Page 10 - 1955-04
P. 10

Pag. DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                                                                                                     Cir. 4 S 3

Fruntaşii satului ne vorbesc —                                                                                                                      „Acum ştiu scrie“ Însemnări cultural-sportive

             despre                               metodele lor de muncă                                                                             —; Ei, cum rămâne, tovarăşe Banduru ?                           O pasiune...                    bliotecii din cătun au fost înscrişi 67 de

   L-am găsit pe ţăranul muncitor Hodor                                                                                                             întrebă învăţătorul pe bătrânul miner                                                           cititori, dintre ţăranii muncitori.
Matei din satul Sălciva raionul Ilda, în                                                                                                                                                            încă de pe cînd era elevă a şcolii ele­ Bibliotecara Ileana Oanea, munceşte
oirnp. Făcea grăfpatuil griului cu o grapă                                                                                                          Ioachim Panduru...                              mentare, Ileana Oanea a devenit una din­ cu pasiune, dovedind că este o harnică
 de lemn, uşoară. L-am întrebat cum se            a intrat în iarnă înfrăţit, aşa că primă­      tractoriştii de la S.M.T. l-au dezmiriştit
 face că în fiecare an recolta lui de grîu        vara era tot, numai o masă deasă şi verde      imediat. Către toamnă, am transportat pe           Intre ced doi se lăsă o tăcere adîncă.          tre cele mai pasionate cititoare a biblio­ purtătoare a făcliei culturii în cătunul
 este mai bogată ca a altora. Şi ei mi-a                                                         teren pînă la 16 tone de gunoi. După asta.
 răspuns:                                            Prim ăvara, după ce se zvîntase bine        l-am împrăştiat şi am făcut arătură adîn­          Doar Ioachim Banduru îşi ridica privi­          tecii raionale din Brad.                        Lunca.
                                                   terenul, l-am grăpat ca şi ac'um, dîndu-i     că pînă la 20 cm. Toamna n-am grăpat, ci
   — Eu, în fiecare an fac această lucrare        astfel putere mai mare de vegetaţie. In        am lăsat pământul în brazdă, pînă pri­             rea din când în oînd săgetând cu neîncre­       Nu rare ori după ce ieşea de la cursuri,                                  I. SIMION
la grîu... Cum crezi dumneata că aş fi            timpul vegetaţiei, nu l-am plivit deoît c      măvara.                                            dere şi aproape înciudat pe tânărul în­
 putut să fiu fruntaşul satului la cultura        singură dată, deoarece nu crescuseră bu­                                                                                                          Ileana trecea pe la bibliotecă după cărţi,                 corespondent voluntar
 griului anul trecut, dacă n-aş face aceste       ruieni în el. Dacă ari deseori locul şi-l         Oînd începuse a se zvîmba terenul am
 Lucrări ? Grăipatul ajută foarte mult griu­      grăpezi, buruienile se distrug. La treeriş     arat din nou această suprafaţă, tot Cu             văţător, Eugen Bascu.                           apoi străbătea mulţumită cei 2 km. pînă                    —ooo—
                                                  am obţinut de pe un hectar 1600 kg. grîu.      tractoarele şi am grăpat-o b ine.. Sămânţa           — Cum să rămână ? Am spus... Sînt bă­         în cătunul Lunca, unde locuia cu pă­
 lui la dezvoltare, deoarece, distruge scoar­                                                    mii-am pregătit-o bine şi din timp.                                                                                                                Pe locuri, fiţi gata, start...!
 ţa ce s-a format pe lingă ei, ajuitîndu-1 să        Anul acesta, vreau să culeg o recoltă                                                                                                          rinţii.
 se dezivolte. Tot prin grăpare, curăţ bine       de grîu şi mai bogată.                            Prin 20 ale lunii aprilie, am însămânţat
. locul de cocenii de porumb rămaşi, de bu­                                                      porumbul în rinduri cu maşina. După                trân nu prinde învăţătura de mine.              Ajunsă acasă îşi pregătea lecţiile, mai Vestea s-a răspîndit cu repeziciune în
 ruienile uscate şi altele.                                                    t*                însămânţare, la vreo cîteva zile am grăpat                                                         ajuta pe maică-sa la treburile casei, a- tot satul şi aproape că n-a rămas tînăr
                                                     Ţăranul muncitor Duma Ioan, din ace­        din nou terenul, deoarece veniseră nişte           — Dar tovarăşe Banduru... încercă               poi lua cartea. Citea pînă noapteă tîr- din Vălişoara care să nu se înscrie pen­
