Page 10 - 1954-11
P. 10

Pag. 2                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                     Nr 9f

                        Iernatul păsărilor                                                MIXAI BENTUC                                             FOILETON
                                                                   Frăţia dintre poporul romîn şi minorităţile naţionale
           Asigurarea   condiţiilor   optime   pentru   sceea,  padocurile  din  faţa  coteţelor  au  te­                          „întrunirea" de la Poieni
          Iernatul  păşirilor  este  una  din  sarcinile   renul  mai  ridicat  pe  o  suprafaţă  de  circa
                                                                                   Editura ds slot pentru literaturi politica
          cele  mai  de  seamă  oare  stau  în  faţa  eres-   50—60  mp-,  cu  pămint  bătut,  pietruit  sau
                                                                                                                              Se  vedea  cit  de  calo  cd  directorul  şcolii   Care nu le-a fost Ineâ mirarea cînd au
          cSlorulor  de  păsări  în  aceasta  perioadă   mal  bine  ou  o  platformă  de  ciment  ori   In  broşura  „Fraţia  dintre  poporul  ro-   vietice,  a  condus  poporul  nostru  pe  calea   din  Dernsuş.  Ctenrfu  Nicolae,  punea  La   văzut că acolo nici pomeneală nu era des­
           Plsîrde  oricărei  crescătorii  trebuie  în   cărămidă  sdivisitâ  Această  platformă  re   mln  şl  minorităţile  naţionale”,  Mihal  Ba-   rezolvării  problemei  naţionale  asigurând   cale  c«ua  măreţ  Se  împlinea  deja  aproape   pre vreun propram şl că grupul condus
          primul  rlnd  selecţionate  alegindu-se  cele   poate  curăţa  şl  spăla  cu  apă  zilnic,  Iar   rviuc  înfăţişează  viu  frăţia  de  veacuri  din­  drepturi  egale  oamenilor  muncii,  indife­  o  idptdmtnd  de  cînd  absorbit  de  gin  duri,   de Cotea ton nu era format din artişti; ci '
          mai  sănătoase,  cele  mai  viguroase  E  bine   pe  vreme  de  zăpadă  se  aştern  pale  uscate   tre  pcporul  romîn  şl  minorităţile  naţio­  rent  de  nâţionaJvtote  Mărturie  a  aplicării   nu  torbea  cu  nimeni  nimic,  râmînea  cu   din directorul Clenclu Nlcolae cu ne­
          ca  păsărele  să  fie  clasate  pe  rase  şi  vlrste   de grâu. Aceste pase se adună seara în gră­  nale,  arată  politico  de  vrajbă  dusă  de  ala-   consecvente  a  politicii  naţionale  leninlsl-   ochii  pironiţi  Intr-un  anumit  punct,  fjl   vasta. din profesorul Buieald N., pro/e-'
          Puicile  vor  li  aşezate  In  cotele  separate   măjoare  în  fata  coteţelor  pentru  a  nu  0   sole  exploatatoare,  precum  şi  toiul  cum   «tsHrdste  de  către  P  M  R  este  crearea   încreţea  fruntea,  se  frămtnta  (I  scotea   scara 8ilânet Aneta şl din Instructorul de ■
          de  aduilte  Este  indicat  ca  fiecare  lot  de   njnse.  Găinile  care  au  acest  aşternut  de   în  ţara  noastră  a  fost  rezolvată  pro­  Regi un lâ Autonome Maghiare pe lari tort ui   din  cînd  tn  cînd  clte  o  exclamaţie  ea  fi   pionieri Scorobete. care, calmi şi siguri
          găini  să  nu  fie  mai  mare  de  250  capele   paie  pe  zăpadă  dau  cu  15—18%  mai  multe   blema naţională.  looult  Ln  cea  mal  mare  parte  de  populaţia   cind  ar  ft  rdspuru  cuina  din  (nchipuirea   pe mişcări, ca nişte oameni ce işl dej/d-
          iar  ia  raţe  de  cel  mult  200  capete.  Mărirea   ou A iar maţele cu 20% mal multe ouă. Tot­  Broşura  vorbeşte  despre  convieţuirea   maghiara şeculască.  Iui  Toate  aceafe  slmptome,  mărturiseau   şoară activitatea tn baza unui plan bine
          erestor  cifre  duce  la  greutăţi  In  muncă   odată  palele  feresc  de  Îngheţ  picioarele   frăţească  a  diferitelor  naţionalităţi  din   Realizările  obţinute  pe  drumul  rezol­  hofflrţf,  că  dumnealui  cugetă,  că  pune  la   stabilit, au început a-yl fa ce toc, dini
          (furajarea  $1  supravegherea  Individuală  a   găinilor şi palmele raţsksr.  ţara  noesto-â,  demască  uneătlnlie  daselor   vării  problemei  naţionale  rvu  sînt  insă  pe   cale  lucruri  mari  $1  Intr-adevăr  aşa  era   bănci şl scaune la o parte şl o ee porni
          pisărilor).                  O  grijă  deosebită  trebuie  acordată  asi­  exploatatoare  care.  pentru  a  «bate  pe   placul  chiaburilor,  al  moşierilor  sl  al  ca­  Faptul  s-a  dovedit  cu  prilejul  unei  dis­  apoi pe veselie Veselia odată începută
           Pantru  ca  JotunJe  să  fie  crescute  în   gurării  hranei  păsărilor  pentru  tot  timpul   muma)ton de la lupte dor comună, au cău­  pitaliştilor   expropriaţi   Naţionalismul   şl   cuţii pe care a avut-o cu nevasta  a ţinut zdravăn; a ţinut taman ptnă a
          bune  oondiţu.  ele  trebuie  să  aibă  coteţe   Iernii  Raţia  alimentară  trebuie  să  fie  com­  tat  să  folosească  arma  veninoasă  a  în­  Şovinismul  nit  numai  ci  tşl  scot.  dar  îşi   —  Asculta,  o  început  el.  Ca  părere  ol   doua zl, vineri spre seară
          bine amenajate              plectă  şt  variată  In  această  perioadă,  raţia   vrăjbi  nt  dintre  poporul  romîn  şt  minori­  şl  asourt  toi-colo  calpi  De  aceea  datoria   tu despre... vlofd asto ?...  Oricine  ştie  însă,  cd  o  petrecere  pentru
                                      trebuie  ei  conţină  suficiente  vitamine  $1   tăţile  naţionale  Nu  o  dată  In  cursul  Is­  fiecăruia  dintre  noi  este  de  a  combate  pe
          Un coteţ pentru găini sa revizurieştoiîncă de                                                                       La  auzul  acestei  întrebări  atit  de  filo­  ca  să  fie  reuşită  şl  mol  ales  pentru  ca
                                      săruri  minerale  Vitaminele  se  găsesc  în   toriei  s-au  răsculat  iobaga,  alicoşli,  ori   toţi  aceia  care  încearcă  prin  vorbe  sau
          eu  toamnă  in  mod  amănunţit  El  trebuie                                                                       zofice, consoarta l-a priulf nedumerită  sd  fie  de  pomină,  trebuie  să  albă  lo  în­
                                      varză  furajeră,  morcov,  afeală,  spanac  ort   alţi  aslndiţi  aa  soartei,  romlnl  şi  nenomînl   fapte  să  ştirbească  drepturile  oamenilor
          să  fie  reparat,  văruit,'  dezinfectat,  verifl-                                                                 —  ..  Cm  mă  măsori  aşa  ?  IrvsLstd  el  Ta   demână  o  bucătărie  bine  asortată  şt  o  bu­
         i                            salată,  care  trebuie  înstlozate  din  timp   şi  au  pomi»  ou  arma  In  nună  sfi-şi  f\ac3   muncii de diferite naţionalităţi.
