Page 7 - 1954-12
P. 7

Nr. 97                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                    Pac. 3

                                          V I A Ţ A  D E  P A R T I D                                 Şcolile din llia sâ fie      Sâ fie accelerat ritmul transportului
                                  Sporirea producţiei de cărbune                                     aprovizionate cu lemne                    la lemnele de foc
                                                                                                   Pe  zl  ce  trece  se  faoe  tot  mai  frig  şi
                           în centrul preocupării comitetului de partid                           şcolile  din  cadrul  comunei  noastre  nu  slnt   Problema  transportului  lemnelor  de  ioc,   Deva,  care  nu  şi-a  realizat  planul  Îs
                                                                                                  aprovizionate  cu  lemne  de  foc  Comitetul   c  o  problemă  da  maro  însemnătate.  De   transportul  cu  camioanele  a  lemnelor  din
               L*  mina  Lupenl  exista  mull  (Jar.  Munci­  la  comitetul  llTM,.  dacă  arau  utamlştj,   Iniţiativa  sectorului  II  se  esctlnde  trep­  executiv  al  sfatului  (popular  al  comunei   modul  cum  ea  va  fl  rezolvata  depinde   depozitele Intermediare
              torii  sini  cuprinşi  de  dragostea  de  a  munci.   sau  la  sindicat,  dacă  erau  sindicalişti,  unde   tat şl la celelalte sectoare  Ilta  deşi  cunoaşte  această  stare  de  Lucru­  buna  aprovizionare  cu  combustibil  pentru   Defectuos  au  lucrat  şl  secţiile  combus­
              Aceasta  o  dovedesc  rezultatele  pe  care  mi­  au  fost  analizata  cauzele  pentru  care  el   Preocupai  de  grija  pentru  folosirea  mal   ri  nu  a  luat  nici  o  măsură  pentru  lichida­  lamă  a  oamenilor  muncii  Experienţa  ter­  tibil  ale  sfaturilor  populare  raionale  To­
              nerii  din  Lupenl  le-au  dobîndit  tn  ultimul   lipseau  nemotlvaţl  şl  ajutaţi  pentru  lichi­  raţională  a  utilajelor,  Comitetul  de  par­  rea  ei.  Conducerea  şcolii  elementare  din   nii  care  a  trecut,  trebuie  sâ  ne  fie  drept   varăşii  din  cadrul  acestora,  în  deplasările
              timp  Nn  a  fost  Insă  totdeauna  aşa  A   darea   acestei   bpsuri   O   contribuţie   de   tid  al  minei  Lupervi  La  îndemnul  comite­  Sâcămaş  s-a  Interesat  din  timp  de  lem­  învăţătură,  să  ne  facă  sâ  înţelegem  pe  de­  oare  le.-au  făcut  Jos  la  comune  nu  au  luat
              îcst  si  timp  cind  ei  au  rămas  datori  pa­  seamă  în  această  privinţă  a  adus-o  şl  ga­  tului  raional  de  partid,  în  luna  septem­  nele  necesare,  dar  a  lntlrrvpLrvat  greutăţi   plin  că  dacă  nu  vom  da  acum  —  cit   legătura  cu  organele  locale,  o  au  mers
              triei.  cind  la  mină  era  o  stere  de  mole-   zeta  da  perete  ş>  staţia  de  radloficare-   brie  3-a  consultat  şl  ou  activul  şău  Cu   din  partea  tovarăşului  Inginer  Andreescu   timpul  încă  ne  îngăduie  —  o  bătălie  stărui-   direct  la  depozite  Aşa  a  făcut  tovarăşul
              fală.  Numaj  pa  primul  semestru  al  anu­  Acestea  comunicau  zilnic  numele  ecelora   această  ocazie  a  fo®t  prelucraţi  iniţia­  de  la  f.F.E.T.  Dobra  care,  cu  toată  apro­  toarne,  vom  ajunge  din  nou  în  situaţia  de   PopovLoi  de  la  Sebeş.  Natural  că  lipsiţi
              lui  1954  mina  Lupervî  avw  de  recuperat   care  lipseau  de  la  lucru,  arătând,  în  a-   tiva  nvuzidtorlior  de  la  uzinele  „I.  C-   barea  deţinută,  a  refuzat  să  repartizeze   a  nu  putea  satisface  la  timp  nevoile  oa­  fiind  de  sprijinul  puterii,  locale,  a  nu
              8  000  tone  de  cărbuni,  iar  pa  Întreg  anul   celsşt  timp,  şl  suma  de  bani  ce  a  pierdut   Frlmu"-£înala   Roadele   consultării   acti­  lemnele  necesare  şcolii  din  Sâcămaş  In­  menilor  muned,  in  ceea  ce  priveşte  buna   vor  putea  mobiLza  ţăranii  muncitori  la
              12  000  tone  Pentru  a  ieşi  din  această  stare   respectivul.  Acţionînd  pe  toate  liniile,  îm­  vului  de  perind  eu  fon  preţioase  Pe  baza   ginerul  Andreescu  e  aprobat  în  schimb   lor aprovizionam ou lemne de foc  transportul lemnelor de toc.
