Page 8 - 1954-12
P. 8

Pag. **                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                  Nr. 97


         Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa


                                                                                              Guvernul  romta  este  ai  totul  de  acord
                                                                                                                          Guvernul  romin  este  de  acord  că  acea­
                                                                                                                                                      Poporul  romin  este  ferm  hotărî»  să  fia
                         Declaraţia făcută de Chivu Stoica                                  cu  guvernul  sovietic  că  ta  etapa  actuală,   sta  oare  dta  partea  statelor  participante   la  înălţimea  datoriei  sale  şl  a  răspunderii
                                                                                             atad   careurile   conducătoare   din   S.U.A.,   La  conferinţă  luarea  de  măsuri  comune  lo   ce  11  revine  in  apărarea  cauzei  păcii,  ta
          MOSCOVA  (Ageapres)  —  TA&S  trans­  Se  ştie  că  potrtvtft  acordurilor  de  la   conducătoare  din  S.UA,  Anglia  şl  Fran­  Anglia  şl  Franţa  împreună  cu  militenştil   domeniu#  organizării  forţelor  armate  şi  a   apărarea   cuceririlor   sole   democratice   şi
         mite  declara^  ffitută  de  Chivu  Stoica  ia   Raite.  Germania  occidentală  urmează  să   ţa  ascund  adevăratele  oauzs  pentru  care   revanşarzii  germani  au  trecut  la  crearea   comandamentului,  precum  şi  alte  măsuri   i muncii sale paşnice.
         rcnfertaţa  ţârilor  europene  pentru  asigu­  aibă  pentru  începui  o  armată  ou  un  e-   nu  au  acceptat  propunerile  sovietice  n   unei   grupări   rrukltaro-agresive   pe   baza   îndreptate  spre  asigurarea  muncii  paşnice   In  strtasă  unire  ou  toate  popoarele  iu­
         rarea păcii şi seCUrltiţll In Europe  foctiv  de  peste  600000  soldaţi  sub  eo-   legătură  cp  participarea  la  crearea  unul
                                                                                             nrfnvlertl   Wehunadhtului,   statele   euro­  a  popoarelor  noastre,  a  integrităţii  gra­  bitoare  do  pare,  ta  frunte  ce  marele  po­
                                    rpartda  aceloraşi  generali  tuttertştl  stage-   sistem  de  securitate  colectivă  ta  Europa
          Ttovarâţe preşectinte. tovarâ# I                                                   pene  Iubitoare  de  pace  nu  se  mal  pol   niţelor  ţărilor  noastre,  a  apărării  lor  lm   por  sovietic,  poporul  rocnîn  priveşte  cu
                                    frif  care  au  comandat  trupele  ce  au  co­  şl  fin  legătură  cu  o  întllnire  cu  celelalte   limite  *  numai  la  măsurile  luate  de  ele   potriva unei eventuale agresiuni.  încredere viitorul.. *
          Guvernul   Republicii   Populare   Ror^ina   tropit pârmntiKile atâtor ţări europene  ţâri europene la această cooferirtţă.  ptaă  acum  pentru  asigurarea  apăzărk  lor
         lafiutâ  călduros  iniţiativa  guvemuhn  so­  CJtmţonn   intenţiei   autorilor   planurilor   Unul  din  pretextele  Invocate  de  cer­  In  situaţia  actuală  sa  cere  nu  numai  o   Delegaţia  română  declară  că  Republica   Poporul  romin  este  convins  că  potaica
                                                                                                                                                     ţărilor  Iubitoare  de  pace,  care  participă
                                                                                                                         Populară  Română  este  gata  oa,  împreună
         vietic  privitoare  la  convocarea  conferin­  de  rwlnannvire  a  Germaniei  occidentale,  a-   curile   conducătoare   ale   ţărilor   occiden­  deosebită  vigilenţă,  cl  şl  luarea  în  comun   cu  celelalte  ţări  partinl/pante  la  conferinţă,   la  conferinţa  al  cărei  scop  este  asigura­
         ţei  ţărilor  europene  In  problema  asigurării   caastă^armatâ  trebuie  să  devină  cea  mai   tale  pentru  a  ascunde  lipsa  lor  de  dorinţă   a  unor  măsuri  practice  şi  eficace  pen­  să ta toate măsurile necesare.   &  rea  păcii  şl  securităţii  colective  a  tuturor
         păcii  ţi  securităţii  în  Europa,  care  intere­
                                    puternici din toate armatele vasl-euro-  de  a  participa  ţa  conferinţa  statelor  eu­  tru   apărarea   picii   9!   securităţii.   Este   Poporul  romJn  a  Indurat  prea  multe   ţărilor  europene  se  bucură  de  sprijinul  Larg  al
         sează  în  cel  mal  înalt  grad  popoarele   f*3te.    ropene  pentru  asigurarea  pâdl  şt  secu­  necesar  ca  statele  iubitoare  de  pace  sfi-şi   suferinţe,  a  vărsat  prea  mult  sânge  în   tuturor  popoarelor  iubitoare  de  pace  din  Eu­
         Europei   Popoarele   europene   stat   iutei
                                      Ptaă  şl  ziarul  amortoan  „New  Yorlc   rităţii  In  Europa,  a  fast  referirea  la  faptul   unească  strins  forţele  şi  să  te  întărească   urma  Invaziilor  mârşave  ale  Imperialis­  ropa  şi  din  lumea  Întreagă,  care  se  pronunţă
         Interesate  în  eroarea  şi  asigurarea  con­  'Times”  din  ’  10  noiembrie  a  c.  subliniază   că  nu  au  avut  ttavp  suficient  să  se  pre­  considerabil,   să-şi   Întărească   capacitatea
         diţiilor  oare  să  garanteze  o  pace  trainică   că  '„dacă  tratatele  de  la  Parte  vor  fi  ra­  gătească  pentru  discutarea  unor  probleme   de  apărare  pentru  cazul  ratificării  acor­  mului  german  pentru  a  nu  trage  oor>  du-   cu  Mărire  împotriva  planurilor  de  deslănţuife
         pe acest continent şl în lumea Întreagă.                                                                       ziito  corespunzătoare  acum.  ctad  aceas­  a  unui  nou  război  mondial,  pe n * r u  Iriunlul
                                    tificate  Iii  întregime  şi  traduse  ta  viaţă,   etit de importante.  durilor de la Paris. '  tă primejdie s-a Ivit din nou.  definitiv el oauzei nobile e păcii.