          CLQdu-se  toate  uşile  «I  geamurile,  punîn-                                                                    tntreb ce părere al despre viaţă 7...  cătăreasă  pricepută.  $1,  atunci  dacă  ori­
          du**e  ia  punct  încuietorii® şi  înJocittiidu-se   Fiecărei  păsări  1  se  va  asigura  16—25  gr   dreptate,  să  înlăture  jugul  stăpânilor.  După   Bucurindu-se  de  aceleaşi  drepturi  ca  şl   /nfelcpînd  că  nu-l  un  lucru  de  şajd  şi   cine  ştie  acest  lucru,  cum  se  putea  oare
          toate  geanwnile  sparte  Gardul  padocuri­  din  suculentele  de  mat  sus  Ele  pot  fl  ad­  ©liberarea  Paflriel  noastre  de  sub  Jugul   poporul  roman,  minorităţile  naţionale  din   cd  Întrebarea  cere  un  răspuns  de  greu­  să  nu-l  ştie  şi  directorul  Clenclu,  căruia
          lor,  precum  şi  porlile  de  la  padocuri  ae   ministrate  ®t  locale  In  raţie,  ori  în  cazul   fascist  —  arată  broşura  —  Partidul  Mun­  Republica  Populară  Romînâ  au  putinţa   tate,  nevasta  căzu  mat  Intll  pe  oîndurl   după  Cum  am  văzut,  nu-l  scapă  nimic  In
         vor  controla  în  amănunţime  si  repara.  In   sfeolel.  tăiate  în  sferturi  şi  agăţate  în  cuie   citoresc  Romîn,  călâuzlndu-ae  după  prin­  să-şi  aducă  cantmbuţla  de  muncă  şl  cre­  apoi se hotărî  asemenea  împrejurări  7...  Şt,  fiindcă  nu
          întarland  coteţului  trebuie  asigurată  o   pe pereţii interiori al coteţului.  cipiile  lnlernaţlonalismulva  proletar,  ur-   aţie,  făckid  astfel  ca  drumul  nostru  spre   —  Pot.  ce  să-ţi  zic  bărbate,  am  o  pă­  l-a  scăpat  nici  acest  „amănunt“  a  aran­
          temperatură  care  să  nu  scadă  sub 0° Tem­  E  foarte  bine  ca  găinilor  şl  raţelor  să  II   mînd pdda vie a înfrăţirii popoarelor e,o-  socialism să-4 suim cu forţe sponte.  rere.. cum să-ţt apun., aşa şl aşa  jat  dumnealui  a  bucătărie  straşnică  tor
          peratura  optimă  este  de  7°—  11°,  fără  osci-   ee  dea  lama.  In  amestecul  de  hrană                       Nemulţumit  de  acest  răspuns  din  cate   ln  fruntea  el  a  pus  pe  tovarăşa  Eltsabeta,
          laţiuni  mari  VariaţSunUe  mari  de  tempera­  13—18  gr  nutreţ  mura»  ca  porumb  mu­                         afară  de  vag,  directorul  Clenclu  t-o  re­  bucătăreasa  Internatului  şcolii  din  Dem-
          tură,  precum  $1  curenţii  care  se  formează   rat  cartofi  muraţi.  ori  lucerna  murată  In                 teză scurt                   svş,  care  de  marţi  şl  ptnă  fol  o  tot  gă­
          la  coteţele  cu  uşi  întredeschise  on  cu   Unlunaa  Sovietică  de  la  găinile  care  au   In castelul fostului baron von Veter  —  Nu  pricepi  unde  vreau  s-ajunp  As­  tit,  tar  de  fol  ptnă  vHnerl  a  tot  servit  pe
          geamuri  sparte  slăbesc  rezistenţa  organis­  ' consumat nutreţ murat s-a obţinut cu 16%   noşflkiţale  de  gramatică,  cel  din  a  Vl-a   cultă  aici  Viata  osta-l  aşa  ştii  e  scurtă   „prea  cinstitele  feţe"  care.  ee  adunaseră
          mului  păsărilor  gl  duc  ia  Îmbolnăviri   mai muilte cruă.  Puiţln  nvaî  IncdLo  de  unde  întilnli  în       Aata-I,  e  scurtă,  ce  mal  încoace  încolo  $1   In  satul  Polen!  ia  ţopăit,  şl  ghiftuit.  „Me­
                                                                   marginea  drumului  pe  lnglneand  Plaa  şl   învăţată  noi  ouvtaite  le  limba  rusă.  laz  cel   fltndeă-l  scurtă,  trebuie  s-o  trăim,  fa  să
           In  coteţ  este'Interna  a  se  face  foc  Pen­  Pen1.ru ridicarea producţiei de ouă se re­  lehnlrtana  Popa  Ana  dlnd  sfaturi  ţăra­  mat  rndci  înv6ţară  încă  olteve  cifre   niul"  a  fost  atit  de  bine  glndlt,  Iar  cel
          tru menţinerea unei > temperaturi constarv- j  comandă  ca  păsărilor  sl  li  se  dea  In  raţie   ..  Clopoţelul,  neastâmpăratul,  îşi  porni   mai  ieşim  din  toropeala  oala  de  sat  Să-1   care  au  luat  parte  la  gustarea  lui  s-au
          te  gi  plăcute  în  ooteţ.  va  trebui  să  ne  în­  făină  de  carne  dar  mal  ales  slrvge  de  aba­  nului  muncitor  Pa-ştlu  Ioan  asupra  felu­  glasul  din  nou  In  curlaa  mare  mtnglUe   tragem  şl  noi  colea  clteva  petreceri,  aşa   slmflt  la  un  moment  dat  atit  de  legaţi,
                                                                   lui  cum  trebuie  foloattă  maşina  de  semă­