              de  lucruri  comitetul  de  partid  al  minei   potriva  celor  ce  trăgeau  chiulul,  E-a  a-   hotărirll  de  s-a  luai  în  această  şedinţă,   ca  mani  pul  an  ţi  aj  I  FET-ului  (Caceu   înţelegând  acest  lucru,  multe  din  raioa­  In  ceea  ce  priveşte  depozitele  de  com­
              Lupeni,  ajutat  de  Oomltetu)  raional  de   juna  ca  de  la  un  mare  număr  de  nemoti­  s-au  înfiinţat  echipe  pe  sectoare  pentru   Costa  şl  alţii)  să  elibereze  bonuri  pentru   nele  regiuni»  noastre  au  dus  o  bătăile  stă­  bustibil.  putem  apune  că  există  şl  atol  lip­
              partid  Petroşani,  şi^a  Îmbunătăţit  simţi­  vate  ahlntoe.  oiţe  erau  la  Inceptztu)  aces­  scoaterea  din   mină  a  tuturor  utilajelor   chiaburul  Herbel  Aron  şl  elţll  care,  au   ruitoare,  reuşind  să  obţină  rezultate  bune   suri  serioase,  împotriva  cărora  trebuie  cu
              tor  metodele  sale  de  muncă  îmbunătăţind   tui  an,  astăzi  să  dispară  aproape  com­  primit  din  pârlea  IFXT.-ulul  Dobra  lem­  In  acest  sens,  poate  fi  aminbt  raionul  Hu­
                                                                      ce  nu  slnt  în  stare  de  funcţionare  Aceas­                                    tărie  luptat  Aşa  de  pudâ.  nu  in  puţine
              activitatea   organizaţiilor   de   bara,  indru-   plect  „blaumcherJl".  Pentru  obţinerea  unor   tă  acţiune  s-a  soldat  cu  punerea  tn  func­  ne tn cantităţi mari  nedoara  care  datorita  faptului  că  a  pua   locuri  s-a  constatat  că  ie  lac  exoepţil  ta
              mlnd  şl  ajutlrvd  zl  de  zi  sindicatul  pi   asemenea  rezultate  comuniştii  au  desfăşu­  ţiune  a  8  eompresoare,  două  haveze  şl   Şcolile  din  cadrul  comunei  lila,  trebuie   în   ultimul   Lmp   problema   transportului   ceea  ce  priveşte  repartizarea  bonurilor  de
              UTM-ul.  efeotulnd  în  acelaşi  timp  un   rat  o  muncă  perseverentă.  Prin  exemplul   o  serie  de  motoare  electrice  şl  cu  aer   să  fie  aprovizionate  cu  lemne.  In  acest   lemnelor  tn  centrul  preocupării  9ale,  mo-   vlnzare  Asemenea  cazuri  pol  îi  arătate
              control  permanent  asupra  conducerii  teh­  personal  şl  muncă  de  lămurire  ei  au   comprimat   Toi   după   această   consfătuire   caz,  statul  popular  comunal  are  sarcini   bilixtnd  la  această  acţiune  forţele  de  care   la  Haţeg,  unde  casierul  Vulcu  a  fost  In
              nico-administrative,  s-a  reuşit  si  se  or-   combătut   apucăturile   de   chiul   Totodată   s-au  pus  In  funoţie  câteva  utilaje  dc  mare   precise  dispune,  şl-a  realizat  planul  In  această   repetate  rlndun  găsit  cu  bonuri  modificate
              gamreze  mai  bine  munoa.  Ca  urmare  a  a-   au   fost   efectiv   ajutaţi   şi   de   că­  capacitate  ca  ;  perforatoare  electrice,  ma­  A SACAMAŞAN   privinţă,  in  proporpe  de  102%  O  situaţie   şl  la  Deva,  unde  casier»  T°nea  Mazda  a
              ce  stoca,  minerii  din  Lupenl  au  reuşit  să   tre  organizaţiile  de  bază,  cane  s-au  Inte­  şini  de  încărcat.  eto.,  ceea  ce  a  sporit   corespondent voluntar  destul de buoă o are şl raionul Iha.  sâvinşlt  acelaşi  lucru  Daşi  aceste  fapte  au
              îndeplinească  şi  să  depăşească  planurile   resat  îndeaproape  de  munca  fiecăruia,  lu­  productivitatea abatajelor frontale cu 15%.  Nu  tot  aşa  se  poale  Insă  spune  despre   fost  prea  bine  cunoscute  de  către  tovară­
              de  producţie  Vn  udUmele  patru  luni,  lună   cru  ce  continuă  eâ  se  facă  şi  acum  Dacă,   Hotărirea   activului   privind   scoaterea   Cercul  de  artă  pfas<ieă  de  la   raioanele  Haţeg  şl  Oriştie  Aici,  problema   şul  director  Fazakaş,  totuşi  el  nu  a  luat
              de  lună,  redudnd  şl  preţul  de  cost  al   bunăoară,  se  întâmplă  ca  un  membru  de   utilajelor  tn  flecare  săptămână  pentru  re­  tren  spartului  lemneJor  de  foc  se  prezintă   niol  o  măsură  practică  In  urma  căreia
              cărbunelui  cu  4,84%.  Astăzi  planul  pe  cele   partid  să  lipsească  nemotivat  el  este  pus   vizie,  a  avut  ca  efect  scăderea  considera­  Combinatul  „Gh.  Gheorghlu-   slab.  am  putea  spune  chiar,  cit  se  poate   asemenea  comportări  să  nu  mal  albe  loc
              i|  lum  ale  anului  1954  este  îndeplinit  tn   în  discuţia  adunării  generale.  Aşa  s-a  In-   DeJ", sâ capete din nou viaţă  de  slab  £  drept  că  în  ultimul  timp  In
                                                                      bilă  a  numărului  de  defecte  de  la  mina                                       La  tel  do  „preocupat"  pentru  bunul  mers
              proporţie de 69,8%.         Dlmplaţ  cu  tovarăşul  Sooblei  Ioan  de  la                                       raionul  Haţeg  a  încăput  a  se  trece  in
                                                                      Lupenl  ceea  ce  a  contribuit  simţitor  la   Pe  Ungă  atelierul  de  artă  decorativă  e   ai  lucrurilor  din  depozit,  pentru  &attafa-