          Exprlmtad  voinţa  poporului  roman,  gu­  ele  vor  tnansfoiyna  Bondul  in  forţa  mi­  După  cum  se  ştie  însă,  puterile  occi­
         vernul  Republicii  Populare  Etamine  se  că­  litară  conducătoare  din  Europa  occiden­  dentale  au  luat  cunoştinţă  de  propunerea
         lăuzeşte  In  poJltflca  ea  externă  de  ‘năzuin­  tală”.  sovietică  cu  privire  la  crearea  unul  sis­
         ţa   spre   colaborarea   internaţionala   cu   Guvernul   rotata   consideră   că   retaar-   tam   de   securitate  colectiva   în  Europa   Declaraţia făcută de Cian Ven-tian
         toate  'inia,  se  situează  pe  o  poziţie  con­
                                    marea'Qounanfie]   occidentale   şi   atragerea   taci  le  oonferiftţa  de  la  Berlin,  adică  cu   MOSCOVA  (Agerpres).  —  TASS  trans­
        secventă  de  apărare  a  păcii  şt  la  atitudine   ei  în  blocuri  şi  grupări  militare  sub  for­  peste nouă luni ta urmă  lor  au  un  caracter  extrem  de  primejdios.   ropa.  Locul  principal  in  planurfle  agreatoe
         ImpoLrlva  împărţirii  lumii  In  blocuri  mi-                                      mite  declaraţia  lăoută  de  Clan  Ven-tJan   De  aceea,  ele  trebuie  iă  fie  dejucate  şl   şl  militare,  înfăptuite  In  prezent  de  cer­
                                                                  Milioanele  de  oameni  Iubitori  de  pace
        liîare  a)  căror  scop  este  înrobirea  altor   ma  urounil  Europei  occidentale  şl  a  blo­  din  Europa  pot  întreba  pe  bună  dreptele  :   la  şedinţa  din  1  decembrie  a  conferinţei   zădărnicite  Totodată,  tocmai  fiindcă  aces­  curile  agresive  ale  S  U.A.,.  este  din  nou
                                    cul  te  Atiantlcteu!  de  nord  constituie  o
         popoo^  şl  oare  după  cum  o  dovedeşte                                           ţărdor   europene   pentru   asigurarea   pârii   te  planuri  agresive  şl  de  r&zbot  contra­  rezervat   înarmării   Germaniei   occidentale
        experienţa  Istoriei,  duce  In  cele  din  ur­  gravă  primejdie  pentru  pacea  şl  securi­  cum  s-a  putut  tatimpLa  oa  nouă  luni  să   şi securităţii ta Europa.  vin  intereselor  tuturor  statelor  şl  tuturor   şl  Japoniei  Iotă  de  ca  tn  comunicatul  din
                                    tatea poporului român
                                                                nu  li  test  suficiente  puterilor  occidentale
        mi  ia  izbucnirea  războiului  cu  toate  con­  ■In  decursul  unei  singure  generaţii,  po­  pentru  a  se  pregăti  ta  vederea  discutării   Tovarăşe preşedinte, tovarăşi delegaţi I  popoarelor  şl  constituie  o  primejdie  pentru   25  iulie  cu  privire  la  tratativele  dintre
        secinţele sale fatale.                                                                Permiteţi-rai  să  iau  cuvîntul  la  actuala   existenţa  şl  viaţa  Jor.  ele  Inlllmptaă  o  îm­  primii  miniştri  a»  R.  P.  Chineze  şl  R  D.
                                    porul  român  a  cunoscut  în  două  rtndurl   problemei  cu  prtvtro  la  organizarea  unui   conferinţă  In  numele  guvernului  Republicii
          Construcţia  oaie  *e  desfăşoară  tn  Rc-   urgia  adusă  de  militarismul  german;  el  a   sistem  de  securitate  colectivă  In  Europa,   potrivire   creeovndă   dta   partea   tuturor   Germane  se  arată  că  „lupte  împotriva  re-
        mînJa  demnervat-tpupuLară  in  scopul  asigu­  plătit  un  tribut  greu  de  stnge,  tar  econo­  în  tâmp  oe  conducătorilor  acestor  state   Populare Chineze, In calitate de observator  statelor  şl  popoarelor  Iubitoare  de  pace.   militarizării  Germaniei  oceJdentale  ţi  Ja-
        rării  progresului  material  şl  cultural  con­  miei  naţionale  i-a  fost  adusă  o  uriaşă  pa­  le-ou  fast  suficiente  numai  trei  săptă­  Guvernul   Republicii   Populare   Chineze   De  aed  rezultă  clar  că  aceste  planuri  ne­  pomel  «te  sanotaa  comună  a  tuturor  po­
        tinuu  al  poporului  ronun  nu  poate  avea   gubă materială.  mâni.  după  eşecul  aşa-zisului  tratat  cu   consideră   câ   propunerea   focmuLală   de   buneşti   pot   fi   dejucate   şi   zădărnicite   poarelor  Iubitoare  de  pace"  LupfcLnd  pen­
        ca  rezultai  o  altă  politici  deofit  politica   In  timpul  primului  război  mondial,  care   privire   la   „comunitatea   defensivă  euro­  Urmai  ea  Sovietică  ta  nota  za  din  13  noiem­  Puternicul  lagăr  al  păcii  şl  democraţiei,   tru  pace  tn  Asia  şi  pentru  securitatea  ţării
        de  apărare  a  pieii  şt  independenţei  na­                                        brie  anul  curent,  cu  privire  la  convocarea   In  frunte  ou  marea  Uniune  Sovietici,  s-a   sale  sprijinind  lupta  pentru  pace  ta  Eu­