          grijim  de  amenajarea  coteţului  încă  cu   tor, ori resturi de organe de Io abator  nat  la  însămânţa  rea  gnîulud  în  cruce,  ee   de  tet  fdVul  se  puseră  în  mişcare  odată  cu   de pomină  atit  de  înfrăţiţi,  Incit  tovarăşul  Colea  era
          mtilit  înainte  de  veruroj  iernii.  Din  punct   In   lunole   oclombnie-martle   ameste­  ridică  în  dreapta  o  clădire  Impunătoare  —   copiii  Paste  toi  veselie  şi  larmă  ca  de   —  De  pomină  bărbate,  făcu  ncvoala  în­  gata,  gata  să  fină  un  discurs  despre  prie­
          de  vedere  zootehnic  vom  repartiza  pe  me­  cul  umed  se  face  cu  apă  caldă,  iar  apa  de   castelul fostului baron von Vorter  copil  veseliţi dar cum, cînd, unde şl cu cine 7  tenie  şl  Istoricul  acesteia  Renunţă  Insă
          tru  pătrat  de  coteţ  2  g&ml  adulte,  iar  în   băut  se  va  da  întotdeauna  călduţă,  la  25—   Pe  coridoarele  dădirid  unde  i-au  cunoş­  —  Asta-i  treabâ  simplă,  continuă  direc­  şl  ae  mulţumi  doar  să  strige  cit  (1  ţi­
          coteţele  obişnuite  tip  gostat  —  câte  250   26-.     Aci,  unde  aîtădote  opreau  La  poarte                torul  Clenclu  îtmblnd  superior,  ca  un   nură plămlnll: „preoţilor" /...
                                                                   mare  de  fler  oaloşcUe  cu  cucoane  îmblă­  tinţă  ou  ştiinţa  de  carte  cei  aproape  300   om  care  s-a  pândit  la  toate  In  primul
          găina,  avlodu-se  grijă  de  a  nu  se  miri,  sub   O   problemă   foarte   importantă   şi   de  copdii  al  pălmaşilor  de  altădată.  în   Mult  a  fost  plănuită  această  „întru­
          nici  un  motiv,  numărul  In  lomole  frigu­  de  viitor  pentru  avicultura  noastră  este   nite.  de  unde  ieşeau,  călări  pe  cal.  sub   cancelarie  şl  laborator,  oaspeţii  analizau   »lnd  ca  să  fim  acoperiţi,  o  facem  undeva   nire",  mult  a  fost  socotită  şl  pusă  Ia  cale,
          roase  se  .var  reduce  deschiderile  ventila-   iluminatul  artificial  al  coteţelor  La  un   paza  sJugilor,  f  an  dositele  baronului  von   cu  fiecare  profesor  51  învăţător  tn  parte   într-un  sat  din  apropiere;  si  zicem  de   dar  acum.  In  sflrşit,  au  făcut-o  lotuşi,  au
                                                                   Veter,  învaţă  ari  carte  aproape  300  de             pildă  în  Potent  Lăsăm  vorbă  cd  mergem
          toareflor,  iar  pe  timp  călduţ  se  vor  des­  coteţ  de  260  găini  se  pun  două  becuri  de                                             făcut-o.. lată şl cu vtrf.
                                                                   copil  ai  muncitorilor  şl  ţăranilor  munci­  felul  cum  s-e  desfăşurat  prima  lecţte,  fe­  acolo  pentru  „cerc  pedagogic"  In  at  doi­
          chide  după  nevoie  $1  în  carul  celor  rrvai   cile  100  waţi  fleoare  Aceste  becuri  se  a-                                              Singurii care n-au făcut nlm»e ln aceste
                                                                   tori din Vinţiul de Joe şl satele din jur.  lul  de  comportare  al  elevilor  şl  «J  profe­  lea  rlnd,  dacă  avem  acoperire,  putem
          mari  geruri  geamurile  se  vor  deschide   prirtd  seara  cm  dimineaţa,  după  cum  sta­  sorilor  si  »i  sfătuiau  părinteşte,  înoredin-   zile. elf a durat ta. au fost copiii de
          In  fiecare  dimineaţă  1—2  ore,  după  amia­  bilim  programul  Este  mai  bine  să  aprin­  Cînd  fâcuJ  primii  paşi  pe  poarta  şcoli)   ţlndu-le  noi  metode  de  a  face  lecţia  cît   merge  ln  orice  zi.  Nimeni  nu  ne  va  putea   şcoală Ba ca să fim drepţi, ou făcut şl el
          ză  neflind  nevoie  de  aerisire  întotdeauna   dem  becurile  dimineaţa  de  la  ora  4  ;  în   şl  văzul  puzderia  de  copil  zbenguindu-se   mal  Interesantă,  cit  mai  plăcută   lua  Io  răspundere  E  vorba  de  „interes  de   ceva Au stat pe Ifngd uşile şcolii, Intre-
          însă  vor  fi  scoase  păsănule  în  padoc  Pen­  feSul  acesta  obligăm  găinile  să  se  scoale   pnntre  castanii  ce  începuseră  să-p  lepede   CStă  deosebire  între  inspectorii  de  azi   serviciu". In al treilea rlnd  blndu-se miraţi ce-or fl păţit profesorii
          tru  aceasta,  dimineaţa  se  vor  deschide  u-   La  lumină  ale  se  dau  jos  de  pe  paturi   frunze,  îmj  veni  în  minte  castelul  lui  Bor-   şl  cerf  din  Ireouit  oare  căutau  numai  .  be-   —  De-afuns  frate,  de-ajuns,  ercîamd  so­  lor de nu-şl arată nici cum faţa ?...