   Anul trecut, am avut însămânţat cu grîu        laşi sat tocmai îşi alegea sămânţa de po­
 o suprafaţă de un hectar. După ce recol­         rumb. Intrai în vorbă.                         ploi şi se formase scoarţă pe el. Odată            învăţătorul să-â vorbească.                     ziu şi atunci cînd somnul o copleşea, se tru faza comunală de cross „Să întîm-
 tasem porumbul, am transportat pe te­               — De mulţi ani mă ocup cu Cultivarea
 ren 55 oare de gunoi de grajd, pe dare           porumbului, spuse el. Anul trecut am avut      ce răsărise, l-am prăşit fără muşuroi şi           — Nici un dar... A r fi păcat să te tru ­       despărţea cu părere de rău de carte, ca pinăm 1 Mai“.
 L-am făcut platformă La capătul locului.         însămânţat ou porumb o suprafaţă de 0,75
Acasă, săminţa de grîu o aveam pregătită,         hectare. Nu e prea mult, dar am recoltat       l-am rărit pe rlnd La distanţă de 25 cm            deşti degeaba. N-am ştiut ciarte mai bine       de un prieten drag.                             In ziua stabilită pentru întrecere, ti­
adică curăţată prin trior şi tratată cu           astă toamnă 2400 kg. boabe. Pentru re­                                                            de 40 ani şi iacă n-am murit. Nici de
 abavid.                                          colta care am obţinut-o an de an la po­        De 1a această praşilă şi până La recoltare                                                         Pasiunea ei pentru literatură creştea nerii participanţi s-au adunat cu toţii în
                                                  rumb, am fost trimis' ca delegat la cons­                                                                                                         din zi în zi.
   Toamna, prin luna septembrie, am îm­           fătuirea pe ţară a fruntaşilor din agricul­    l-am mai făcut încă două praşile, dar              acum n-o să m o r ! Asta-i tovarăşe 1                                                           faţa căminului cultural. De aici se fă ­
                                                  tură, ce s-a ţinut la Bucureşti anul acesta.                                                                                                      — Mamă. vreau să-ţi spun ceva — se cea plecarea în cursa de 3.000 metri.
 prăştiat gunoiul pe loc, apoi i-am tras c           Din vorbă în vorbă, ţăranul muncitor        bot fără muşuroaie.                                                         *                      adresă Ileana mamei scrie cu, glas rugă­ Timpul trecea destul de încet... A tît
                                                  Duma Ioan începu să povestească cum a
 arătură adîncă. Astfel, gunoiul a fost în­       lucrat el anul trecut cultura porumbului.         Am. recoltat după cum v-am spus 240C              Da casenie, s-au adunat aproape toţi          tor. concurenţii cît şi publicul care se adu­
                                                     — La noi în sat porumbul se cultivă                                                            muncitorii şi funcţionarii minei Teiliuc.       Femeia o privi cu atenţie, apoi îi zîm­ nase să asiste la întrecere, aşteptau cu
gropat sub brazdă. Odată ce am term i­                                                           kg. porumb boabe de pe suprafaţa de 0,75           Unii întârziaţi se grăbesc să ia loc la         bi prietenos.
                                                  foarte mult. In întovărăşirea noastră eu                                                          rînd. A lţii au luat salariul şi discută cu                                                     nerăbdare începerea concursului.
 nat ou arătura, am grăpat bine terenul                                                          hectare.                                           aprindere ce să-şi ctumpere nou şi alte         — Spune fata mea.
                                                  ara avut semănat ou porumb o suprafaţă                                                                                                                                                            ...Ora 10 fix. Tovarăşul Iosif Florea, di­
şi apoi cu semănătoarea am însămânţat                                                               In anul acesta, sînt sigur Că iar o să                                                          - — Trebuie să avem şi noi în cătun o rectorul căminului cultural, a dat co­
                                                  de -0,75 ha. înainte, am avut acest teren                                                         multe de acestea. Iată şi pe învăţător. Stă     bibliotecă şi n-are unde să fie instalată. manda :
 griul în rinduri. Griul a răsărit repede şi                                                     obţin recoltă bogată de porumb.                    într-un colţ şi, duipă felul cum îşi în­        La noi ar avea loc... Vrei s-o primim. . — Pe locuri, fiţi gata. start... I
                                                  semănat cu grîu. După ce l-am secerat,                                                            creţeşte fruntea, se pare Că discută ceva       mamă ? Mama Ilenei rămase un timp pe Concurenţii au pornit intr-o masă