                                    a  fost  de  asemenea  precedat  de  grupări   peană"  pentru  a  pregăti  acordul  de  la
        ţionale  —  garanţia  munca  paşnice  a  po­  militare  opuse  una  alteia,  paguba  prici­  Londra  şi  chiar  pentru  a  cădea  defzmtiv   unei   ccnfermţe   pe   întreaga   Europă   ta   Întărit  şi  consolidat  şl  mai  mult,  a  devenit   ropa,  poporul  chinez  se  pronunţă  stil  îm­
        porul Uj romi fi­                                                                   problema  creări»  unui  sistem  de  secu­  deja  bastionul  puternic  al  menţinerii  pă­  potriva  înarmării  Japoniei  de  către  cer­
                                    nuită  economiei  naţionale  prin  război  şl   de aoord asupra Iul?  ritate  ©aleepivă  în  Europa,  este  im  pas
          lată  de  ce  Repubhca  Populară  Etamină,   ocupaţia  germana  a  fost  de  31  miliarde   Poate  că  cercurile  guvernante  din  oc­  cii  în  lumea  întreagă.  Politica  dusă  de   curile  agresive  americane  şl  a  politicii  lor
        Împreună,  cu  celelalte  popoare  robitoare   led ân aur.  cident  au  o  unitate  de  măsură  pentru  sta­  Important  şi  oportun,  Îndreptat  spre  men­  ţările  acestui  lagăr  în  apărarea  păcii  şi   agresiva  războinice  In  Asia,  cit  şl  împo­
                                                                                            ţinerea  păcii  ta  Europa  şl  ta  lumea  în­
        de  pace  In  frunte  ou  UR5S.,  participă   Fiecare  al  zecelea  locuitor  al  ţârii  a   bilirea  timpului  otad  este  vorbe  de  se­  treagă  Guvernul  Republicii  Populare  Chi­  în  scopul  atenuării  încordării  Internatio­  triva  InarmArll  de  către  acestea  a  Ger­
        tn  mod  activ  la  mâstrrite  «ndreptote  spre   căzut pe front  curitate  colectivă,  şi  o  altă  unitate  de   neze  aprobă  pe  deplin  şt  sprijină  această   nale  sa  bucură  de  simpatia  şi  sprijinul   maniei  occidentale  şl  a  politicii  lor  do
        menţinerea  şl  Întărirea  plclţ   Asocierea"  Ramtnlei  cu  Germania  hltle-                                    popoarelor  de  pe  întregul  glob  pămfn-   război  agresiv  în  Europa  Lupta  pentru
                                                                măsură  otad  este  vorba  de  retnamvaraa   propunere a guvernului sovietic  tccc.  Uniunea  Sovietică  şi  ţările  de  de­  pace  In  Asia  şl  în  Europa  este  ta  prezent
          Guvernul   Republicii   Populare   Romloe   ristă  ta  cel  de  el  doilea  război  mondial,   Germaniei occidentale?  In  ciuda  faptului  că  propunerea  guver­
        s-a  pronunţat  In  repetate  rtndurl  Împo­  ca  urmare  a  trădării  naţionale  a  burghe­  Nu  Inoape  îndoială  că  popoarele  Eu­  nului  sovietic  «  1r»t1mpinat  sprijinul  căl­  mocraţie  populari  duc  în  mod  consecvent   o  luptă  unftă,  indivizibilă,  comună.  Po­
                                                                                                                                                     porul  chinez  urmăreşte  cu  atenţie  susţi­
                                                                                                                         o  politici  de  pace,  deoarece  au  nevoie
        triva  politicii  de  reînviere  a  Wehrmach-   ziei  rojţvuve,  a  dus  Ia  exploatarea  şl  je­  ropei,  oare  au  trecut  prin  atltea  încercări,   duros  ol  tuturor  etatelor  Iubitoare  de  pace   da  condiţii  de  pace  pentru  opera  lor  de   nut!  evoluţia  situaţiei  in  Europa  ;  eJ  stă
        tulul,  de  refacere  a  imperialismului  ger­  fuirea  bestială  a  economiei  noastre  na­  nu  se  vor  lăsa  înşelate  de  astfel  de  ma­  şi  ol  popoarelor  dta  toate  ţările,  ea  a   construcţie  deoarece  pacea  este  necesară   ferm  alături  de  Uniunea  Sovietică  şi  ţă­
        man.   promovată   de   cercurile   agresive   ţionale.  nevre  şl  vor  continua  ou  ş!  mai  mul  Li  ho­  fost  respinsă  de  guvernele  S.U.A..  Angli­  popoarelor  din  toate  ţările,  dar  aceasta   rile  de  democraţie  populară  şi  de  celelalte
        din  S.U.A.,  Anglia  şi  Franţa  împreună  cu   Paguba  pricinuită  da  Jugul  hitlerist  a   tărî re lupta pentru pace şi-securitate  ei,  Franţei  şi  ale  altor  câtorva  ţări  euro­  nu  Înseamnă  In  nici  un  caz  că  aceste  ţări  ţări  şi  popoare  iubitoare  de  pace.  sprijină
        milita  rişti  i  revanşarzi  germani   fost  de  10  000  miliarde  lei,  ceea  ce  repre-
                                                                  Guvernul   român   sprijină   întru   totul   pene  şi  de  aceea  actuala  conferinţă,  1a   se tem de aşa-numlta ,',forţă" a Imperia- ‘ dta toate puterile lupta lor pentru men-
          Guvernul  Republicii  Populare  Romi  ne   ztptă bugetul Romîreei pe 12 ani-      care  se  discută  problema  securităţii  co­  lişlflor   Experienţa   celui   de   »l   doilea   |inerea  păch  ta  Europa  şl  asigurarea  se­