                                                                   şoş  din  satul  unde-mJ  petrecusem  anu                 ţia  dumirită.  Văd  d  nu  (i-o  scăpat  nimic.
          ştţeie  de  La  coteţele  găinilor,  Iar  tainul  de   şi  aleargă  la  automatele  de  hrană  In  fe-   ţe-n  roate"  pentru  8-şl  putea  asigura  la   Stnt  convinsă  ci  va  teşi  ceva  straşnic..   Faţa  acestora  insă  nu  s-o  arătat  decll
          furaje  va  fl  dat  In  Jghiabujuie  din  padoc.   llul  acesta  găinile  !$1  măresc  durata  de   copilăriei  şl  căreia  nte»  astăzi  comitetul   pleaare   geamantanul   cu   provizii   Da   dc pomină nu «Itceva.../  simbălă  dimineaţa,  adică  exact  după  două
          In  timpul  viscolului,  păsările  vor  fl  reţi­  aşa zis „îucru". Mărond capacitatea de hra­  executiv  ol  comunei  Sîntimbru  nu-l  putu   Mmlte  s-au  schimbat  de  etnd  baronul  a   $1 intr-adevăr a ieşit de pomină   cile  de  absenţă  nemotivatâ,  sau  daci  vreţi
          nute în ccrtoţ.   \   '1     nă, ele îşi măresc şt puterea de ouat.  găsi întrebuinţare. Mare neglijenţă  fost  alungat  din  încăperile  sale  luxoasa   *  „motivată", aşa după cum aţi văzut.
           (Aşternutul  păsărilor  va|fl  format  pentru   OMşnulrea  cu  lumina  trebuie  9ă  se  faoă   .  Odată  ou  mine  mai  intrară  pe  poarta   Tumul  din  vtrful  actualei  şcoli  ce  servea
          toată  (perioada  de  Lamă  din  paie.  Cele   treptat;  la  fel  desobişnulrea.  Pentru  a-   şrojji  un  grup  de  tovarăşi  Copul  ce-şl   altădată  baronului  drept  punct  de  obser^   In  ziua  de  H  octombrie,  ţăranii  munci­  De atund gl blnd acum a trecut o bună
          msi  buuiB  sînt  paiele  de  grlu.  E  bine  ca   oeasta  vom  mări  ziua  mal  trvtîi  cu  o  Ju­  fluturau  în  joacă  onawataJe  roşii  ae  opriră   vaţlt  pentru  năpăstuiţii  ce  trudeau  amar­  tori  din  satul  Poieni,  comuna  Demsuj  ra­  bucată de vreme Din păcate Insă, nimeni
          acestea  să  ce  dea  tocate  —  şi  nu  mal  mld   mătate  de  oră,  apoi  ou  tnsisferturi  de  oră   şl  salutară  respectuoşi  oasipeţtl  veniţi;  era   nic  prin  vlUe  din  apropiere,  astăzi  stă   ionul  Haţeg,  avură  o  mare  bucurie  De   nu l-a întrebai pe cci în cauză, cum s-ou
          de  7—10  am  Raiale  de  orz  nu  sînt  bune   şl  aşa  maj  departe  pdnâ  ajungem  La  3—4   un  grup  de  profesori  metodica  al  secţiei   doar  ca  o  mărturie  a  acelor  vremi,  a  feu­  mult  aşteptau  ei  să  le  vină  o  echipă  ar­  simţit şl ce-au glndlt el despre „întruni­
          Foarte  bună  aste  pleava  i  în  ea  găinile   ore,  în  aşa  fel  ca  să  rezervăm  pentru  gă­  de  învăţământ  a  raionului  Alba  oare  ve­  dalismului înrobitor  tistică  de  pe  la  oraş  De-acum,  erau  si­  rea" aHt de bine organizată In zilele de
          scormonesc  cu  plăcere  şi  găsasc  grăunţe   ini o perioadă 6—10 ore de somn  niseră  ecî,  conduşi  da  Inspectorul  Bădilă   Mal  în  fund  în  încăperile  unde  argaţii   guri  ci  această  dorinţă  a  lor  a  fost  îm­  14 şl 15 octombrie la Poieni 7...