      SFAT A G R IC O L                                                                            In întovărăşire avem tot terenul pre­
                                                                                                                                                    foarte important ou Ioan Stămculea, res­        gînduri apoi spuse:                             compactă.
    M ia neagră a cartofilor, numită şi can­                                                     gătit din toamnă pentru cultura porum­             ponsabilul cu învăţământul de la cadre.
 cer, rac sau buba neagră, este o boală                                                                                                                                                             — Să vedem ce-o spune taicătu.                  — Oare cine va cîştiga ? Iată întreba­
 foarte primejdioasă şi păgubitoare în cul­                                                      bului. Acum îl grăpăm şi aşteptăm numai              Toate acestea Ioachim Banduru le ob­
 tura cartofului. La noi în regiune, ea a                                                        să pornim La însămânţat.                           servă de la locul lud. unde aştepta să-şi                •> Tir                                 rea care frăm înta şi umplea de nerăb­
 apărut prin anul 1942 în comuna Uri-
cani, din raionul Petroşani. Mal târzia,                                                                                                  S. EUGEN  ia banii. In sfârşit, mai sînt trei înaintea    La început, biblioteca din cătunul dare pe fiecare spectator.
 această boală s-a întins şi în comunele                                                                                                            lui, mai e unul apoi urmează el. Aşteaptă
 Lupeni, V-ulcan, şi Iscroni din acelaşi ra­                                                                                                        nerăbdător. Funcţionara îl cunoştea pe          Lunca avea cititori doar cîfiua copii. Distanţa de 3.00() m etri se scurta cu re­
ion. De asemenea, s-au mai constatat in­                                                                                                            bătrîn. Ii întinde tocul să semneze statul
 fecţii şi în satul Crivadia, în comuna Ba­                                                                                                                                                         Ileana nu s-a descurajat însă. A înce­ peziciune. La 2.000 m etri un tînăr s-a
 n i Mare şi altele din raionul Haţeg.
                                                                                                                                                                                                    put să stea de vorbă cu aceştia despre desprins din masă şi a ţîşnit ca o să­
   M ia neagră a cartofului este produsă de
 o ciupercă parazită numită Synchytrium                                                                                                             -de plată. Bătrânul Panduru nu mai în­          cărţile citite a-i ajuta cu dragoste şi geată în fruntea celorlalţi concurenţi.                    *
 Endobieticum (schilb). Ea atacă toate păr­                                                                                                                                                                                                                                                            '
 ţile plantelor în timpul vegetaţiei (tulpi-                                                                                                                                                        răbdare să-şi aleagă cărţile, iar apoi să — Haide Andron 1 Haide A nd ron !
 nole, frunzele, care sînt pe pământ, stolo-                                                                                                        ţelege nimic. „Ce anume s-a întâmplat ?
nii, tuberculii ou excepţia rădăcinilor). Pe                                                                                                                                                        le citească şi să povestească şi părinţi­ — Dă-i înainte!
 organele atacate, apar nişte excrescenţe         stîrpim rîia neagră a cartofilor                                                                  Funcţionara ştie doar că el nu a învăţat
 cărnoase zise tumori', oare se formează în                                                                                                         carte şi atunci dece se joacă cu el“ ? Fier­    lor, despre cele citite din ele.                — Bravo I Nu te lăsa l
 special pe stoloni şi tuberculi.                                                                                                                   bând de mânie, îngâimă „eu nu ştiu scrie
                                                                                                                                                    tovarăşe... doar şti prea bine...“.             Seara, cum este obiceiul la sate, ve­ Utemistul Huh Andron alerga cu toată
   La început, tumorile tinere au aspect
 de burete de culoare albicioasă, apoi de­                                                                                                                                                          cinii se duc unii la alţii să mai discute viteza.