        împărtăşeşte   părerea   guvernului   sovietic   Jertfele  care  au  făcut  poporul  romin   propunerea   Uniunii   Sovietice   referitoare   lective  ta  Europa,  n-a  putut  sâ  devină  o   război  mondial  a  dovedit  că  agresorii  nu   curităţii  lor,  sprijină  lupte  dusă  de  po­
        !că  in  urma  semnăru  la  33  octombrie  a_c.   să  sângereze  atât  da  mult  şl  uriaşele   la  încheierea  unui  tratat  general*  euro­  conferinţă  a  tuturor  statelor  europene  O   stat  tn  stare  să  subjuge  cu  ajutorul  „for­  porul  german  pentru  unificarea  paşnică  a
                                                                 pean  la  care  pot  lua  parte  ţoale  statele  euro­
        a  acordurilor  de  la  Paris,  care  prevăd  re-   pierderi   suferite   de   Romtaia   au   creat   pene.  indiferent  de  orânduirea  lor  socială   oafcfal  de  situaţie,  bineînţeles,  nu  poate   ţei”  ţările  şi  popoarele  care  luptă  hotărî:   Germaniei.  Politica  de  pace  şl  lupta  co­
        mlhtonzarea  Germaniei  occidentale  şi  e-   mart  piedici  ta  calea  progresului  econo­  şl  de  stat  ţinând  seama  de  interesele  le­  să  nu  provoace  regrete,  dar  răspunderea   pentru  pace,  democraţie  şi  independenţă  ;   mună  pentru  menţinerea  păcii,  dusă  de
        tragerea  el  tn  grupări  mzUtare  sulb  forma   mic şi a dezvoltării culturale a ţări]  gitime ale tuturor ţărilor, mari şl mica.  pentru   aceasta   revine   numai   guvernului   în  cele  din  urmă  au  fost  nimici  ţi  tocmai   ţările  lagărului  pScll  şl  democraţiei  In
        uni  un  o  Europei  occidentale  şl  a  blocului   Poporul  romin,  care  a  fost  subjugat  de   5  U.A  şl  guvernelor  Angliei  şl  Franţei,   agresorii   care   au   propovăduit   politica   frunte  cu  U.RSS.,  corespund  tater«a©tor
        Atlanticului  de  nord,  al  căror  scop  ogre-   trupele  K  au  ierului  tn  cursul  primului  răz­  Opinia  publică  din  Romtata  a  tatimpt-   care  II  urmează,  deoarece  ele  se  strădu­  de forţă  popoarelor  din  toate  ţările  De  aceea,  ele
        |slv  nu  poate  fi  aoama,  In  Europa  se  cre­  boi  mondial  şi  care  a  cunoscut  robia  şl   nat  cu  o  deosebită  satisfacţie'  propunerea   iesc  In  prezent  nu  sl  creeze  pe  csalea  trata­  Cercurile  guvernante  ale  Angliei,  Fran­  vor   găsi   fără  îndoială  sprijinul   holârtt
        ează  o   gravă  prtmejdi#  care   ameninţă   Jaful  din   partea  hltierismulul.  Împotriva   Uniunii Sovietice şi o sprijină fierbinte  tivelor  şl  acordurilor  Intre  părţile  Inte­  ţei  şi  celorlalte  ţări  vest-europene  pot  uite   al  popoarelor  ţârilor  din  lumea  Întreagă
       _  pacea  şi  securitatea  popoarelor  europene   căruia  a  Întors  armele  la  23  August  1014.   In  trecutul  ci,  Romlnla  a  cunoscut  fin   resat©  un  sistem  de  securitate  colectivă   cumplitele   Învăţăminte   ale   istoriei,   ele   Lupta  noastră  pentru  pace  este  o  cauză
         Experienţa  istorică  îndelungată  a  con­  consideră   militarismul   german   duşmanul   întregime  consecinţele  politicii  de  creare   In  Europa  şi  să  menţină  o  pace  trainică   nu  pot  ti  tata  uitate  de  popoarele  aces­  dreaptă,  iar  aauza  dreaptă  va  învinge  ta
        vins  poporul  rorrtîn  că  atat  timp  dt  în   de  moarte  al  Independenţei  sale  naţionale,   de  blocuri  şl  grupări  agresive  In  Euro­  tn  Europa,  ci  sl  ratifice  olt  mal  repede   tor  ţări,  mai  aJes  de  poporul  francez.  In   mod Inevitabil.
        Europa  va  exista  militarismul  german  nu   al  libertăţii  sale  şl  al  progresului  ţării   pa,  al  căror  scop  era  să  semene  vrajba   posibil  acordurile  de  la  Paris,  să  înar­  ceea  ca  priveşte  Uniunea  Sovietică,  ea  a   Problemele  discutate  la  conferinţă  au  o
        pol  existe  linişte  şi  securitate  pentru  el  pi   sale.  intre  popoare,  să  sacrifice  anumite  state   meze  Germania  occidentală,  să  întărească   nimicit   forţele   agresive   ale   Germaniei   importanţă  unaşl  nu  numai  pentru  se­
        pentru  celelalte  popoare  europene  care  au   Noua  Romfime,  democrată  şi  Iubitoare   şi  câ  întoarcă  agresiunea  germană  spre   grupările  militare  opuse  altor  state  dta   hitlerirte  In  timpul  celui  de  al  doilea  răz­  curitatea  tn  Europa,  ci-şi  pentru  pacea  ta
        fast  supuse  In  mod  periodic  invaziei  şl   de  pace,  &-a  născut  In  lupta  pe  oare  po­  răsărit împotriva U.RSS.  Europa,  să  scindeze  pe  timp  îndelungat   boi  mondial,  a  salvat  civilizaţia  Europei   lumea  întreagă.  Refuzul  S.UA.,  Angliei,