          Tot  ca  aşternut':  se  foJoseişte  pe  timp  de   Iluminatul  începe  în  octombrie  şi  se  ter­  Troian,  nu  oa  inspectori!  de  altădată  că   mtnoau  cole  rămase  de  pe  masa  baronu­
                                                                   cate  pricină  învăţătorilor  şl  profesorilor,           plinită.  Grupul  care-şt  făcuse  tn  această   In  toi  catul,  noi  credem  că  nu  s-au  pu­
          iarnă  rumeguşul  de  lamn  El  nu  aste  aşa   mină In marii a.                      lui,  acum  sînt  pădurile  ou  cearceafuri  albe
                                                                   cl  să  ajute  cu  dragoste  colectivul  de  în­          zl  memorabilă  Intrarea  In  satul  lor,  nu
          de  bun  oa  panele,  deoarece  este  puţin  ab­  FTocedjnd  în  falul  acesta  colhoznicii   frumos  ortndulte  este  sala  unde  coplxi  ce­  lul  simţi  derit  „ca  după  chef".,.  Iar  de
          sorbant  Radele  ee  fol  os  ase  ca  aşternut  pe   sovietici  «u  obţinut  o  sporire  a  producţiei   văţători  şl  profesori  Ln  educaţia  pe  oare   lor  altădată  oprimaţi  servesc  ceaiul  ori   putea  fl  altceva  deci  1,  echipa  mult  aştep­  glndit,  gindlm  că,  organele  competente  —
          podeaua  coteţului  şi  în  cuibarele  capcană   totale  de  ouă  cu  20—25%,  lor  producţia  de   aceştia o dau copiilor.  oriesua  de  dimineaţă,  unde  îşi  pregătesc   taţi.  mal  ales  ci  printre  cel  care  o  com­  care  din  coura  unei  grave  lipse  de  control,
          Paiele  de  aşternut  se  schimbă  din  şapte   ouă de iarnă a sporit ou 60%.  .  Clopoţelul,  „neînţelegătorul",  a  stri­  •lecţiile  pentru  a  doua  zi  —  este  interna­  puneau,  putea  fi  zărit  şl  tovarăşul  Colea   au  trecut  In  fugă  peste  dcesl  caz  —  slnt
          îo  şapte  zile  Cantităţile  de  pale  'planifi­  Ftoarle  Importante  pentru  păsări  fini   cat  'şl  de  data  aceasta  Jocul  micilor  în­  tul şcolii.  Ioan,  şeful  secţiei  culturale  de  lo  sfatul
          cate  Intr-'un  sezon  pentru  o  găină  este  de   mişcarea  şl  soarele  Toate  găinile  trebuie   drăgostiţi  prin  fire  de  zburdălnicie  Deşi   ..Orele  de  lecţii  s-au  depănat  în  linişte   datoare  să  procedeze  de  urgenţă  In  aşa
          0  kg.,  pentru  o  maţi  —  11  kg  şl  pentru   să  fie  scoase  zilnic  afvară  din  coteţe,  .pu­  de  multe  cri  le-a  pricinuit  asemenea   uns  după  alte.  Ceanil  arătă  trecut  de  unu   popular  raional.  Crăblfl  dor,  pentru  ea  să   fel,  fncff  pentru  viitor  sd  tale  acestui  ve­
          curci şl g3şte cvbe 16 kg.   nând u-41-se hrana în Jghlaburt în faţa co­  „reJe", copDI nu sînt supăraţi pe el; se lasă   înainte  de  plecare  oaspeţii  se  sfâtulrâ  cu   nu  plardă  nimic  din  program,  ţăranii   sel  grup  cheful  de  a  mal  organlxa  astfel
           înainte de aştemarea paielor, podeaua   teţului  Păsările  sănătoase  vor  Ieşi  singure   de  Joacă  şl  cu  o  cuminţenie  ee-1  caracte­  colectivul  de  educatori  lntr-o  şedinţă  Le   Sl-au  aranjat  treburile  la  repezeală  şt-au   ie chefuri
          se presară cu un strat subţire de nisip.   Găinile  care  nu  coboară  de  pa  paturi  şl   rizează  se  Îndreaptă  grăbiţi  fiecare  spre   arătară  pe  rlnd  fiecăruia  ln  parte  care   pornit-o spre căminul cultural  W. I-
          Pentru fiecare găină se calculează 150 gr   refuză  să  meargă  la  mâncare  înseamnă  cl   clasele  unde  îi  aşteaptă  mereu  alte  nou­  l-au  fort  părţile  bune  gl  ce  mai  au  de  fâ-
                                                                   tăţi.
          nisip Peste misund mărunt şl bine uscat   elnt  bolnave.  Aceste  găini  stau  cu  penele   curt  pentru  viitor  Mulţumiţi  de  ştaburile
          se aştern pasele Din 4 în 4 săptamînJ se   aburii  te  adunate  ghem  ţi  somnolente  Ete   Ad  în  c’.asdle  acestea  unde  odinioară   oaspeţilor  o  parte  din  educatori  îl  înto­
          face curăţenia generală a coteţului De   vor  fi  scoase  şi  Izolate  Imediat,  în  co­  erau  saloanele  de  himir  şl  de  devfrlu  ele   vărăşiră  plnă  la  poartă  Io  curtA  copiii   Să se ştie c ă . . .
          fiecare dată când se fade curăţenia gene­  teţe separate  coconilor  şl  coconiţalor  ou  mănuşi  albe  şl   Işl  continuau  veseli  Joaca  cu mlnglile;  urvll   La trustul 4 Construcţii dui Hunedoara,   operativă, numai rudelor seu aunojtln-
          rală se scoate tot mobilierul din coteţ,   In  ttnfpifl  (ternii  o  găină  trebuie  să  dea   cu  pene  de  fazan  la  pălării,  cresc  astăzi,   eotiviutea cuHural-educahlvâ este Inexis­
          împreună cu paiele şl nisipul se nade po­  35—65  ouă.  Aceste  ouă  trebuie  recoltate   sub  Îngrijirea  învăţătorilor  şl  profesorilor   discutau  viu,  adunaţi  In  diferite  cercvleţe   tente Aceasta se datoreşte însăşi comi­  ţetor maf apropiate
          deaua, se spadă tot coteţuH. vAruiruiu-6e   ou  grijă.  Cuibarele  vor  avea  în  permanen­  despre  marii  transformatori  oi  naturii  Ml-   tetului sindical şl eomilelulul U T M. care   Pentru  că  învăţătorii  şl  profesorii  dlo
