perju Ecaterlna nostru cultural, la Îndeplinirea cu succes şi cuprlnz&tor. înlocuieşte munca a trei oameni. paletelor la locul de muncă, tijă a nece­ 39,93 lei la bucală. Cu noul dispozitiv, con­
- N-am de unde să vă dau ! Doar n-o La concursul pa ţară organizat de
de la U RCA D, Meteşan Nlcolae de la ra­ a sardnDor trasate de partid şl guvern, £â vă aduc de-acase t sita nici măcar demontarea paletei de­ fecţionarea arcurilor este posibilă să (ie
ionul U T M , Molodeţ Vaslle din Acmar la construirea mal de vreme a socialis­ MCLM C aparatul cootLrult de Adelman fecte executată ş» de persoane cu calificare mal
Ce are de spus conducerea de lipsurile Areadie a fost premiat cu premiu] II, a-
şl alţii, acordlnd importanţa cuvenită mului tn patria noastră. Fotoamd acest dispozitiv, se facs o e- Inferioară.
ce se manifesta şl de atitudinea tovară­
cursurilor de limba rusă şi mobilizării e- ARVÎNTE ELENA | şului Henţu ? dlcă cu suma de 4 090 lei. conomle de timp In reparaţie, se înlătură Cel doi inovatori, au fost recompensaţi
levilor la cursuri, au contribuit la nivelul Comitelui raional ARLUS Orăştle | A IŞT VAN Do asemeni, întreprinderea, ap)latnd a- deficienţei© cauzate de paletele deformate cu suma de 385 lei
Pentru o mai largă dezvoltare Alexandru de la garajul autobazei Deva, In acest trimestru nici un articol la ga­ regionale de transport auto, trebuie să
au propus ca Ia organizarea brigăzilor
zetele de perete în care aă fie oglindită
acorde o atenţie mai mare Întrecerii so­
pe autocamioane, să se ţină cont şl de activitatea şi rezultatele obţinute de con­ cialist; şl extinderii mişcării sutamiiste,
a mişcării sutamiiste dorinţele conductorilor auto pentru crea­ ductorii auto antrenaţi în mişcarea suta- cea mai complexă imşcare de întrecere
m listă.
rea unei buna înţelegeri Intre brigadieri
cu specific
din cadrul tn trop rin deţii or
şl conductorii auto Tovarăşul Adam A- Mulţi dintre conductorii auto au fost auto. Serviciul planificare, prin respon­
mos a propus ca întotdeauna, conducto­ schLmbaţl in repetate rlnduri de pe o
Ţlnind seama de rolul Important al largă a mişcării sutamiiste. care constă reuşit ca la sfîrşitul anului >953, mişca­ sabilul cu statistica, are datoria să urmă­
transporturilor auto tn rezolvarea proble­ din angajamentul pe care şî-I l-au con­ rea sutamUstâ să devină o mişcare de rii auto mai tineri, calificaţi la locul de maşină pe alta, nemalputlndu-se ţine o rească îndeaproape tinerea La zj de că­
producţie, să fie repartizaţi pe lingă cei
mei circulaţiei mărfurilor şi in întărirea ductorii auto. de a-şi îngriji maşinile în masă, al răgind majoritatea conductorilor mal buni conductori tn scopul ridicării evidentă Individuală a consumurilor, chel­ tre agenţii de mişcare de la autobaze a
alianţei dintre clasa muncitoare şl ţârăni nond»ţiun\ oprime astfel incit să prelun­ auto Un factor pozitiv a fost şi primi­ continue a cunoştinţelor tor profesionale tuielilor şl reab2ârilor realizărilor obţinute de fiecare eohduc-
mea muncitoare, partidul nostru a acor­ gească menţinerea lor Io exploatare, pinfl rea a numeroase autovehicole noi, lucru Organizaţia de partid, comitetul sindi­ Unii conductori auto au dat dovadă de tor auto in parte care trebuiesc apoi tre­
dat şi acordă o deosebită atenţie dezvol­ parcurg 100 ono km fără reparaţlunl pe­ care a favorizat extinderea mişcării suta­ Indisciplină şl desinteres pentru păstrarea cute zilnic in fişele Individuale şl Îm­
tării acestei ramuri a economiei noastre riodice sau mari miiste la peste 30 conductori, faţă de 7 cal ds întreprindere şl conducerea I R.T.A autovehicolelor Conductorii auto ca Po- preună cu responsabilul cu întrecerea so­
naţionale. Pentru atingerea acestor obiective se ciţl erau în trlmeslul II al anului 1SS3 apreciind ca Juste propunerile făcut;, a pescu Dumitru. Nojogan V.. Piută Vaslle. cialistă, să asigure o mai bună desfăşu­