 vin verzi negricioase şi la urmă se îne-
 gresc (complect şi putrezesc. Mărimea lor        infecţiei se face prin gunoiul de grajd        măsurile de carantină recomandate de or­                                                           despre una alta, să se mai vadă. Ileana ...Drumul s-a scurtat de-a bitţelea. Nu
 variază de la mărimea unei gămălii de            transportat pe teren, — gunoi provenit de      ganele agricole şi totodată să ia măsurile
 bold la mărimea unui tubercul normal.            La animalele hrănite cu cartofi bolnavi, —     necesare pentru combaterea ei. Ca măsuri           Funcţionara îi zîmbi cu subînţeles apoi         nu scăpa niciodată aceste prilejuri. Lua mai e mult. Huh Andron întoarce capul
 In cazul unui atac puternic, riia neagră a       prin apele ce se sciurg de pe terenurile       de carantină pentru localizarea bolii se re­
 cartofului ajunge să cuprindă tuberculul         infectate, prin uneltele şi sacii infectaţi,   comandă : interzicerea circulaţiei cartofi­        îi întinse tuşiera. Panduru muie degetul        cîte un ziar şi le citea noutăţile, sau înapoi fă ră să vrea. încă doi concurenţi
 de cartof în întregime şi să-l facă absolut      prin vehicule de transport, prin încălţă­      lor. rădăcinoaselor, bulbilor, tulpineior de       apăsat apei lăsă pe statul de plată o pată
 nefolosit la consumaţie. Cartoful bolnav         mintea oamenilor care îngrijesc culturile      cânepă şi in. din interiorul zonei de ca­          rotundă. îşi luă banii şi o luă înciudat        cîte o broşură în care se spunea despre s-au desprins din pluton şi aleargă cu
 de rîie neagră nu poate fi folosit nici în       de cartofi infectate.                          rantină din comunele contaminate, în co­
 hrana omului şi nici în hrana animale­                                                          munale libere sau suspecte. In regiunea                                                            îngrijirea vitelor, ori despre metodele repeziciune, hotărîţi să-l întreacă. A n­
lor. M ia neagră provoacă pierderi la recol­         M ia neagră se dezvoltă în special în re ­  noastră, trebuiesc luate măsuri pentru a
 ta de Cartofi între 50 şi 100%.                  giunile umede cu precipitaţiuni anuale de      interzice circulaţia cartofilor din raionul        spre uşă. I se părea că toată lumea rîde        noi în lucrarea pămîntului.                     dron îşi adună toate puterile. Mai sînt
                                                  peste 700 mm. De asemenea, terenurile          Petroşani şi comuna Baru Mare din ra­              de el pentru că n-a putut semna cu tocul,
   Ciupercuţele oare provoacă această boa­        compacte argiloase şi umede oa şi tere­        ionul Haţeg, în celelalte comune sau sate          că ă trebuit să pună degetul. Şi mai ales       Oamenii stăteau la sfat pînă noaptea cîţiva metri. A ajuns.
 lă. se răspândesc prin germenii care se          nurile puternic inerbate, contribuie la        din regiune.                                       L1 apăsa privirea mustrătoare a învăţă­
 găsesc în um flăturile cartofilor. O parte       menţinerea infecţiei pe un timp mai în­                                                                                                           tîrziu. Cei mai curioşi întrebau pe După cîteva secunde Huh Andron a
din aceste umflături, putrezesc atunci oînd       delungat. Terenurile nisipoase uşoare şi         Mijloacele de combatere a bolii
 cartoful se mai găseşte în pământ şi ast­        bine lucrate, favorizează stăvilirea în timp                                                                                                      Ileana de unde are cărticica în care scrie fost urmat de Bîrsan Aurel şi Rovlnar
fel infectează terenul. Germenii acestei          mai scurt a infecţiei. Infecţia cu riie nea­      Pentru combaterea riiei negre La car­
 boli pot rămâne în pământ 9-10 ani.              gră se produce în special în pământurile       tofi, în primul rînd, trebuie înlocuite so­        torului şi a lui Stănculea.                     despre vite...                                  Avram.
                                                  puternic acide cit şi în cele alcaline.        iurile de cartofi sensibile la boală cu car­         — Eh, — se împăcă el — 40 de ani am
   Contaminarea culturilor de cartofi Cu                                                         tofi rezistenţi. Apoi, trebuie excluşi de la                                                       — Avem în bibliotecă, le puteţi citi Tinerii atleţi au închinat victoria ob­
 această boală se face prin tuberculii de            Rîia neagră atacă mu numai cartofii ci      semănat cartofii proveniţi din culturi in­
 sămânţă infectaţi, prin tuberculii recoltaţi     şi roşiile, cînepa, inul, rădăo'inoasele şi o  fectate, să se interzică întrebuinţarea car­       pus mereu degetul, ce-mi pasă mie de ei ?       şi dumneavoastră. Şi Ileana se grăbea ţinută zilei măreţe de 1 Mai.
 dintr-un teren infectat sau, direct din pă­      seamă -de plante sălbatice c a : zîrna, lăs-   tofilor bolnavi în hrana animalelor sau              „.Totuşi întâmplarea 51 urm ări multă