               Succesele  se  explică  prin  faptul  că,  Oo-   sectorul  Vili,  care  pentru  două  nemoti-   realizarea planului.de produdţle.  Combinatului   metalurgic   „Gh   Gheorghiu-   enole  părţi  la  o  muncă  mai  vio  Exemplu   cerea   cerinţelor  celor  ce  muncesc,  s-a
              mrtetul  de  partid  al  minai  Lirp«ru,  pe   vate  a  trebuit  să  dea  socoteală  organiza­  Cu  toate  aceste  succese  în  munca  de  în­  De)“*  Hunedoara,  a  luat  fiinţă  un  cerc  de   In  această  privinţă  îl  constituie  comuna   dovedit  a  ii  şi  tovarăşul  Nemeş  fuliu  de
              baza   Indicaţiilor   Comitetului   raional   de   ţiei  de  bază  din  care  face  parte.  Tras  la   drumare   şl   organizare   a   producţiei   de   artă  pJastlcâ  în  care  ou  fost  încadrate   Sintămăria  Orlea,  unde  s-a  reuşit  —  cu   la  depozitul  Deva,  care.  ort  de  clte  ori  e
              partid  Petroşani,  a  îndrumat  mai  concret   răspundere  de  către  tovarăşii  săi,  el  şi-a   cărbune.   Comitetul   de   partid   al   minei   elementele  dornice  şl  cu  înclinaţii  In   3-   sprijinul  deputaţilor,  Aloman  Ioulf  şl  alţii   întrebat  de  către  cel  Interesaţi  în  a-şl  pro­
              organizaţiile  de  bază  ca  acestea  să  axeze   luat  angajamentul  că  pe  viilor  nu  l  se   Lupenl mai are încă unele lipsuri.  caastS direcţie.  —  ai  fie  antrenate  2ilnâc  convoaie  de  cile   cura  lemnele  necesare,  olnd  sl  vină  pen­
              întreaga  lor  activitate  asupra  îndeplinirii   va mai LntîmpLa o asemenea ruşine  In  scurt  timp  cereul  plastic  ai  artişti­  15-20   căruţe  pentru  transport.  La  fel   tru  a  le  putea  obţine  se  mulţumeşte  a
              planului  de  producţie.  Drept  urmare  a  e-   La  schimbarea  atMwd'lrui  faţă  de  mun­  Dacă  a  reuşit  oa  majoritatea  organiza­  lor  amatori  a  numărat  63  de  membri.   poate  ft  amintită  comuna  Rîul  Alb  în  care,   ridica  din  umeri  şl  a  răspunde  mereu  uni­
              cestei   preocupări,   numărul   organizaţiilor   că  a  unor  mineri  rămaşi  în  urmă,  tn  ve­  ţiilor  de  bază  să  devină  forţe  capabile   Munca  acestora  s-a  desfăşurat  cu  însu­  aproape  30  atelaje,  lucrează  zilnic  pentru   form şl de mlntuJalâ ; „vino marţi".
              de  bază  care  se  ocupă  In  mod  competent   derea  obţinerii  unul  avînt  generai,  a  cm-   da  a  mobiliza  şl  însufleţi  masa  minerilor   fleţire   şi  roadele  n-au   întîrzlat  să   se   repararea  drumului  ce  duce  la  exploata­  Nici  In  ţrwinţa  masLnJ'lor  combustibi­
              de  problemele  care  determină  organizarea   trlbuit  şi  agitaţia  concretă  şl  multilate­  in   întrecerea   socialistă,   eîşttglnd   astfel   arate   Cu   obiectele   realizate   in   cercul   rea Cilmc şl Valea Fierului
              producţiei,  a  crescut  OrganlzaUa  de  bază   rală,  pe  care  comitetul  de  partid  se  stră­  Întrecerea  cu  mina  PetrUa.  n-a  reuşit  să   plastic  s-a  deschis  o  expoziţie,  care  a  (ost   Aceste  exemple  fiînt  cit  se  poate  de  Îm­  lului  nu  s-a  acordat  atenţia  cuvenită.  De-
                                                                                                                                                          teorl  au  fost  cazuri  cind  ecestea  —  dl  o
              de  la  sectorul  In  de  pildă,  an&Lizând  in   duieşte  s-o  desfăşoare  necontenit  şi  la  un   insufle  tn  acreeaşi  măsură  şl  comitetului   vizitată de ml! de oameni ai muncii  bucurătoare  Ele  Insă  nu  slnt  de-sjuns   lipsa  unui  control  serios  din  partea  sec­
              luna  septembrie,  felul  cum  decurge  între­  nivel tot mal înalt  sindical  un  sistem  de  muncă  operativ  Di/i   Datorită  dezinteresului  pa  care  comite­  Numai  prin  atît  nu  se  va  putea  realiza   ţiei  de  transporturi  din  cadrul  întreprinde­
              cerea  socialistă,  a  luat  hotărî  rea  ca.  tn   In  vederea  ajutorării  secretarilor  orga­  cauza  sistemului  greoi  şl  birocratic  de  ur­  tul  de  întreprindere  11  manifestă  faţă  de   planul  la  transport  Pentru  acest  lucru,   rilor  de  combustibil  —  au  lucrat  la  voia
              Cinstea  Iul  7  Noiembrie  să  mobilizeze  In   nizaţiilor  de  ba2â  In  privinţa  pregătirii   mărire  a  întrecerii,  de  multe  ori  elanul  mi­  acest  cerc  de  luni  de  zile  activitatea  a-   trebuie  desfăşurat  un  efort  continuu  şl   inlîmplârif,   fîmd   săptămlnt   la   rind   fn
              aşa  fel  membrii  de  partid,  irtemişLii  şi   agitatorilor   pe   schimburi,   comitetul   de   nerilor  a  luat-o  înaintea  comitetului  sin­  cestuia  lasă  de  dorit.  Doi  cei  63  membri   general  care  nu  au  făcut  altceva  decit  „s-au  pre­
              sindicaliştii,  Incit  să  nu  râmînâ  nici  o   partid  elaborează  lunar  planuri  cu  1e-   dical  Deseori  se  Inrtrtmplă  ca  grupe  de   ai  cercului  au  mai  rămas  doar  10  31  aceş­  Sfaturile  populare  eoţpunale,  raionale  şi   gătit".