        Jafului   din   partea   Imperialismului   ger­  porul’romin,   dllberal   'de   către   Armata   Pentru  a  împiedica  tn  acea  perioadă   CtermaQLa"$l  Europa  şi  eS  pregăteasdS  un   şl  lumi!  întregi  şi  a  adus  prin  aceasta   Franţei  şl  celorlalte'ţâri  vest-europene  de
        man                         Sovietică,  a  dus-o  cu  preţul  a  numeroase   realizarea   sistemului   de   securitate   co­  nou  război.  Guvernul  chinez  şi  poporul   omenirii  cel  mai  mare  serviciu.  Aceasta   a  participa  la  ooorferinţâ  dovedesc  tacă
         Victoria   asupra   hltierismulul   a   creat   jertfe  pentru  libertate  şt  independenţă  na­  lectivă  propus  de  Uniunea  Sovietici.  Ini­  chinez  se  pronunţă  cu  hotărî  re  împotriva   înseamnă  că  Uniunea  Sovietică  sprijinită   odată   marea   Importanţi   şl   actualitatea
        condiţiile  şi  premisele  pentru  a  se  pune   ţională.   împotriva   jugului   Imperialist   şl   ţiatorii  politicii  de  blocuri  au  Introdus   acordurilor  de  La  Parts,  Îndreptate  spre   de  popoarele  dta  lumea  întreagă,  era  pu­  conferinţei  pentru  sprijinirea  păai  şi  pre­
        capăt  militarismului  german  şl  nenoroci­  al ocupaţiei hltieriste.  sistemul   aşa-zisetor   garanţii   unilaterale,   reînvierea   militerisrnuilui   german,   spre   ternică  tacă  pe  atunci.  Astăzi  Uniunea  So­  întâmpinarea  unui  război  In  numele  gu­
        rilor  pe  care  le-a  cauzat  popoarelor  Eu­  Trăgind  învăţăminte  din  prcrpia  sa  ex­  date  şl  Romăruei  de  către  Anglia  şi  Fran­  crearea  unor  blocuri  militare  agresive  şi   vietică  «te  şl  mal  puternică  deci!  a  fost   vernului  Republicii  Populare  Chineze  de­
        ropei                       perienţă  istorică,  poporul  romin  Lşl  ex­  ţa  In  ajunul  colul  de  al  doilea  război   pregătirea  unu!  nou  r&zbol  şl  consideră   tn  trecut;  mai  mult,  ea  are  alături  de   clar  eâ  Republica  Populata  Chineză  este
         Prin  eccrdul  de  la  Potsdam  nurlia  pu­  primă  voinţa  de  a  lupta  ou  toată  hotă­  mondial  După  cum  a  arătat  mersul  eve­  câ  acordurile  de  la  Paris  contravin  tutu­  ea   Republica   Populata   Chine2ă   cu   o   absolut  de  acord  cu  declaraţiile  făcute  la
        teri  care  făceau  parte  din  coaliţia  antî-   rî  rea  impojriva  rota  vierii  militarismului   nimentelor   din   acea   perioadă,   garanţiile   ror  acordurilor  Internaţionale  in  problema   populaţie  de  600  000  000  oameni  şl  celelalte   actuala  conferinţă  de  şeful  delegaţiei  .so­
        hltîeristă  şi-au  asumat  obligaţia  de  a  nu   german  şl  a  Includerii  Germaniei  occi­  au  încurajat  de  fapt  Imperialismul  ger­  germană  şl  nu  au  nun  Ic  comun  cu  sar­  ţări  de  democraţie  populară.  S-a  format   vietice,  tovarăşul  Molotov,  şeful  delegaţiei
        admite   reînvierea   militarismului   german   dentale tn blocuri nrHltare agresive.  man  să-şi  realizeze  nesllnghertt  planuri­  cina  Întăririi  securităţii  ta  Europa  şl  res­  puternicul  lagăr  monolit  el  păcii,  demo­  polone,  tovarăşul  Cyranldewlc2,  şefta  dele­
        de  a  crea  o  Germanie  democrată,  iubitoa­  In  situaţia  creată  acum  în  Europa  prin   le  de  înrobire  a  ţărilor  din  Europa  răsă­  tabiliră  unităţii  Germaniei,  constituind  o   craţiei  şi  socialismului,  ta  frunte  cu  U-   gaţiei  cehoslovace,  tovarăşul  Siroki,  şeful
        re  de  pace,  şi  de  a  preta  timp  taa  un  nou   semnarea  acordurilor  do  la  Paris  şi  ta   riteană  provocare   serioasă   dta   partea   cercurilor   nhmea  Sovietică,  lagăr  care  se  bucură   delegaţiei  Republicii  Democrate  Germane,
        măcel  mondial  ceea  ce  corespimde  voinţei   urma  măsurilor  luate  de  guvernele  S.U.A.,   In  193â,  reprezentanţi!  guvernului  en­  agresive  ale  S.II  A.  şi  adepţilor  lor  englezi   de  sprijinul  hotirît  al  tuturor  popoarelor   tovarăşul  Grotewob),  ş!  caRalţi  delegaţi;
        popoarelor  care  şi-au  vărsat  singele  pen­  Angliei  şl  Franţei  ftmpreună  cu  mdltariştli   glez  au  dus  la  Londra  tratative  cu  re­  şi  francez.  împotriva  cauzei  păch  ta  lu­  iubitoare  de  pace  şl  al  întregii  omeniri   Republica   Populară   Chineză   sprijină   pe
        tru  eliberarea  de  sub  Jugul  hltlerist   germani  pentru  ratificarea  cit  mal  grab­  prezentanţii  Iul  Hitler,  cu  prilejul  cărora   mea întreagă.  progresiste  Iată  de  ce  se  poale  spune  cu   deplin  hotirtrile  şl  toate  măsurile  referi­
         Astăzi,  numai  dvtpâ  nouă  ani  de  la  ca­          Anglia  s-a  obligat  să  respecta  în  Între­  Cercurile   agresive   americane   încearcă
                                    nică  a  acestor  acorduri,  ţările  europene  au                                    siguranţă  că,  rtocâ  vor  îndrăzni  să  dez­  toare  la  menţinerea  păcii  ţi  securităţii  In