Prin hotărîrile plenarei lărgite a CC simţea nevoia de a se asigura condiţio­ Grăitoare In acest sens, au fost rezulta­ căutat să le punâ in practică Ca urmare, Ştefan Mihal de la autobaza Petroşani, rare a şedinţelor de producţie
al PMR din august 1953 In faţa trans­ nale necesare bunel dezvoltări a acestei tele obţinute de conductorii auto Davld majoritatea conductorilor auto tineri în­ Ivan N de Ic autobaza Deva, au neglijat Calificarea şl recalificarea prin cursu­
port,ului auto au fost pus; sarxmi noi şi mişcări şi în consecinţă, s-a trecut la o Petru, Badea Slefan. Tămaş Emiiian, A- cadraţi în brigăzi, au devenit stăpinl pe întreţinerea autovehicolelor, provocînd rile tip „C" să fie o preocupare conti­
mari Creşterea considerabilă a producţie: organizare amănunţită repartlzJadu-se dam Amos, Vesa Loghîn. Condrea Timof- meseria lor Menţionăm In special pe staţionări îndelungate, deseomplectărl de nuă a secţiei cadre şl a serviciuiul orga­
de bunuri d; larg consum şi a producţiei responsabilităţi concrete Astfel, a-a tre­ t;l, etc„ care au reuşit să realizez; pla­ conductorii auto, Gavgllă D,, Demea Pe­ maşini, cauciucuri, rulate pe geantă, etc., nizarea muncii Trebuie acordată o aten­
tru şl Ifrapt Vaslle cu care aalăzl între­
agricole, a dus la o Importantă sporire a cut la o şcolarizare a conductorilor auto nul lunar In medie cu 200-220 la sută «I aduclnd întreprinderi! pierderi băneşti şi ţie deosebită dezvoltării continue a miş­
circulaţiei mărfurilor De aceea, Intensi­ Drin organizarea cursurilor tip „C". se- să-şl păstreze autovehicolele în perfectă prinderea ae mindreşte mal ales stagnarea bunei desfăşurări a cării sutamiiste, după exemplul autami-
ficarea întrecerii socialiste, promovare* lectionlndu-se lectori dintre fruntaşii in atare de funcţionare. Dacă In anul 1933 mişcarea s»itamhstă planului istilor sovietici Parcul de autocamioane,
Înaintatelor metod; de muncă sovlelice întrecerea socialistă. Din rlrtdul lor au fost declaraţi suta- a căpătat o mare dezvoltare, (n schimb Autobaza Alba tube şl Petroşani nu au reinoit în anul 1953 sulă la sută. ofară
planificarea Justă a transportului, şi tn S-au |tnut şedinţe cu conductor»! auto mll$ti tovarăşii : Tămaş Errutlan care a In trimestrul I al anului aceste ea u în­ depus fot Interesul pentru menţinerea in posibilităţi mari de dezvoltare a acestei
general îmbunătăţirea întregului sistem In care au fast prelucrate condiţiile şi parcurs cu un camion „Zis ISO" peste cetat de a mai avea un caracter de masă circulaţie a autovehicolelor prin asigura­ mişcări. Se care insă dJn parte; tuturor
de transporturi auto, trebuie să fie sar­ ofllle de' urmat pentru a putea deveni 105 000 km fără reparaţii şl Adam Amoe Cauzele trebuiesc căutata atit La condu­ rea condl (lunilor striot necesare respec­ tehnicienilor, muncitorilor, organizaţie', de
cina de căpetenie a întreprinderilor re­ r.utarmlst S-au predat autovehicolele cu tot cu un camion „Zts ISO", care a atins cere; întreprinderii, olt şl la o parte din tării procesului tehnologic şl nu au spri­ partid şi comitetului sindical, de a trata
gionale de transporturi auto Iar pentru procese verbale conductorilor auto care 102.000 km «Realizarea acestor parcursuri conductorii auto. jină cu nimic conductorii antrenaţi In problema popularizării şl sprijinirii miş­
realizarea acestor obiective, se Impune o şi-au luat angajamentul da a parcurge au dus — In afarA de depdşlrea pionu­ Spre deosebire de anul trecut, In anul mişcarea sutamlistâ, din contră, prin ati­ cării sutamiiste cu mai multa grijă şl e-
preocupsre sistematică şi permanent? 100 000 km fără reparaţii. Au fost orga­ lui — la însemnate economii de materiale 1954 nu â-a ţinut nici o şedinţa In care tudinea tor negativă faţă de însemnăta­ tenţie. Trebuie să fie pătruns fiecare de
pentru îmbunătăţirea metodelor d; muncă nizate schimburi de experienţă cu suta- şl piese, care tn total se cifrează la suma sl fie dezbătută şi popularizată mişcarea tea acesteia, au lnfrinat-o. Importanţa covlrşitoare a hotarlrllor Ple­