              echipă  de  mineri  sub  normă  Membrii  dc   mele  convorbirilor  organizate,  ce  urmează   mineri  ce  şi-au  îndeplinit  şl  depăşit  sar­  tia se împuţinează pe zi ce trece.  regional,   trebuie   să   înţeleagă   ci   dacă   Munca   In   domeniul   transportului   de
              partid  au  primit  sarcina  de  a  ti  primii   a  se  ţine  de  către  agitatori,  potrivit  cu   cinile  de  fxLan,  aă  maJ  figureze  încă  .pe   Atitudinea   comitetului   de   întreprin­  lucrurile  in  sectorul  transportului  de  lem­  lemne  trebuie  neapărat  Intensificată  Toa­
              în  întrecere,  iar  tehnicienii  de  a  ajuta   specificul  sectoarelor  In  luna  noiembrie,   graficul  de  întrecere  cu  situaţia  anterioa­  dere   a   Combinatului   metalurgic   „Gh   ne  stau  aşa  cum  am  arătat,  apoi  arest
                                                                      ră  cînd  erau  încă  eub  normă  De  aseme­                                        te  «ceste  lipsuri  grave,  care  au  făcut  ca
              grupele  de  mineri  să  aibă  toate  condicile   de  pilda,  agitatorii  sectorului  Intîi  au  fost   Gheorghiu-Dej",  de  subapreciere  a  cercu­  fapt  se  datoreşte  în  pnmul  rind  lor.  Ele   aprovizionarea  cu  lemne  de  foc  să  ră­
              pentru   scoaterea   cărbunelui.   Hotârînea   ■pregătiţi  să  popularizeze  brigăzile  ce  şi-   nea  contractele  de  întrecere,  mai  suferă   lui de artă plastică trebuie eă dispară.  sini  acelea,  caze  in  majoritate  au  trecut
                                                                      încă  de  boala  tipizării.  Iar  brigada  artis­                                   mână  in  urma,  trebuiesc  grabnic  lichi­
              după  ce  a  foet  prelucrată  cu  organizaţia   au  îndeplinit  angajamentele,  agitatorii  din   Acest  cerc  va  trebui  sâ-şl  capete  din   această  problemă  mai  ia  urmă  Ne  avlnd
                                                                      tică  de  agitaţie,  Intime  In  mod  nepermis                                      date  Sfaturile  populare  regional,  raionale
              UTM  ,  ou  comitetul  sindical  şi  cu  tehni­  sectorul   I.2.,   pentru   mobilizarea   tuturor   nou viaţa  o  justă  organuare  în  muncă,  deafişurind
                                                                     să ia fiinţă.                                                                        şl  comunale,  au  datoria  lă-şl  îndrepte  eu
              cienii!  sectorului,  a  fost  însuşită  de  ma­  forţelor   în   vederea   îndeplinirii   angaja­   A OTOIU    o  activitate  întâmplătoare  multe  din  ele   tot  spiritul  de  răspundere  atentla  spre  a-
              joritatea  acestora  La  7  Noiembrie  secto­  mentelor  luate  în  cinstea  Congresului,  cei   Comitetul  de  partid  al  minei  Lupenl   corespondent voluntar  s-au  lisat  tirite  de  difante  campanii  a-
              rul  111  nu  numai  că  a  recuperat  pierde­  de  la  sectorul  HI,  pentru  grija  faţă  de   va  trebui  Eă  tragă  la  răspundere  eu  mai   -----a------  mneindu-se  sub  formă  de  asalt,  dnd  s-   cest  sector  Ele  trebuiesc  să  mobOtoeze  ţă­
              rile  ce  le-a  avut  in  acest  an,  dar  totodată   utilaj,  var  cei  de  la  transporturi,  pentru   multă   tărie   pe   tovarăşul   Gabcr   Ioan,   supra  uneia,  oind  asupra  alteia,  neglijind   ranii  muncitori  do  a  Ieşi  cu  atelajele  pen­
                                                                                                                                                          tru  l  rana  port  De  asemenea,  sint  datoare
              i  îndeplinii  şt  planul  de  producţia  pe  în­  asigurarea  sectoarelor  1a  timp  cu  vago-   preşedintele  comitetului  sindical,  care  ne­  Văzute... semnalate...  pe una în favorul alteia, sau invers
              tregul an                  nete goale şl materiale.    glijează munca sindicală.                                 Areal  defectuos  sistem  de  muncă  unila­  să  ia  măsuri  pentru  ca  prin  căminele
                                                                                                   •   La  cantina  Sfatului  popular  raional            culturale  sâ  se  facă  o  largă  popul  armare  a
               Metoda  analizei  periodice  a  activităţii   Colectivul  de  redacţie  al  gazetei  de  pe­  La  fel.  trebuie  acordat  mai  mult  ajutor   Sebeş  gestionar  tovarăşul  Topîrceanu  Pe­  terală,  a  fost  aplicat  de  multe  din  da­  hotărtrti  CamlliuLul  de  Mlnljln  privitoare
              conducerii  sectorului  e  folosită  de  majo­  rete  şi  al  staţiei  de  radioficare,  pe  baza   comitetului   UTM,   în   vederea   organi­  tru  masa  ce  se  serveşte  nu  corespunde   turile  populare  din  regiunea  noastră  Ocu-   la  stimularea  cărăuşilor,  şi  să  se  îngri­
              ritatea  organizaţiilor  de  bază  de  la  mina   îndrumării  comitetului  de  partid,  şi-o  re­  zării  muncii  brigăzilor  de  tineret,  care.   cerinţelor   nLcJ   cantitativ,   mei   calitativ.   plndu-se  numai  de  diferite  lucrări  agri­  jească  ca  aceştw  Bă  fie  popularizaţi  prin
              LupenJ  Hotârlrile  ce  Se  Uu  sînt  totdea­  zervat  cea  mad  mare  parte  a  activităţii   din  22,  numai  10  aplică  graficul  ciclic  de   Ardeii  unvpluţl  «e  serve-se  le  singular,  tar   cole  legate  de  perioadă,  acestea  au  îm­  gazete de perele, panouri de onoare, etc.