        pitularea  agresorului  hitlerist,  poporul  ro-        gime  eşa-ztsa  „sferă  germană  de  interese”   să-şi  subordoneze  întreaga  lume  cu  aju­  lănţuie  un  nou  război  mondial  împotriva   Europa  care  vor  fi  luate  la  conferinţă-
        min  împreună  cu  celelalte  popoare  ale   ta  faţa  tor  două  perspective:  o  perspec­  din  estul  şi  sud-estol  Europei,  şi  sâ  renunţe   torul  aşa-nu  mitei  politici  „de  pe  poziţii  de
                                    tivă  este  ratificarea  şl  traducerea  ta  viaţă                                   Uniunii  Sovietice  şl  ţărillor  de  democra­  Sta  tem  convinşi  că  conferinţa  se  va  achita
        Europei  este  pus  din  nou  In  faţa  pri­            La  garanţiile  date  Romtalei  şi  altor  ţări   forţă".  Planurile  lor  agresive  şt  de  răz­
                                    a  acordurilor  de  la  Paris  Nu  Încape  în­                                       ţie  populară,  cercurile  agresive  americane   cu  succes  de  sarcinile  Istorice  ce-1  stau
        mejdiei  rennlUUrizăril  Germ  ani  ai  occi­           din  estul  Europa,şi  să  oblige  Franţa  să   boi  ameninţă  nu  numai  Europa,  ete  ame­
                                    doială  că  aceasta  înseamnă  agravarea  Ine­                                       şl  protejaţii  lor  mlUtariştll  vest-genmanl   în  ftaţă  şl  va  contribui  la  consolidarea
        dentale  şl  a  Includerii  el  In  grupări  mi­        renunţa la legăturile ei cu aceste ţîn.  ninţă  de  asemenea  Asia  şi  celelalte  re­
                                    vitabilă  a  încordării  internaţionale  Şi  a                                       vor  avea  o  soartă  şl  mal  amară  deofit  cea   continuă  a  forţelor  care  apără  pacea  In
        litare agresive.                                                                    giuni  al*  globului  pimmtase  După  cum
                                    pericolului unui nou război.  Acordul   economic   germano-romta,   care            a lui Hlter                  lumea   întreagă.   Conferinţa   constituie   o
         Această  situaţie  este  readt&tid  poliitidi          a  urmat  acestor  acorduri  în  anul  1939,  a   se  ştie,  în  Asia,  aceste  Cercuri  înarmea­  Poporul   ohmez   aste   preocupat   nu   nouă  dovadă  a  faptului  că  ţările  lagărului
        do  creare  de  blocuri  agresive  in  Europa   Este  de  la  sine  înţeles  că  nici  o  ţară,   pus  economia  naţională  a  Romin  ie»  la  dis­  ză  ta  mod  activ  Japonia,  creează  baze   numai  de  pace  tn  Asia,  et  este  preocupat   pârii  şl  democraţiei  stat  unanime  ta  ati­
        de  Înrăutăţire  a  situaţiei  internaţionale  şl   oare  doreşte  să-şl  apere  securitatea  şt  in­  poziţia   monopolurilor   germane.   Conform   militare  Recent,  ele  au  înjghebat  un  bloc   tn  aceeaşi  măsură  de  pac*  ta  Europa  El   tudinea  tor  cu  prdvlre  la  toate  probleme­
        de-agravare  a  primejdiei  unui  nou  război   dependenţa  nu  poate  privi  cu  indiferenţă   agresiv  în  Asia  de  suid-est  Ele  ocupă  o   ştie  bkie  ce  reprezintă  primejdia  milita­  le   situaţiei   Internaţionale.   Această   uni­
                                                                acestui  acord,  care  avea  un  caracter  de
        politică  dusă  de  cercurile  guvernante  din   cum  creşte  efectivul  Wehrmach  tuluri  şl   exploatare  cu  adevărat  colonială.  Roml­  parte  dta  terltorhil  chinez  —  insula  Tal-   rismului   german.   Cele   două   războaie
        Statele  Unite  ale  Americil  şi”  sprijinită  tn   cum  în  ml  talie  acelora  pentru  care  co­  nla  a  fost  transformată  intr-o  anexă  a-   van  —  şl  încearcă  să  împiedice  poporul   mondiale  precedente  au  fost  declărtţuite   tate  şl  coeziune  a  ţârilor  lagărului  păcii
        primul  rind  de  guvernele  englez  şi,fran­  tropirea  Europei  a  devenit  o  tradiţie  se   grară,  într-un  furnizor  de  materii  prime,   chinez  sl-şî  înfăptuiască  drepUil  său  su­  de   mllltarlşlll   germani   Aceste   războaie   şl  democraţiei  reprezintă  o  forţă  uriaşă  şi
                                                                                                                                                     invincibilă  ta  lupta  pentru  apărarea  picii
        cez  care  şl-au  Încălcat  obligaţiile  interna­  acumulează  o  cantitate  tot  mari  mare  de   petrol,   cereale   necesare   mlAHariamului   veran  :  eliberarea  TalvanuJul.  Cerourdc   ou  Impus  mari  sacrificai  şl  suferinţe  nu
        ţionala  cu  privire  la  rezolvarea  democra­  mijloace  d«  exterminare  Calea  ratificării   german   pentru   pregătirea   celui   de   al   agresive  ele  S  U.A.  se  ocupă  şi  tn  Asia  de   numai  popoarelor  dta  ţările  europene,  ele   ta  Europa,  ta  Asia  5!  tn  lumea  Întreagă.