 mântul infectat de cultură. Transmiterea         niciorul, măsăiariţa, mătrăguna şi altele.     să se întrebuinţeze numai fierţi, să se a r­                                                       să le dea broşurile.                                         IOAN RESIGA
                                                                                                 dă plantele de cartofi bolnave în timpul
                                                   Cum luptăm împotriva acestei boli             vegetaţiei, să se distrugă toate buruienile        vreme.                                          Aşa, pe nesimţite, în evidenţa bi­                         corespondent voluntar
                                                                                                 din zonele infectate, să se înlăture din cul­                                   ?
                                                     In primul rînd trebuiesc luate măsuri       tura terenurilor infectate roşiile, vine-,                                                         Realizări în cadrul „Lunii pădurii“
                                                  penitru ca boala să nu se întindă. De aceea,   tede, rădăcinoasele. etc.                            învăţătorul făcu prezenţa „elevilor“
                                                  datoria fiecărui cultivator de cartofi este                                                       apoi cuprinse cu privirea întreaga clasă.
                                                  să cunoască soiurile rezistente acestei boli      Un alt mijloc de combatere a riiei ne­
                                                  şi cele Care se pot uşor infecta. Din ex­      gre se face pe oale chimică Cu sanddlin.           Deodată tresări uşor, inima-i bătu cu                „Luna pădurii“, organizată încă din        de stejar, iar ţăranii muncitori din Făge-
                                                  perienţele ce s-au făcut pînă aCum, soiu­      Se recomandă însă măsurile arătate mai             mai multă putere şi sîngele îi năvăli în        anul 1953, a început să devină o tradiţie
                                                  rile de cartofi cele mai rezistente la a-      sus, întruoît combaterea pe cale chimică           obraji. Da numele de Panduru Ioachim            în rândurile ţăranilor muncitori din re­        ţel au scos din pepiniera Dobra 5000 pu-
                                                  ceastă boală sînt în număr de 24 printre       este costisitoare şi necesită sume mari de         s-a răspuns cu primul prezent Niciodată         giunea noastră. Această acţiune, adânceşte
                                                  oare ş i : Fruhebote, Kines, Comea Men-        bani pentru manoperă.                                                                              în conştiinţa maselor, an de an,_ rodul în ­    ieţi de talie înaltă. Fapte demne de laudă
                                                  sa, Rubimgold, Săpunari de Braşov, Frido-                                                                                                         semnat al pădurilor în dezvoltarea eco­
                                                  lin, Roz de toamnă, Sabina şi altele. So­         Ţinînd seama de pericolul de extindere          nu se mai întâmplase asta. Bătrînui veni         nomiei naţionale.                              se mal constată şi la ţăranii muncitori din
                                                  iurile sensibile s în t:’ Ella, Roz de vară,   a riiei negre a cartofului şi de pagubele          în sfârşit la învăţătură. A fost intr-adevăr
                                                  Castanii de Mediaş, Gulbaba, Săpunari de       însemnate pe care le aduce, respectarea            usturătoare lecţia de la caserie. învăţă­          In anul 1954, cu sprijinid elevilor, pio­    coapiuna Batiz, oare au exedutat combate­
                                                  Dîmboviţa, Domnişoara, Ceangăi, Local          măsurilor mai sus arătate este o datorie de
                                                  de Maramureş; Porjanca de Maramureş şi         seamă pentru toţi producătorii de cartofi.                                                         nierilor, utemiştilor şi al ţăranilor mun­      rea omidei păroase în pădurea „Faţa Ba­
                                                  altele.                                        Numai aplicînd în practică măsurile re­                                                            citori, s-au executat numeroase lucrări de
                                                                                                 comandate de tehnicienii agricoli, vom;            torul îl privi cu bunătate, apoi se apro­       recoltări de seminţe forestiere, împădu­        rizului“ pe o suprafaţă de 60 hectare.
                                                    Se recomandă tuturor cultivatorilor să       putea să stîrpim rîia neagră. La cartofi şi        pie de ei... Din seara aceea minerul Ioa­       riri şi îngrijiri de seminţe.