              una  In  funcţie  de  Lipsurile  care  există  In   pentru  tratarea  problemelor  legate  de  pro­  exploatare   a   cărbunelui,   majoritatea   lor   la  dorbe,  trebuie  să  fii  un  adevărat  pes­  pins  mal  In  urmă  problema  transportului   E  necesar  apoi  ca  să  fie  nelntlrriat  îm­
              sectoare  La  sectorul  11  problema  ea  s-a   ducţie.  lucrând fără pnogTam       car. ..                     de  lemne,  zlcindu-ş»  că  pentru  un  ase­  bunătăţită   munca   I   FI   T.-urilor   şi   a
                                                                                                                              menea  lucru  ,,mal  e  timp  destul"  lata  dar
              ridicat  în  lumtLe  Iulie  şi  august  consta   Pentru  struraLrea  celor  rămaşi  Vn  urmă,   De  asemeni  conducerea  tehnico>admlnb-   (Coresp Albulesou Marin)  pentru  ce,  In  raioanele  Haţeg  sl  Orâ?tâe   D  R  S  ,  care  nu  au  furnizat  combustibilu­
                                         colectivul  de  redacţie  ol  gazwtel  „Mine­  tnativă  a  minei  va  trebui  trasă  cu  tăria
              in  lipsa  de  stabilitate  a  rrunerdor  la  lo­                                                               planul  transportului  de  lemne  a  rămas  In   lui  materialul  tn  termenul  stabilit,  şl  nu
                                         rul"  închină  acestora  multa  articole  şi  în   La  răspundere  pentru  tărăgănarea  ce  o   •   Cea  mai  apropiata  bodegă  de  gara
              curile  de  muncă  S-au  Inttmplat  etici  ca­                                      Orăştâe  se  găseşte  la  distanţa  de  2  km   urmi   Tovarăşii   din   comitetele   executive   l-au  cor  cănit  la  drumuri  aocesibUe  pen­
                                         deosebi,  multe  caricaturi  cu  un  spirit  cri­  manifestă   faţă   de   aplicarea   prevederilor
              zuri  ca  aJe  mineralul  Mihescu  Petru  şl  ale   tic ascuţit.  hotărirll   comitetului   regional   de   partid,   Aceasta   distanţă   este   mult   simţită   de   ale  acestor  raioane,  In  loc  să  se  Intere­  tru  căruţe  ort  camioane.  In  această  pri­
                                                                                                                                                          vinţă  are  de  luptat  senos  TFET  Oraşile
              altora,  care  eu  lucrat  tntr-c  lună  la  fie­  In  scopul  stimulării  grijii  faţă  de  uti­  privind  măsurile  ce  trebuie  să  le  ta  in   muncitorii  de  la  I  F  I  L  gara  C  F  R.  În­  seze  de  aceurtă  problemă  au  mers  pin3  La   Si Stmeria.
                                                                                                                              o  asemenea  neglijenţă.  îneit  eu  luai  pînă
              care  abataj  din  sector.  Îndrumată  de  oo-   la),  a  luat  fiinţă  nu  de  mult  in  sala  de   vederea  creării  de  brigăzi  rapide,  organi­  treprinderea   de   creştere   şi   îngrăşaraa   şi  pe  tovarăşii  dm  însăşi  aparatul  secţii­  O  muncă  stăruitoare  trebuie  sâ  depună
              matetAil  de  partid,  organizaţia  de  bază  a   apel  a  mdnel,  vitrina  cu  uneltele  stricate   zarea  puşcării  cărbunelui  în  mod  eşalo­  animalelor, S M.T, şl altele.  lor  de  combustibil,  inlrebumţindu-l  In  alte   şl  secţia  combustibil  de  la  stalul  popu-
                                                                                                              (Coresp Mihâilâ Andremcl
                                         Aici  slnt  expuse  :  perforatoare,  furtunuri,   nat  şl  pregătirea  condiţiilor  pentru  Intro­
             luat   tn   discuţie   problema   repartizării                                                                   muncJ  Acelaşi  lucru  l-a  făcut  şl  comite­  lor  regional  —  respectiv  tovarăşul  SIrbu
                                         lămpi,  eto  care  au  fort  deteriorate  dato­  ducerea combinei.
              juste  a  forţelor  de  muncă  şl  a  recomandat                                     •   La  trenurile  —  curs3  pentru  munci­  tul  executiv  ol  raionului  Sebeş  şl  tot  aşa   E  necesar  ca  acesta  să  se  intereseze  cu
                                         rită  proastei  Întreţineri.  Ele  poartă  ins­  Pentru,  fapbul  că  tovarăşul  Cristea  Aron,                  mal  mult  spirit  de  răspundere  de  felul
             conducerii  sectorului  oa  schimbările  mine­  cripţia  aceluia  cana  le-e  folosit  fără  nici   directorul  minei,  nu  primeşte  ajutorul  ac­  torii  şi  angajaţii  minelor  Vulcan,  Anlnoa-   a procedat şi cel al raionului ILia.  cum  merge  munca  Joz  la  baze,  de  felul
                                                                                                  sa  şl  Lupenl,  cu  plecarea  la  orele  4  şl  S.S7,
                                                                                                                               Lucru care trebuie neapărat ştiut este
              rilor  de  la  un  abataj  la  altul  sfi  le  facă   o răspundere.  tiviştilor  comitetului  raional  şl  caută  să   In  ultimele  10  zile,  din  cele  5  vagoane   că, probleme transportului de lemne nu   în care muncesc col In subordine
              numai  în  cazuri  do  absolută  nevoie  In   In   urma   apariţiei   vitrinei   cu   unelte   se  sustragă  de  sub  controlul  comitetului   care  le  compun,  numai  trei  vagoane  sini   se poate rezolva prut rapoarte şl prin   Moblllzlnd  toate  forţele;  vom  reuşi,  fără
              acest  fel  situaţia  din  sector  s~&  normali­  stricate,  la  sectorul  II  a  pornit  o  iniţia­  de  partid,  trebuie  tras  cu  tărie  La  răs­  de  clasa  Ill-a  Acestor  trenuri  le  lipsesc   scuze ci numai printr-o muncă stărul'.oare   doar  şl  poate,  sâ  aprovizionăm  din  l(m?