          pereţii, lor pe podea se dă la urmă cu o   ţă  paie  curate.  Iar  ouăle  se  vor  etringe   tinerele  vlăstare,  viitorii  Constructori  «1   oiuinln  şi  Lrtsemco,  alţii  vorbeau  despre  a-   se compLac în aceasîi siluatle   această  comuni  nu  slnt  nici  rude.  niod
          soluţie de 2% sodă caustică.  din  oră  in  oră  In  cazul  gerurilor  mari   pclreel  noastre  noi  El  cuceresc  zi  de  zl   cetriLen&.  alţii  desenau  pe  pămint  cu  be-   Comitetul aindical şl comitetul U T M   prieteni  apropiaţi  cu  acest  gestionar,  nu
           In  fleoare  coteţ  se  aşeapă  la  230  găini   strtngerea  ouălor  se  va  face  la  fiecare  Ju-   ceea  ce  părinţii  tor  n-au  putu/t  —  ceta­  ţlşoare  diferite  forme  geometrice,  sllnd   trebuie sâ înţeleagă că ridicând nivelul   primesc  din  produsele  alimentara  ce  so­
          2  cutanate  de  havană.  Aceste  automate   mAflata de crră  tea ştiinţei            gata  pentru  ceartă  din  cauza  unor  un­  cultural al muncitorilor, vor îmbunătăţi'   sesc  ta  oooperaUvâ.  Interesanta  distri­
          stnt  umpli  Ut  e  ritn  1  în  1  zile  ou  ames­  De  felul  tn  caro  crescătorii  de  păsări   Col  dan  clasa  V-a  aflară  de  data  asta   ghiuri adiacente.  în mod Indirect, procesul de producţie.  buţie
          tec  de  uriildL  ds  cereale  Tot  dn  coteţ  slut   vor  şti  să  asigure  condiţiile  cele  mai  bune   noutăţi  despre  cultura  plantelor  furajere   —  Iată  vJvtonJ  ingineri  —  imi  zisei  în   STURZA REMUS   Credem  că  este  bine  oa  URC  AD  din
          aşezata  şl  vasele  de  apă  Toate  Jgheaburile   pentru  Iernarea  şl  hrănlrea  In  acest  ano­  despre  fertilhtetea  solului  luară  cunoş­  gînd  aflund  otnd  Irru  aruncai  privirea  asu­  corespondent voluntar  raionul  Brad.  să  repartizeze  pentru  acest
          de  hrană  umedă  se  aşează  !n  padoc  la  o   timp  e  pisărilor,  depinde  atit  asigurarea   tinţă  despre  proiectul  Directivelor  Congre­  pra  lor.  Cită  deosebire,  cită  .  A  trecut   <+  ,,priceput"  gestionar  câteva  produse  de..
          distanţă  de  5—7  m.  de  coteţ  şl  In  faţa  a-   reproducţia)  păsărilor,  cdt  şl  realizarea   sului  «1  doilea  al  partidului  cu  privire  la   vremea  crnd  doar  copilI  de  „bani  gata"   Gestionarul   cooperativei   din   comuna   îndreptare.
          CMtula  Tainul  da  dimineaţă  şl  tainul  de   unei producţii sporite a acestora.  dezvoltarea  agriculturii  ln  următorii  2-3   puteau deveni Ingineri.  Biijeni,  raionul  Brad.  Simodrea  De,  vinde   G. TATARU
          prins se serveşte păsărilor In padoc. De   Dr ŞTEFAN BOI AN  ani  cel  din  clasa  VTI-a  îşi  îmbogăţiră  cu-  I COŞARU  produsele alimentare, cate sosesc la co­  corespondent voluntar
                                                                                                a  întrecerii  tocîalăste.  Este  necesar  eâ  ee   citori  şl  tehnudenl,  cît  şl  conducerile  în­  Cînd utilajul este
                         ; Să continuăm întrecerea                                              înlăture  concepţia  greşită  s  unor  cadre   treprinderilor
                                                                                                de  conducere  oare  consideră  întrecerea   întrecerea  socialistă  scoate  la  IveaJă  de   folosit cu pricepere
                         l ţ. —                               - ■         — :                   socialiste  ca  o  acţiune  de  campanie.  Re­  fiecare  dată  lucruri  noi  şi  importante,  oare
            irîtfffSpţn'artea eette'Tde a S7-e aniversări   ln  luna  trecute  41  sobe  peste  saredoa   din  dauzu  lipoert  de  preocupare  e  celor   zultatele  înregistrate  plnfi  la  7  Noiembrie   ajută  pe  cel  ce  muncesc  ta  dobândirea  li­  „ŞI  maşinile  noastre  pot  produce  mal
           e  Merii  Revoluţii  Sodefllste  din  Octom­  planificate,  tar  1a  urina  .,Victoria' 1   CMan   ln  drept  de  a  la  asigură  aprovizionarea   Inebule  permanentizate.  *   rei  vaste  experienţa  Ia  îmbogăţeşte  cuno­  mull"  au  spus  comuniştii  Horvatb  Ceia
           brie  a  prilejuit  dobbidirea  de  noi  succese   s-a  produs  peste  plan  ou  11,5  tone  mal   locurilor  de  muncă  cu  materialele  nece­  înlăturarea  ou  hotărâre  e  Lipsurilor  ce   ştinţele  ga  Ii  leagă  nwi  atrins  de  modul   Mandrosoa  Ioan,  Gtigor  Florlca  şl  Dan
           in  actîvd/tatea  oamenilor  muncii  pentru   multă  tucerie  comeroiAlă.  o  tonă  vase  e-   sare,  de  a  organiza  Judicios  echipele  şl   £-au  făcut  simţite  pină  acum,  orientarea   cum  întreprinderea  işi  îndeplineşte  pla­  Ioan,  ou  prilejul  adunării  lărgite  e  organi­
           transpunerea  în  fapte  &  hoUrîrtJor  parti­  mtadJate  dm  fontă  şi  două  bucăţi  sobe  şl   tKrtg&aUe  ln  raport  ou  munca  pe  care  o   tuturor m un cd tonii crr spre o luptă consec­  nul de producţie. Făclnd părtaş întregul colediv   zaţiei  de  bază  P  M  R  de  la  fabrica  de  în­
           dului  şl  guvernului  nostru   maşini de gătit din fontă.  pnastează,  n-au  (putut  sS-şI  îndeplinească   ventă  de  îndeplinire  a  planului  de  pro­  de muncă la toate chestiunile legate de pro­  călţăminte  „Simion  Bămuţiu‘'-AJba  lulia.