                                                  folosească numai cartofi rezistenţi la         vom putea mări necontenit recolta.                 chim Panduru riu mai lipsi niciodată.                                                           Realizările mai sus amintite se dato­
                                                  riia neagră. Pentru ca boala să nu se mai                                                                                                            De asemenea, în trim estrul I al anului
                                                  întindă, fiecare cultivator de cartofi din                                STANCIU GHEORGHE          Timpul a trecut şi pe nesimţite el a          acesta, numeroşi elevi şi pionieri ai şco­      rase în mare parte şi muncii de lămurire
                                                  comunele contaminate, trebuie să respecte                                    tehnioian agronom    devenit imul dintre elevii cei mai sîr-         lilor din comunele Cîlnic, Gârbova şi A-
                                                                                                                                                                                                    poldul de Sus, din raionul Sebeş, au re­        dusă de personalul silvic al ocoalelor
                                                                                                                                                                                                    coltat 84 kg. sămânţă de salcîm, iar cei
                                                                                                                                                                                                    de la Şcoala elementară din Valea Brad          Miercurea, Sebeş, Dobra, Baia de Criş şi
                                                                                                                                                                                                    raionul Brad, sub conducerea maiştrilor
                                                                                                                                                    guincioşi.                                      silvici Ana Ioan şi Jude Aurel, şi a pă­        altele. Sînt însă şi ocoale silvice, că
                                                                                                                                                                                                    durarilor Alba Traian şi Pau Alexandru
                                                                                                                                                                          ?                         au executat combaterea Lymatriei — o-           de exemplu cele din Haţeg şi Hunedoara,
                                                                                                                                                                                                    mida păroasă a stejarului — pe o suprafaţă
                                                                                                                                                                                                    de 30 hectare, şi a şoarecilor, pe o su­        oare nu se ocupă de îndrumarea ţăranilor
                                                                                                                                                                                                    prafaţă de 3 hectare.
                                                                                                                                                          E iarăşi zi de plată. Minerul                                                             muncitori şi- atragerea lor în executarea
                                                                                                                                                    Ioachim Panduru îşi aşteaptă rândul cu             Un aport însemnat la executarea dife­
                                                                                                                                                    emoţie. Dcar unul singur mal e în faţa lui.     ritelor lucrări silvice au adus şi ţăranii      rc 3stor acţiuni silvice de mare însemnă­
                                                                                                                                                    G a ta ! Ac'um e rândul lui. Funcţionara îi     muncitori. Astfel, ţăranii muncitori din
                                                                                                                                                    întinde tuşiera ca de obicei. Minerul o         Sîrbi, raionul Ilia, au recepat 20 hectare      tate.
                                                                                                                                                    priveşte cu un zâmbet uşor, apoi rosteşte
                                                                                                                                                    apăsând pe fiecare cuvânt: „Vreau să trag                                                       In trim estrul II al anului acesta, lu­