        tică a problemei germane.   şl  aplicării  acordurilor  de  la  Paris  duce  in     pregătirea  unui  război  împotriva  Republi­  au  cuprins  China  şl  Asia  şi  au  pricinuit   Astăzi  popoarele  de  p*  întregul  glob  pi-
         Uniunea   Sovietică   este   singura   dintre   felul  acesta  1a  Intensificarea  curaei  înar­  dodea râabol mondial.  cii  Populare  Chineze,  Uniunii  Sovietice  şl   nenorociri   popoarelor   Chtaai   şt   Asiei.   mlntesc  cer  pace  Nu  există  forţe  ta  stare
        manie  puteri  care,  as  urnind  u-şi  obligaţii   mărilor  ceea  c«  Înseamnă  creşterea  po-   In  urma  realizării  acestor  planuri  ale   altor  stole  şl  popoare  ariatîde.  acţtonînd   Înainte  şl  ta  timpul  cohil  de  ol  doilea   să  oprească  a  vita  iul  continuu  şi  creşterea
                                                                                                                                                     forţelor  populare  care  se  pronunţă  pentru
        ta  problema  germană,  respectă  aceste  o-   verei  care"  trebuie  să  apese  pe  umerii   rmperiallştolor  oocidantaU  şl  o  compli­  la fel cum acţionează în Europa  război  mondial  s-a  încheiat  Intre  Ger­  pace  Forţele  popoarelor  Iubitoare  de  pace
        MiSaţii.            .,;;!£>>  maselor  populare  ale  ţărilor  din  Europa.   cităţii   cercurilor   reacţionare   conducătoa­  File  nurii*  agresive  şl  de  război  care  se
                                    Această  cale  face  totodată  cu  neputinţă   re  şi  a  monarhiei,  România  a  fost  imclusâ   mania  hitler  istă  şi  Japonia  militarist!  o  alian­  sânt  invincibile  Victoria  va  fc  fără  în­
         Ea  duce  ta  mod  consecvent  o  politică             în  oşa-rlsui  „spaţiu  vital"  al  Germaniei   înfăptuiesc  în  prezent  de  către  cercurile   ţă  în  scopul  de  a  duce  împreună  un   doială   a   popoarelor   care   luptă   pentru
        de  împiedicare  a  reînvierii  fascismului  în   existenţa   prindinaJelor   condiţii   pentru   guvernante ale S U.A şi de către adepţii
                                    crearea  unei  Germanii  unite,  iubitoare  de   hrtderlste.  In  Ramin  la  a  fost  instaurai!   război  agresiv  atit  tn  Asia  olt  şl  lo  Eu-  pabe.   (Text  preîcurfol)
        Germania,  o  politică  de  restabilire  a  uni­        „noua  ordine"  a  lui  Hitler  Trupele  Wehr-
        tăţii  Germaniei  pe  baze  democratice  şi   pac*  şi  democrate  şi  dure  în  Cele  din  ur­
                                    mă la Izbucnirea unui nou război.  machtuluâ  hitlerist  au  Intrat  pe  teritoriu#
        paşnice
                                     •Propunerea  Uniunii  Sovietice  cu  privire   Romin  iei,  statul  romta  ţl^a  pierdut  total
         Guvernele  Ş.UzA,  Angliei  şl  Franţei  nu            Independenţa  naţională  şl  e  fost  torit  In   Puternicul răsunet internaţional al conferinţei europene de la Moscova
        numai  că  nu  au  contribuit  la  crearea  unei   la  crearea  unul  sistem  de  asigurare  a  se­
                                    curităţii   colective   ta   Europa   a  deschis   aventura  crtmnnallâ  a  războiului  antdso-
        Germanii  democrate  şi  Iubitoare  de  pace            vietlc  Reanima  a  Ieşit  din  această  situaţie   DJAKARTA lAgerpres). —  ziarul  critică  puterile  occidentale,  şi  în   rea  Europei  şl  te :   tateţirea  cursei  înarmă­
        ci,  dimpotrivă  au  luat  In  decursul  unui   popoarelor   Europei   o   altă   perspectivă,   numai  datorite  eh  berării  de  către  Arma­  Ziarele  Indoneziene  se  ocupă  pe  larg  de   primul  rtad  S.U.A.  pentru  că  au  refu2»t   rilor.  A  ratifica  aceste  acorduri  nefaste
        şir  de  ani  măsuri  care  împiedică  reali­  perspectiva  menţinerii  păcii,  apărării  in­  ta  Sovietică  şi  tn  urma  răsturnării  dlc*-   lucrările  conferinţei  ţârilor  europene  pen­
        zarea   acestui   ţel,   pregătind   reînvierea   dependenţei  naţionale  a  popoarelor,  a  re­  tru  asigurarea  păooâ  şl  securităţii  ta  Eu­  să  partictpo  te  conferinţă   ar  însemna  a  anihila  şansele  de  trata­
        militarismului   agresiv   în   Germania   oc­  zolvării   paşnice   a   tuturor   problemelor   tatvzril  fasciste  de  către  torţele  populare   ropa.  Ziarul  subliniază  :  „Ele  se  gtadesc  la  alt­  tive,  a  lichida  perspectivele  slăbirii  in-
                                                                patriotice
        cidentală                   litigioase nerezolvate ptaă «cum.  Este  îndeobşte  cunoscut  că  această  po­  Ziarul  „Meitielca”  publică  pe  pnma  pa­  ceva  —  la  rata  vi  ere  a  militarism  uku  ger­  cordârti ta ntuaţla Internaţională.
         Eşeoul  planurilor  de  creste  a  aşa-zJsel   Este  cu  totul  de  înţeles  eâ  organizarea   litică,  ta  contradicţie  cu  sec  urda  tea  co­  gină  un  rezumat  a!  declaraţiei  lut  V  M   man.  la  război.  Doar  acest  lucru  este  pre­  Conferinţa   de   1a   Moscova,   continuă
        yComunjtăţl  defensive  europene"  a  arătat   unui  sistem  de  securitate  colectivă  tn  Eu­  lectivă   ta   Europa,   e   tmptas   Germania   Molotov  sub  titlul:  „O  propunere  de  crea­  văzut  de  acordurile  de  La  Paris  In  felul  a-   ziarul.   întăreşte   forţele   poporului   nostru
        cit  de  muJt  contravine  această  politică   ropa  la  oare  ar  participa  toate  ţările,  In­  Mtderk.a  la  dezlănţuirea  agresiunii  împo­  re  a  uthM  sistem  d*  securitate  ,  colectivă,   şl  li  dă  poatbihfatea  de  o  acţiona  ou  şl
       •'intereselor   naţionale   ale   ţărilor   Europei   diferent  de  orânduirea  lor  socială,  ar  pune   triva  statelor  attt  din  vestul  cit  şl  din   Împotriva   planurilor   puterilor   occidenta­  oesta  vedem  că  „America  se  joacă  eu  focul,
        şi  aut  de  Depopulară  este  ea  in  rindurile   capăt  creării  de  grupări  militare  şi  ar   estul Europe!.  le".  Ziarul  „Berita  Indonezia"  publică  on   erezlnd  cJ  prin  ajutorul  politicii  de  pe  „po­  mai   multă   vigoare   pentru   a   împiedica
        celor  mai  largi  mase  ale  popoarelor  eu­  înlătura  prinovpalala  cauze  ale  încordă­  rezumat  al  declaraţiei  lui  V  M.  Molotov   ziţii  d«  forţă"  va  putea  să  stabilească  un   ratificarea acordurilor militare.