                                         tivă  preţioasă.  Organizaţia  de  bază,  la   pundere
             zat                                                                                  parte  din  geamuri  si  uşi  şi  nu  rareori  se   şl intenta  pe  cei  ce  muncesc,  cu  combustibilul  nece­
               lntr-un  timp,  la  mina  Lupenl.  lipsurile   propunerea  inginerului  PsVl,  a  recoman­  Lichidind  ou  lipsurile  ce  mai  există,   întâmplă să fie neluminate  La  nelndeplinlrea  planului  de  transport   sar încălzitului de lamă
                                         dat  conducerii  administrative  să  introducă   aâigurtnd  un  control  permanent  şi  mal
              nemotivate  de  la  lucru  pricinuiau  multe                                                 (Ceresp. Muie ancă Gheorghe)  a lemnelor de foc a contribuit 41 1RTA  V. D
                                         evidenţa  prin  mărci  a  uneltelor  ce  se  ■  aprofundat  ajutând  mal  mult  organizaţiile
             greutăţi.  Multa  grupa  erau  dezorganizate   predau  la  sector.  Aceste  unelte  la  sec­  de  masă.  Comitatul  de  partid  al  minei
              iar unele abataje neplasate  torul  II  sînt  păstrate  la  gTUpe,  atârnate   Lupenl  va  reuşi  să  conducă  cu  şl  mal   Nofe bibliografice  *.Peştele de la cap
               Efortul  comun  Insă,  al  organizaţiilor  de   pe  scoabe  anume  confecţionate.  Dacă  îna­
                                                                     muJt  succes  lupta  mizeriilor  pentru  înde­
             bază.  al  U.T.M  -\dul  şl  al  comitetului  sin­  inte  au  fost  dese  cazurile  cind  minerii   plinirea   planului   de   producţie,   garanţia   CO M B 1 N E R 1 1  se  menţine  încordată  de  la  Început  plnă  Io   se strică a
                                                                                                            Povestire
                                                                                                                             sfîrţit,  fie  că  este  vorba  de  înlăturarea
             dical  au  dat  roade.  Cei  ce  lipseau  nemo-   trebuiau  să  meargă  din  abataj  4n  abataj   ridicării  nivelului  de  trai  al  celor  ce  mun­  de  Tihon  Juravllov   dificultăţilor  de  ordin  tehnic,  fie  că  este   Că  moara  cea  cu  trei  pietre  şi  vajţuri
             tlvat  au  fost  oh  «maţi  de  către  comitatul   după  câte  o  unealtă,  ac,  ele,  sînt  bine   cesc.  Poucstea  „Combinerii"  (n/âţvjpazd  ac­  vorba   de   retolvarea  problemelor  perso­  din  comuna  MlhaJţ,  raionul  Alba,  stă  mal
             de  partid,  dacă  erau  membri  de  partid,'  îngrijite                  I KiARDA    tivitatea  unei  jtafluni  de  maşini  şi  trac   nale ale eroilor,  bine  de  7  luni  în  reparaţie,  asta  a  ştiu
                                                                                                   toare  In  campania  de  recoltare  a  cerea-          prea   blno   aut   directorul   Inireprir.deru
                                                                                                   Mor  Ajutind  colhozurile  din  raion  la   ÎNSEMNĂRI DIN KVZBASS   „Monta"  —  de  care  aparţine  această  moa­
                                                                                                                                                          ră  —  cit  şl  tovarăşul  Gheorgblu  Eugen
               Un  alt  mijloc  important  de  folosire  In­  locurilor  de  muncă  ou  mateni  prime,  ma­  productivităţii  muncii  şl  reducerea  preţu­  ilrînsul   recoltei,   combinerii   acestui   de M. NilriUn
             tensivă  a  maşinilor  şl  de  mobilizare  a  re­  teriale,  scule,  dispozitive,  combustibil,  de­  lui  d®  cost  al  produselor  —  creează  condi­  5  M  T  realizează  o  seamă  de  îmbună­  fteporragiite  din  Kuzbasj  ale  Iul  NI-   şeful  secţiei  Industrie  loeaJă  a  sfatului
             zervelor  Interne  ale  producţiei  constă  tn   sen®  de  execuţie,  fişe  tehnica  eto.,  astfel   ţiile  realizării  unor  însemnate  economii  în   tăţiri  in  munca  l o r ;   se  introduce  metoda  ki/ln,  zugrăvesc  o  porte  însemnată  a   popular  regional.  Situaţia  le  este  cunos­
             perfecţionarea   proceselor  tehnologice.  Ne­  Incit  maşinile  să  poată  lucra  din  plin  tn   producţie.  Aceasta  capătă  o  deosebită  Im­  de  lucru  (n  grup  a  combinelor,  se  adau   luptei  poporutui  sovietic  pentru  Indus­  cută  din  sezlsârile  făcute  de  ţăranii  mun-  ;
             cesităţile  dezvoltării  economiei  noastre  na­  celle  480  de  minute  de  lucru  ale  fiecărui   portanţă  azj,  când  ştabul  democrat-popu-   gă  o  a  treia  curăţitoare  pa  combina  „Sta-  trializarea   sacfaMsţo,   pentru   înzestrarea   cllori  al  acestei  comune  Tovarăşul  Gheor­
             ţionale  pe  calea  socialismului  cer.  odată  eu   schimb   Introducerea   unul   utilaj   tehno­  lar,  asigurând  dezvoltarea  mai  departe  a   Itneţ",  etc.  Autorul  subliniază  eă  in  In­  armatei  sovietice  in  timpul  Marelui  Răz­  ghiu  are  Insă  un  principiu  a)  său:  „dacă
             Îmbunătăţirea   folosirii   tehnicii   existente,   logie  speelrflc  fiecărui  produs  ar  aduce  o   industriei  gndle,  foloseşte  dtn  plin  toata   troducerea  acestor  inovaţii   se   impleteţte  boi  pentru  Apărarea  Patriei,  pentru  con­  le-sr  ţine  minte  omul  pe  toate,  ar  lua
             introducerea  în  producţie  cu  curaj  a  ino­  contribuţie  dintre  cele  mal  însemnate  la   Izvoarele  de  e  cumul  are  socialistă  spre  a   iniţiatîua  de  suj,  —  a  conducerii  S  M  T   struirea   comunismului   otmpil"  Aşu  se  face  că  a  uitat  că  de  7
                                                                                                                                                          luni  de  cind  a  intrat  moara  In  reparaţie,