                                                                                                                                                                                                                                                    crările silvice ce se pot executa sânt mal

                                                                                                                                                                                                                                                    multe oa în trim estrul I şi mai variate,

                                                                                                                                                                                                                                                    iar ajutorul din partea ţăranilor munci­

                                                                                                                                                    o semnătură cu tocul tovarăşe, am pus                                                           tori, al elevilor, pionierilor .şi celorlalţi ti­

                                                                                                                                                    degetul destul... mai bine de 40 de ani.                                                        neri, trebuie să fie şi mai substanţial. A-

                                                                                                                                                    Acum ştiu scrie". Şi minorul aşternu cu                                                         caasta cere din partea organelor silvice c

                                                                                                                                                    migală fiecare literă a numelui său des-                                                        preocupare mai atentă în ceea ce priveşte

                                                                                                                                                                                                                                                    organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în

                                                                                                                                                    minţind toţi cei 40 de ani cît a persistat                                                      cadrul „lAinii pădurii“.                           •

                                                                                                                                                    în bezna neştiinţei.                                                                                       IACOB TRAIAN

                                                                                                                                                                                A. CARANFIL                                                                    inginer silvic

85 ani de ia naşterea iui Vladimir IIici Lenin                                                                                                      complice al imperialiştilor. Partidul co­       întregii societăţi sovietice. Baza acestei       conştiinţa maselor. V. I. Lenin acorda o
                                                                                                                                                    munist a reuşit să transforme statul so­         unităţi o constituie -alianţa de nezdrunci­     atenţie deosebită criticii şi autocriticii —
V. L LENIN, întemeietorul Staiului Sovietic                                                                                                         vietic într-o cetate de neînvins, a distrus      nat a clasei muncitoare cu ţărănimea col­       acested arme de luptă împotriva răm ăşi­
                                                                                                                                                    fără cruţare pe duşmanii de tot felul ai        hoznică. Aceasta înseamnă că statul so­          ţelor vechiului, pentru construirea socie­
   Marele conducător şi învăţător al Clasei                       de S. TITARENKO .              menţină rolul conducător faţă de ţărăni­           leninismului — fracţioniştii, oportuniştii,      vietic dispune de o bază socială de mo­         tăţii noi. El vedea în critică şi autocritică
muncitoare, geniul revoluţiei, Vladimir                                                          me, să se buoure de încrederea acesteia.           oare atentau la unitatea de monolit a rân­       nolit la care nici un stait burghez nu ar       expresia vie şi concretă a noilor relaţii
Ilicd Lenin, a lăsat omenirii muncitoare o        resc-ţărănesc în frunte cu Lenin. Statul                                                          duirilor partidului.                             putea năzui vreodată. Forţa şi invincibili­     sociale, un puternic 'mijloc de educare a
moştenire ideologică de nepreţuit. Leninis­       sovietic a constituit întruchiparea vie a         Lenin considera că' un alt izvor de cea                                                          tatea statului sovietic au fost demonstrate    oamenilor muncii în spiritul sentimentului
mul este o puternică armă ideologică în           înaltei idei leniniste cu privire la soviete   mai mare importanţă al forţei statului so­            Organiaînd statul sovietici, Lenin vedea      cît se poate de elocvent în anii celui de al    de stăpân ai ţării lor.
mîinile clasei muncitoare şi ale partidu­         ca formă politică superioară a dictaturii      vietic este prietenia şi colaborarea fră ­         clar că acesta va fi în stare să rezolve        doilea război mondial, in lupta înverşu­
lui ei în lupta pentru transformarea re­          clasei muncitoare faţă de republica de­        ţească între popoarele Ţării Sovietice             ou succes sarcinile construirii socialismu­     nată împotriva agresorilor fascişti. Vic­          Căiăuzlndu~se de indicaţiile lui Lenin.