        ropene,  care  au  desfăşurat  cu  euoces  o   rii In reipţlUe dintre state  Rdtnvierea  in  zilele  noastre,  sub  para­  sub  tiUul  tipărit  cu  litere  mari:  «Con­  control asupra întregiri lumi".  Potrivit   părerii   zuartilul   „LibânaUoo",,
        luptă  activă  împotriva  ratificării  tratate­  Totodată,  sistemul  de  securitate  colec­  vanul  imâunU  Europei  occidentale,  e  ace­  ferinţa  de  La  Moscova.  Molotov  propune   conferinţa  de  te  Moscova  este  un  avertis­
                                                                leiaşi  politici  dare  a  dus  )a  dezlănţuirea
        lor de la Bonn şi Paris.    tivă  propus  de  U.FLS  S-,  care  înlătură  po-   ororilor  celui  de  al  dedea  război  mon­  un  sdstern  de  securitate  colectivă.  Apelul   ment  pentru  Franţa.  „Franţa,  seri*  zia­
         Deşi  au  suferit  un  epc  in  aceste  în­  sfbiijtartea   reînvierii   militarismului   ger­  dial  şl  oare  ameninţă  acum  Europa  cu   adresat  puterilor  occidentale  de  a  renun­  PARIS (Agerpres). —
        cercări,   cercurile   guvernante   din   SU.A,   man,  ar  constitui  un  pas  important  pe  ca­  primejdia  unui  nov  războ»  şi  mal  pus­  Opinia   publici   progresistă   dta   Franţa   rul,  trebuie  să  ştie  care  ar  fi  consecin­
        Anglia  şl  Franţa  continuă  politica  lor  a-   lea  restabihrii  unităţii  naţionale  a  Ger­  tiitor,  nu  poate  Induce  In  eroare  popoare­  ţa  le  acordurile  de  la  Paris,  oare  creează   urmăreşte  cu  mare  atenţie  desfăşurarea  lu­  ţele  tragice  ale  «eorduritor  de  la  Part*
        greslvă,   tinalnd   spre   dezlănţuirea   unor   maniei                             o  primejdie  pentru  pace”.  Ziarul  sub­              dacă  ele  ar  fi  ratificate  Ţărde  Răsăritu­
                                                                le Europei.                                              crărilor  conferinţei  ţărilor  europene  pen­
        nod aventuri mHilare.        Restabilirea   unităţii   Germaniei   ar   da           liniază  pasajul  în  care  fe  vorbeşte  des­          lui  ar  lua  neăotirbat  unele  măsuri  pen­
                                                                 Este  de  '.a  sine  înţeles  că  daci,  contrar        tru  asignarea  păcii  şl  securităţii  ta  Eu­
         Această  politici  Işl  găseşte  expresia  in   întregului  popor  german  Iubitor  de  muncă   experienţei  istorice  şi  a  voinţei  p>poi-   pre  Importanţa  luptei  comune  a  popoa­  ropa.  tru întărirea potenţialulus lor de apărare-
        special  în  acordurile  de  la  Londra  şl  Pa­  posibilitatea   să-^1   aduci   contribuţia   la   relor,   oeroutile   conducătoare   din   statele   relor împotriva unei noi agresiuni.  Ziarul  „L*HuimanHe"  scrie  că  popoarele   Trebuie  Să  pierzi  ou  totul  bunul  simţ
        ris,  cu  ajutorul  cărora  guvernele  S.UA   cauza  păcii  şi  progresului  In  Europa  şl   vast-europene   care   înfăptuiesc   reînvie­  Intr-un  articol  de  fond.  ziarul  „Hartan   ţârilor   reprezentate   la   oonierinţă   „stat   pobtid  sau  pur  şi  simplu  orice  judecată
        Angliei  şi  Franţei  au  hotărit  să  remilita-   In  lumea  întreagă,  să  îndeplinească  rolul   rea  militarismului  german  şi  îl  atrag  in
        rizeze  Germania  occidentală,  ce^a  ce  cre­  important  ce-!  revine  în  rîndul  naţiunilor   grupări   militare   agresive,   vor   trece   la   Rakjat”  scrie  :  „In  prezent  se  desfăţoa.  j   nevoite  să  elaboreze  măsuri  de  securita­  sănătoasă  pentru  a  afirma  că  crearea  în
        ează  o  primejdie  deosebit  de  gravă  pentru   europene                          la  Moscova  o  conferinţă  extrem  de  Im­  te   necesare   pentru   Înlăturarea   primej­  Europa  a  două  blocuri  armate  antagonis­
                                                                ratificarea  acordurilor  de  la  Paris,  ţările
        securitatea   şl   independenţa   naţionala   a   Tocmai  de  aceea,  popoarele  Europei  au   Iubitoare  de  pace  vor  fi  obligate  să  ia   portantă  In  problema  securităţii  Europei”.   diei  pa  care  vor  si  o  reînvie  guvernanţii   te  ar  fi  un  element  favorabil  pentru  dez­
        popoarelor  Europei  şl  pentru  pacea  in   aprobat  cu  Însufleţire  propunerile  Uniu­  măsuri  hotărite  In  Interesul  asigurării  se­  Vorbind   despre   deosebita   Importanţă   pe   occidentali.  Este  Limpede  unde  duc  acor­  voltarea   relaţiilor   paşnice   Intre   Răsărit
        lumea întreagă.             nii  Sovietice.  Tocmai  de  aceea,  cercurile  curităţii şi independenţei lor naţional*.
                                                                                            care o are conferinţa pentu cauza păeîi :  durile de la Londra şi Parts : le scinda­  şl Apus".
                          Redacţia şi Adm ziarului Str. 8 Marile. Nr 9. Telefon 188-iea Taxa plătită în oumereu cont aprobării Direcţiunii General* P.T.T, nr. 236 320 din 0 noiembrie I94B - Tiparul Totrepr Poligrafică d» Stat DEVA
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13