             vaţiilor   şl   perfecţionărilor   rezultate   din   creşterea  gradului  de  folosire  e  utilajului   face  investiţii  sporite  În  vederea  dezvol­  ulut,  —  cu  cea  de  jos,  —  a  muncitorilor   Istoricul  mtnei  din  Prokopleuek,  cu­  el  n-a  controlat  rucl  pe  directorul  în­
                                         şi la îmbunătăţirea calităţii producţiei  tării  agriculturii,  a  industriei  uşoare  «I  a   Dar  mal  Importantă  dectt  aceste  îm­  prins  aci  este  un  prilej  pentru  scriitor
             progresul   tehnic,   combaterea   atitudinilor         desfăşurării  unor  acţiuni  eu  caracter  &o-   bunătăţiri   tehnice   ne   apare   creşterea   de  a  arăta  întreaga  dezvoltare  a  Ku  1-   treprinderii   ,,Hcrla".   jl   nici  fnăcar  n-a
             de  ruitrnă  91  anchilozare,  însuşirea  Şi  apli­  Pactorul  hotărâtor  aJ  folosirii  din  plin  a   eiel-eu) tura],  nivelului  conştiinţei  oamenilor  in  pro­  bajsului,  greutăţile  pe   care  le-au  avut   trasai  aarcină  concretă  şefului  secţiei  gos­
             carea noului în tehnică.    capacităţii  de  producţie  a  utilajului  este   Inzeatrirvd  Industria  noastTă  ou  o  tehnică   cesul  de  producţie  şl  In  /rămlntarea  la   de  Inulns  constructorii,  un  prilej  de  a   podării  locale  a  raionului  Alba,  pentru
                                         activitatea  creatoare  a  maselor  —  o  mare                                                                   a  lua  măsuri  in  vederea  grlblrU  repara­
              Pentru   îmbunătăţirea   folosirii   utilajului        perfecţionată,  partidul  şl  guvernul  au  pus   care  acesta  dă  loc.  Juravllov  abordează  Înfăţişa  oomenll  noi  care  au  crescut  pe
                                         însemnătate  avlnd  ridicarea  nivelului  cui-   la   îndemâna   oamenilor   muncii   mijloace   cu  curo)  o  scrie  de  teme  delicate  lt   acest  mare  şantier  Paralela  dintre  pr0-   ţiei
             are  o  mare  însemnâlata  mecanizarea  pro­                                                                                                  Iată  deci  că  lipsa  da  Interes  porneşte
             ceselor  de  muned  de  Oară  şl  auxiliare.  Nu   turol-tehnto  at  muncitorilor,  întărirea  dis­  puternice  In  lupta  pentru  ridicarea  nive­  vedem  astjel  pe  Kadlrov  eomblner  Jrun-  Icopiei-sk-ut  din  două  epoci  diferite  ne   chiar  de  la  tovarăşul  Gheorghiu.  de  la  re­
                                                                                                   Caş,
                                         ciplinei  socialisto  a  muncii.  Maşinile  mo­  lului  lor  de  trai.  Folosirea  dtm  plin  a  teh­  nutrind  sentimente,  încă  nedefinite,  dă  o  Imagine  Izbitoare  a  marilor  trans­
             se  poete  trece  cu  vederea  faptul  că,  chiar       nicii   corespunde   intereselor   muncitorilor,   pentru   Maghlnur,   secretara   organizaţiei  formări  săvirşite  în  aceşti  ani.   Intere­  giune.  aşa  cum  bine  spune  un  proverb
             In  unele  întreprinderi  în  pţre  mecanizarea   deme.  de  o  înaiftă  tehnicitate  pot  fl  ml-   aUlt  ca  producători,  cit  şl  Ca  consumatori  ;   de  bacă  a  colhozului  cel  mal  apropiat.  II   sant   de   asemeni   este   reportajul   in­  că  ,/peştele  de  la  cap  se  strică"  „Noroc"
             principalelor  procese  de  producţie  a  atins   nuite  doar  de  muncitori  cu  un  înalt  grad   cu  cit  creşte  productivitatea  muncii,  ca   vedem  pe  Fatlanov,  unul  dm<re  cei  mat   titulat   „Povestea   maşinii   do   îndreptot".   că  tovarăşul  Bucur  Anton,  directorul  în­
             un  nivel  înalt,  muncile  auxiliare,  prin­  do calificare  urmare  a  folosirii  Intensive  a  maşinilor,   buni  comblneri  al   S M T - ului,   decorat   Titlul  reportajului  trebuie  înţeles  şl  Ia   treprinderii   „Horla"   cît   şl   şalul   se’ţlel
                                                                                                                                                          gospodării  locale  de  La  Alba  nu  ullâ  de
             tre  care  şl  cele  necemUnd  un  mare  volum   Partidul  ecordă  o  înaltă  preţuire  apor­  cu  aitlt  sporeşte  câştigul  muncitorilor,  sa­  cu  ordinul  „Lemn",  —  cum  aleargă  dupu   propriu  (introducerea  maşinii  de  îndrep­  moară  Sl  nici  n-ar  putea  să  uite  fiindcă
                                                                                                  recorduri  personale  fi  vedem  (n  s/lrşit
                                                                                                                             tat  şinele  provenite  de  Ia  laminor)  şl  la
             de  muncă,  slnt  slab  mecanizate  De  pildă,   tului  Inginerilor  şl  tehnicienilor  In  asigu­  lariul  nominal  —  Iar,  pe  măsura  sporirii   pe  Korşunov  —  ziarist  talentat,  dar  cam  figurat  (transformările   suferite  de  Gusev   mal  In  flecare  lună  —  ta  urma  sectari­
             tn   Industria   construcţiilor   de   maşini   rarea folosirii maxime a tehndoti    superficial  —  pe  Korneev,  —  locţiitor  »ub In/’.uenfa colectivului)  lor.  —  fac  promisiuni  solemne  Dâunăzl
                                                                     cantităţii  produselor  de  consum  $1  a  le-
             40—50%  din  muncitori  sini  ocupaţi  In   In  multe  locuri  Insă,  cadrele  tehnldo-   ducerii  preţului  lor  de  cost  creşte  şl  co­  politie   provizoriu   at   SMT-ului.   om   Demnă  de  subliniat,  dovedind  orienta­  de  pildă.  Bucur  Anton,  ţntilni  două  ate­
             muncile  auxiliare  —  acesta  flmd  In  bună   ştlinţifice  —  fondul  de  aur  ai  economiei-   lanul lor real  meschin şt veninos — etc  rea  sănătoasă   a  muncitorilor   este   ati­  laje  de  la  G  AC.  Obreja.  care  mergeau
                                                                                                                                                          spre  moara  din  Teiuş  La  întrebarea  lui.