pentru popularizarea metodelor fruntaşi, miistil de la TRTA Timişoara şi Arad de 35 000 lei sutemtlstă, cu toate că la autobaza Pe­ Evidenţele statistice şl planificarea o- narei lărgite a CC al PMR. din august
lor In întrecerea socialistă şl pentru sta unde au fos* prezentate referate de că­ Conductorul auto Davld Petru. depunJnd troşani au fost angajaţi In majoritatea lor peratlvi nu au fost întotdeauna adecvate 1Î53 şl dc aici. de sarcinile mari ce re­
halirea norrrrior de muncă progresive tre cei mal buni sutamlişti. arătindu-s; un deosebit Interes în menţinerea cit mal conductori auto noi, care sint străini de specificului de muncă, Ivlndu-se cazuri de vin întreprinderilor auto, in lupta pentru
Conducerea întreprinderii regionale dc. atit teoretic cit s» practic cum au muncit îndelungată »n circulaţie a autovehlcolu- îpeclflcu) nostru de muncă. De aseme­ nemulţumire din partea oonduclorDor dezvoltarea continuă a circulaţiei mărfu­
transport auto Hunedoara-Deva. spriji­ sl au reuşit să devină sutamilştl. lul. a reuşit &ă depăşească normă de ru­ nea responsabilul cu întrecerea socialistă auto în ceea e; priveşte repartizarea tor rilor tn general, şl a bunurilor de larg
nită îndeaproape de organizaţia de partid La autobaza Alba lulia, s-a organizat laj a anvelopelor cu peste 14 000 km U din cadrul întreprinderii regionale de pe diferite şantiere de muncă consum, în special Să nu uităm că popu-
şl sindicat, in urma prelucrării „ Holâriril un cabinet tehnic dotat cu cârţl şl re­ anvelopă, reallzînd In total cu 3 anvelope transport auto, tovarăşul Sirbu Ciprian. Ca o consecinţă a deficienţelor semna­ larlzlnd şl rldîclnd mişcarea sutarrdistă la
plenarei lărgite a C C. al P M R din au­ viste de specialitate, iar la autobaza Deva o depăşire de rulaj de 42000 km., ceea ce nu s-8 deplasat pe şantiere pentru a ur­ late mal sus, întrecerea socialistă a de­ loc de cinste, contribuim In mare măsură
gust 1953. a luat o serie de măsuri teh- a fost pusă la dispoziţia conductorilor reprezintă o economi; de două anvelope mări îndeaproape desfăşurarea mişcării venit o formalitate, iar mişcarea sulaml- la Înrădăcinarea ei şi In mijlocul con­
nico-organîzatorice pentru ridicarea pro­ auto o biblioteci doiatA cu material teh­ In valoare de 4800 lei sutamiiste, de a da îndrumări ş» lămuriri istă a marcat regrese serioase faţă de ductorilor auto d; la celelalte întreprin­
ductivităţii autovohlcolelor, prin obţine­ nic documentar De asemenea s-a pus un In cadrul şedinţelor cu caracter de şl de a urmări cum sînt popularizate rea­ siirşilu) anului trecut Mai mult. cu tot deri şi InsHtuţii din regiunea noastră, şi
accent deosebit asupra planlftcărll şi ur­ schimb de experienţă, ce au avut loc la lizările obţinute de frunt-işii in mişcarea numărul mare de conductori auto din ca­ contribuim Intr-o măsură şi mai mare, la
rea unor coeficienţi mal buni de utilizare drul întreprinderii noastre, titlul de suta-
a parcului de m9;i.-\i. prin sporirea vite­ măririi operative a realizărilor obţinute Timişoara Arad şl Deva, unii conductori sutamiislă. ei s-au mulţumit numai să la rezolvarea problemei transporturilor auto
d; conductorii auto în mişcarea sutnmi- euta au venit cu propuneri concrete tn anumite date de la autobaze care In unele mlist au reuşit să-l obţină denbia trei
zei medii tehnice prin reducerea timpilor POP 1 IOAN
ist.4 onn grafice d? producţie la locul c»?a ce priveşte îmbunătăţirea muncii pe cazuri nu ©rau reale- Graficele de produc­ ccnduclorl auto
Se staţionare neproductivi şt, mai ales . de muncă şantiere şl a bunel întreţineri a autove- ţie aOşats la flecare autobaiâ nu au fost Fată de acest; lipsuri, serviciul orga­ Şeful serviciului planificare
prin sprijinirea şi introducerea ps scară Ca o consecinţa a mftsurilor luate, s-a hicolelor. Tovarăşii Ifrapt loan şl Josan complectate luni de-arlndul Nu s-a scris nizării muncii din cadrul întreprinderii I.R.T A. Hunedoara-Deva