            întrecerea  socialiste,  desfăşurată  In  ca­  In  ce  priveşte  ridicarea  producţiei  ln   angajamentele in întregime  ducţie,  descoperirea  de  noi  metode  de   ducţie,  ae  creară  o  mza  strtnsâ  colaborare   Li  care  s-a  hotărit  a  se  urma  Iniţiativa
           drul  lrvtzreprmderJor  din  regiunea  noas­  nrmura  industriei  alimentare,  ooJeotâveJe   Slnt  întreprinderi  ln  care  se  mai  prac­  muncă,  etc,  slnt  obiective  ce  asigură  vic­  Intre muncitori şl cadrele conducătoare. In­  metelurgişttlor  de  la  uzinele  C  Frtmu"
           tei  a  scos  ln  reQief  preocuparea  colective­  interepTUidecnior au SnaanlB reallzArt Im­  tică  munca  „ln  saflluri".  In  prima  deoadă   toria  celor  ce  muncesc  şl  face  mal  sim­  teresul  pentru  a  elimina  lipsurile  creşte   dJn Sinaia
           lor  de  munca  ton  de  a  folosi  mai  bine   portante.  In  luna  octombrie,  la  fabrica  dc   a lunii. sarcaruUe da plan nu stnt reallrate   ţită  legătura  între  partid  şi  mase   şi  rezolvarea  mullor  probleme  se  face  mult   Hotărirea  odată  luată  muncitorii  de  la
           maşinile  şi  uUlajele  în  vederea  măririi   conserve  Deva,  ISPL  Slmerda,  fabrtaa   Iar  ln  zilele  ce  urmează,  se  depun  efor­  Combaterea  moleşetil  dm  activitatea  co­  mal just şi mai rapid  „Sunlon  Bămuţlu*'  au  pornit  la  treabă
           producţiei  gi  productivităţii  muncii  şl  8   de  marmeladă  Haţeg,  ertr  s-eu  dat  peste   turi  excesive  periolittnd  utilajele  şl  ne-   rniştilor  de  întrecere  socialistă  de  pe  Ungă   Organele  de  partid  şl  cele  sindicale   Rezultatele  obţinute  în  primele  11  zile
           reducerii  preţului  de  cosi  Aceasta,  dove­  plan  du  2,9—27,5%  mal  multe  preparate   gâijind calitatea produs el or.  comoteiele  de  întreprinderi,  pregătirea  con­  trebuie  să-şf  exercite  în  mod  conştiincios   ole  acestei  luni  slnt  grăitoare.  Astfel  dacă
           deşte  ci  cei  ce  muncesc,  cunosc  în  bună   de carne, brinzelurt şl conserve de fructe  Slaba  organizare  a  întrecerii,  urmări­  diţiilor  pe  baza  cărora  întrecerea  să  se   şi  lărâ  părtinire  controlul  asupra  condu­  în  primele  11  iile  ale  lunii  octombrie  lo-
           măsură  marea  răspundere  ce  le  revine  ln   Interesul  deosebit  pe  cue-J  manifeste   rea  nesatisfăcStoare  a  rezultatelor  şl  ne*   deşii90mo  ln  ritim  cxesdnd,  trebuie  sa   cerilor  administrative  Ele  au  da  ton  a  să   verăşa  Haţegan  Ludovlca  de  la  secţia  cu­
           Înflorirea  continuă  a  economiei  naţionale   numai  toate, tehnăcdenii  şl inginerii  pentru   aplicarea  Iniţiative  creatoare  a  maselor   atefl  permanent  ln  atenţia  organelor  sin-   vină  neîntîrziat  cu  propuneri  concrete  me­  sut  căpute  a  dat  996  parechî  feţe.  In  *-
           în oroarea unei vieţi mal bune.  uşurarea  eforturilor  şl  mărirea  capacită­  so  resfringe  negativ  asupra  Întregii  acti­  dicafle.  Adunările  de  grupe  sindicale  şl  s   nite  să  stăvilească  lipsurile  şl  să  ridice   celaşi  interval  de  timp  dui  luna  In  curs.
            In preajma efixbMortrii de 7 No­  ţii  ds  producţie  a  utilaj  al  ar,  flactorl  de   vităţi  a  unor  întreprinderi.  Nivelul  nesa-   comitetelor  de  secţii  să  se  desfăşoare  în   necontenit  ruvel/u]  muncii.  Activizând  toate   tn urma folosirii mal Intense a maşinii,
           iembrie. multe întreprinderi raportau par­  seamă  în  creşterea  producţiei  şl  producti­  tia/Scădor  în  care  rnad  slnt  folosite  ma­  aşa  fel,  tn  cât  să  !  se  dea  posibilitate  fie­  organizaţiile  d©  masă  în  direcţia  uniră   9  dat  1380  feţe.  iar  tovarăşa  Pop*  Meria
           tidului că şi-au îndesim* planul anual   vităţii  muncii,  îşi  glseste  expresia  In  per­  şinile  şi  utilajale  la  cariera  de  oaJcar  de   cărui!  om  el  muncti  să  contribuie  prin   tuturor  forţodor  pentru  realizarea  planului   de  la  aceeaşi  secţie  a  efectuat  până  La  11
           Membrei cooperativelor meşteşugăreşti   fecţionarea  procedeelor  de  muncă  şl  adap­  la  B&niţa  face  ca  planiul  de  producţie  aâ   ouvUntul  şl munca sa  la înlăturarea lipsu­  în  mod  ritmic  şi  la  toţi  indicii,  ajuttod   noiembrie  cu  198  parecl»!  feţe,  mal  mult
           ..Drum Nou" dîn Hunedoara şi „Partiza­  tarea  de  noi  dispozitive.  Obiectivul  de   nu poată fl îndeplinit  rilor  gl  ffreuteţUcus  la  descoperirea  şi  fo-   în  mod  practic  sectoarede  rămase  ln  ur­  decit ln acelaşi limp din luna trecută
           nul)" din Petroţand. au dat peste planul   inovatori  ln  firunto  cu  tovarăşul  BaJînt   Oanchicerea carierei gl orgvaneQe sindicale   lotireo  de  nod  rezerve  interne   mă,  teama  că  planul  va  rămîne  ln  urmă   Cu  prilejul  adunării  lărgite  a  organiza­
           anual) cu 20,6% p respectiv 8,3% mai multe   Alexandru,  de  la  Combinatul  metalurgic   nu-«şl  ţin  o  evidenţă  dară  a  întrecerii  so­  Angajamentele  luate  ln  contractele  de   va fi îndatorată  ţiei  de  bază.  comuntelli  de  La  fabrica  de