                                                                                                    Autorul  nu  se  s/ieşte  să  arate  cit  de
                                                                                                                                          arc  întreg  atelierul
                                                                                                                             tudinea
                                                                                                                                  pe
                                                                                                                                        o
                                                                                                                                     care
             măsură  rezultatul  dezinteresului  oare  mal   noastre  —  nu  slnt  folosite  potrivit  ou  ap­  V  I.  Lemn  arată  încă  din  primii  ani   mulţ  II  preocupă  pe  croit  jăl  problemele  faţă  de  specialistul  străin;  nici  un  fel   un  colectivist  W  răspunsese  cu  ciudă  io
             stăruie  fată  de  sarcina  aplicării  tot  mai   titudinile  şl  pregătirea  lor  de  specialitate   personale,  printre  care  dragostea  joacă  de  ploconire  faţă  de  ştiinţa  Iul  cl  do­  glas :
                                         Nu  poate  fi  de  minare  că  Intr-o  serie  de   după  victoria  Revoluţiei  din  Octombrie  că
             largi  a  micii  mecanizări                             sporirea  productivităţii  muncii  eate.  în  li-   un  rol  dintre  cele  mol  Importante.  Din   rinţa  de  a  lucra  mal  bine  decit  el,  mal   —  Apăi,  mergem  la  moara  leluşenUor.
              Un  factor  Important  de  folosire  a  Intre-   Întreprinderi   maşinile   slnt   prost   folosite   Uma   analiză,   dovada   superiorităţii   noU   felul  cum  se  desfăşoară  acţiunea,  din   repede  Viu  scris  şl  atractiv  este  şl  re­  Mai  bine  de  7  juni  de  cind  tot  facem,  la
             glrf  capacităţi  a  utilajului  este  întreţinerea   tar  sarcinile  de  plan  nu  sînt  realizate,   atiîc-dtnca  pe  care  o  au  personajele  în  di­  portajul   „Stăptna   drumurilor",   unde   2-3  zile  oîle  un  drum  plnă  acolo.  Şi  asta
                                         cind  Inginerii  sânt  încărcaţi  ou  tot  felul   orindulrl  sociale,  condiţia  esenţială  a  vic­  ferite  împrejurări,  din  creşterea  eroilor  este   descris   efortul   constructorilor   de   pentru  că  moara  dm  Mihalţ,  nu  se  rr  d
             în  bune  condiţii  a  maşinilor,  îndeplinirea
                                         de   luarăn   administrative,   care-i   împie­  ierii  el  socialismului  asupra  capitalismului,   pozitivi,  reiese  (n  mod  limpede  cd,  tn   drumuri  şi  chipul  energic  şl  priceput  In   repară odată...
             planului  de  revizie  periodică  a  acestora                                        condiţiile   create   de   orinduirea   soda-   care  fl  conduce  o  femele  supranumită   .Şl, tovarăşul Buour, Iarăşi îşi aduce
                                         dică  să-şi  exercita  în  bune  condiţii  sar­  —  ridicarea  sistematică  a  productivităţii
             Felul  oum  sini  îngrijite  şl  reparate  'maşi­       muncii  fiind  nemijlocit  legată  de  progresul   listă,  plnă  la  urmă  biruie  tn  om  senti­  „Stdplna drumurilor"  aminte că au trecut incă trei luni de când
                                         cinile   de   organizatoricei   conducători   ai                                                                capul de motor, deja turnat — pentru
             nile  oglindeşte  conştiinţa  politică  a  mun­         continuu  al  tehnicii.  In  condiţiile  ac&uale   mentele  curate  şt  nobile.  —  aşa  cum  se   Fără  îndoială  că  unul  din  cele  mal
                                         produoţiel  Trebuie  creato  toate  condiţiile                                                                  care stă moara — nu «te încă a1 reni 11,
             citorilor,  grija  lor  faţă  de  bunul  obştesc                                     tnfîmplă  cu  Kadîrov,  Fdfiamov  şl  a  (fii  bune  reportaje  este  cel  intitulat  „Scri­
                                         pentru  ra  ingineri!  şt  tehnicienii,  sd-şi  adu­  din  ţara  noastră,  folosirea  maximă,  a  teh­  —  Iar  dacă  v.neori  triumfă  latura  ne­  soare  către  viitor”  Plin  de  optimism,   şl începe dm nou să facă promisiuni
             Trebuie  ele»  înţeles  că  a  face  reparaţii  de                                                                                            Dar ce folos că Işl aduce aminte daci
                                         că  din  plin  contribuţia  fa  perfecţionarea   nicii  este  una  din  sarcinile  centrale  de  oare   gativi  a  individului,  atunci  acesta  este  reportajul   arală   perspectivele   măreţe
             minttrialâ  aau  a  tărăgăna  executarea  lor           depinde  înfăptuirea  programului  de  mă­  sancţionat  cu  asprime  de  cel  dîn  jurul   ce  se  deschid  Kuzbossului   nu la nici o măsură I
                                         şl  Introducerea  curajoasă  tn  producţie  a
             înseamnă  a  dăuna  economiei  naţionale  şt.                                        său  —  aşa  cum  se  tnfîmplă  ci  Kurneev   Volumul  „fnjemnâri  din  Kuzbass”  se  a-   Oare  dt  o  să  mal  fie  lărăgânalâ  repara­
                                         proceselor  tehnologice  modeme   suri  economice  adoptat  de  partid  şl  gu­
             totodată,  a  crea  piedioî  şl  greutăţi  mun­         vern.  una  din  pirghJile  principale  în  lupta   Povestirea   „Combinerii”   este   scrisă.  dresează  (n  special  minerilor  care  vor   ţia morii din Mihalţ 7
             citorilor  care  aşteaptă  maşinile  reparate   *                                    (ntr-un  ritm  susţinut  asemănător  parco  găsi  aci  date  şi  fapte  din  viaţa  unut  im­  Este  timpul  ca  cel  oare  răspund  de
                                                                     pentru făurirea bunelstirl a .poporului  celui  fn  care  se  desfăşoară  campania  de  portant   centru  carbonifer  din  Lfniunea   această  moară,  să  lase  vorbăria  goală  şl
               Utilizarea  complectă  a  maşinilor  cere   Folosirea  maximă  a  maşmilor  —  avlnd
                                                                                                  slrlngere a recoltei Atenţia cititorilor  Sovietică.   promisiunile  şl  si  treacă  la  măsuri  con­
             îmbunătăţirea organizării aprovizionării  drept rezultat creşterea considerabilă e  (Articol publicat tn „Jclntria" nr 3 144)               crete          TRUŢA PETRU
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12