           produse de larg consum ln prezent, aceste   ..Gh.  Gheorghiu-DeJ"  din  Hunedoara,  e   cialiste  şl  o  muncitorilor  ce  obţin  rezultate   ântrecare  nu  trebui©  să  constitui©  doar   G  sarcină  de  seamă  este  şl  aceea  de  e   încălţăminte  „Smuon  Bămuţla  scoţând
           ixvitiţl Uiorează în coreţul anului J95S  transformat  pe  baza  forţei  centiriăuge,  teh­  frumoase  în  muncă  ;  metodele  şl  expe­  simple enumăr in de obiective, uneori sim­  sa  ţine  la  21  graficele  de  întrecere,  pentru   în  evidenţă  succesele  dobîndlle  în  luna  oc­
             îndeplinirea ţi depăşirea angajamente­  nologia  turnării  verticale  a  teuburldor,  tn   rienţa  acestora  nu  sînt  popularizate  şl   ple  obligaţii  de  serviciu.  Otuectivele  stnt   a-şl  da  seama  flecare  om  a3  muncii  de
           lor luate 1n întrecerea socialiste, a consti­  tvznnare  orizontali  I  fără  „miezuri".  Ou  e-   extinse.  oglinda  vuitoarelor  realizări  şl  ele  trebuie   stadduJ în care Ke află cu îndeplinirea pla­  tombrie clnd au realizat economii de
           tuit o «aroinfl de onoare pentru colectivele   jutoruJ  nouîul  sistem  producţia  de  tuburi   Lipsurile  reieşite  In  întrecerea  aorta-   a.vate  pe  ridicarea  neîncetată  a  producti­  nului  Numai  tn  acest  fel  se  va  În3fitura   10   000 dm.7 piele 6800 dm.’ meşlnă. 220
           întreprinderilor, care si-ou tăcut din rea­  s-a  dublat.  Iar  rezistenţa  produsului  a   llsti  desfăşurată  ln  cinstea  zilei  de  7  No­  vităţi»  muncii,  reduoeril  rebuturilor  şl  e   munca  „ln  salturi"  şi  se  va  crea  o  mal   metri  cSpluv^lă  Şi  allale.  peste  angaja­
           lizările obţinute un punct de plecare spre   eresout cu 40%.  iembrie  nu  elnt  însă  de  netoJ&turat.  îm­  tolănirii disciplinei în muncă.  strinsă  colaborare  totrre  echipe  şi  brigăzi   mentul luat. au hoterll ca pe luna noiem­
           noi victorii Colectivele minelor L/upeni                                               Ridicarea  mivalulul  de  trai  al  maselor   care  vor,  flecare,  si  cunoască  una  din  ex­
                                         Întrecerea  socialistă  a  icos  ln  evidenţă   binarea  armonioasă  e  priceperii  munato-                      brie  să  obţină  realizări  şi  mal  mari
           Urioani PelriJa 51 Vullcan eu extras nu*                                              muncitoare  este  strlns  legate  de  preo­  perienţa  celeilalte  pentru  a  obţine  depă­
                                        şi  o  serie  de  lipsuri  şt  gresete  în  activi­
            rrei în luna octombrie 5 803 tone cărbune   tatea  conducerilor  IntieprinderiJor.  a  or­  rUlor  tehnicienilor  şl  inginerilor  cu  munca   cupare   ln   direcţia   reducerii   preţului   şiri tot mai mari  Astfel  angajamentele  pe  luna  în  curs.
            brun peste plan. reducindu-i cu mult pre­  ganelor  de  partid  şi  sindicala,  lipsuri  şi   politică  şi  organizatorică  dusă  de  orga­  de  cost  Pentru  ©  transpune  în  fapt  acea­  Continuând  întrecerea  socialistă  şl  ba­  prevăd  îndeplinirea  planului  de  producţie
            ţul de cost.                                            nele de partid şl Cele sindicale; este o con­  stă  cerinţă,  este  necesar  sk  ee  dea  aten­  zaţi  pe  experienţa  enumulatâ,  oamenii   la  33  noiembrie,  procentul  de  economii
                                        greşeli,  care  eu  împdedleat  îndeplinirea  aiv
             Rentaroabde  succese  tn  sporirea  conti­                                          ţia  cuvenită  utilizării  maxime  a  maşinii-   muncii  <lm  întreprinderile  regiunii  noas­
                                        gajamenteJor  şl  chiar  a  planului  de  pro­  diţie  de  seamă  In  Îndeplinirea  sarcinilor                    s3  crească  cu  1%.  să  producă  din  econo­
            nuă  a  bunurilor  matalîce  de  Larg  consum                                        lor,   reducerii   permanente   a   timpilor   tre  pot  pomi  cu  încredere  Ia  luptă  pen­
                                        ducţie  Colecta  vede  de  rmzndtori  de  la   de plan.                                                           mii  100  perechi  încâllăminte  posta  plan,
            au  dobândit  munallorli  din  ramura  in­                                           morţi  şl  rebuturilor,  precum  şl  înlătu­  tru  ca  în  ziua  Congresului  partidului  să
            dustriei  grote  La  Comblmiul  metalurgic   IFET  Petroşani  el  de  la  întreprinderile   Partidul  şl  guvernul  aoardă  o  atenţie   rării  cheltuielilor  Inutile  Această  latură   raporteze noi şl minunate realizări p2 fron­  iar normativul de oalitale să oneeseft
            „Gh  Gheorgluu-Dej  Hu.iadoara  s-au  dai  „Crişana" Vaţa şi „f C Fremu 11  Oriştie.  deosebită  continuităţii  şi  justei  organizări  interesează  ln  egală  măsuri  atît  pe  mun­  tul muncii paşnice, creatoare-  1%.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15