voluţionară a sooietăţii pe baze comuniste.       mocrată parlamentară. Trecerea întregii        multinaţionale. Statul sovietic, oa stat nou.      lui şi să ţină piept încercuirii capitaliste     toria Uniunii Sovietice în acest război a      partidul comunist manifestă o permanentă
                                                  •puteri in mâinile sovietelor, adică în mâi­   de tip superior, a proclamat încă de la în­        numai în condiţia existenţei unei trainice      confirmat cu prisosinţă cuvintele profe­        preocupare pentru perfecţionarea aparatu­
   Lenin a dezvoltat şi a îmbogăţit învăţă­       nile poporului însuşi, a marcat începutul      ceputul existenţei sale drept principii de         baze economice, şi în primul rînd, a unei        tice ale lui V. I. Lenin pe care le-a rostit   lui de stat, pentru reducerea şl ieftinirea
tura marxistă cu privire la lupta de clasă        unei noi epoci în istoria omenirii. La con­    neclintit suveranitatea naţională şi de­           industrii grele dezvoltate. De aceea, încă      încă în anul 1919: „Niciodată nu va fi          lui, pentru întărirea legăturilor lui cu ma­
şi la dictatura proletariatului, a creat o        ducerea statului au venit muncitorii şi ţă­    plina egalitate în drepturi a tuturor po­          din primii ani ai construcţiei economice         învins poporul în sînul căruia muncitorii       sele de oameni ai muncii.
teorie nouă, desăvârşită, a revoluţiei so­        ranii. acele clase pe care capitalismul le     poarelor, mari şi mici, în toate domeniile         paşnice* după ce Republica Sovietică a           şi ţăranii şi-au dat seama, au simţit şi au
cialiste. El a dovedit că în epoca impe­          oprimase. Lenin spunea: „Pentru prima          vieţii politice şi sociale. încă cu mult timp      învins forţele unite ale intervenţioniştilor     văzut în majoritatea lor, că ei îşi apără         Partidul luptă Cu hotărîre împotriva
rialistă este posibilă victoria socialismu­       oară în lume puterea statului a fost or­       înainte de Revoluţia din Octombrie, Le­            străini şi ale contrarevoluţiei interne, Le­     propria lor putere sovietică — puterea ce­     m anifestărilor de birocratism şi rutină în
lui la început în cîteva sau chiar într-o         ganizată la noi în Rusia ân aşa fel îneît      nin a elaborat programul şi politica In            nin a chemat chior oa şi cele mai mici           lor ce muncesc...“                              aparatul de stat, reuşind ca lucrătorii din
singură ţară. Bazându-se pe principalele          numai muncitorii, numai ţăranii munci­         problema naţională, a demonstrat în mod            economii să fie folosite pentru dezvoltarea                                                     acest aparat să răspundă prompt la ce­
teze ale lui Marx şi Engels şi generali­          tori, excluzând pe. exploatatori, formează     ştiinţific că partidul proletariatului tre­        marii industrii constructoare, pentru elec­        Forţa statului sovietic constă în marea      rinţele şi nevoile oamenilor muncii, ca .în
zând experienţa de importanţă istorică            organizaţiile de masă — sovietele, şi în       buie să lupte pentru aplicarea în viaţă            trificarea ţării şi pentru crearea unei pu­      unitate a partidului comunist, a guvernu­       toate verigile aparatului de stat să existe
mondială a Revoluţiei Socialiste din Oc­          mâinile acestor soviete a fost trecută în­     a dreptului naţiunilor subjugate la auto-          ternice baze energetice a economiei na­         lui şi poporului. Datorită acestei unităţi,     o conducere operativă şi calificată.
tombrie, Lenin a creat o teorie desăvâr­          treaga putere, de stat“. (Opere, voi. 29       deteftninare pînă la dreptul de despărţire         ţionale. Lenin considera că industria grea      statul sovietic înfăptuieşte cu succes .gran­
şită ou privire la perioada de trecere de         pag. 224 ed. rusă)ft                           şi la existenţa ca state independente. Le­         este unica bază materială a socialismului       dioasele sarcini ale desăvârşirii construirii      Munca economico-organizatcrică şi cul-
la capitalism la socialism, a elaborat un                                                        nin a fost inspiratorul şi organizatorul           şi a capacităţii de apărare a ţării. Numai      societăţii socialiste şi ale trecerii treptate  tural-educativă desfăşurată pe scîară largă
plan profund ştiinţific de construire a so­          La baza statului sovietic stă colabora­     prieteniei dintre popoarele Ţării Sovieti­         cu ajutorul industriei grele, agricultura        de la socialism la comunism. Partidul co­      este funcţia principala a statului sovietic
cialismului şi comunismului în ţara dic­          rea de clasă a muncitorilor şi ţăranilor       ce. El sublinia că partidul tinde la o unire       poate fi transformată pe baze socialiste şi     munist şi guvernul sovietic mobilizează         pa plan intern. In ceea ce priveşte funcţia
taturii proletariatului victoris.                 care reprezintă majoritatea covârşitoare a     liber consimţită a naţiunilor — o astfel           se poate asigura crearea unei economii so­      eforturile creatoare ale maselor populare       sa externă, statul sovietic stă neclintit de
                                                  societăţii: In acest fapt, Lenin vedea ga­     de unire care să nu permită nici o pre­            cialiste unice.                                 prin continua dezvoltare accelerată a in­       strajă cuceririlor revoluţiei socialiste.
   Unul din cele mai importante merite ale        ranţia succeselor şi victoriei definitive a    siune a unei naţiuni asupra alteia, care                                                           dustriei grele, oare constituie baza trainică   Credincios 'poruncilor lui Lenin el luptă
lui Lenin este crearea statului sovietic,         socialismului. Lenin considera că alianţa      să se bazeze pe încredere deplină, pe con­            Partidul comunist îndeplineşte cu sfin­      a întregii economii naţionale şi a invinci­     consecvent pentru pace, împotriva aţâţă­
primul stat socialist din lume al munci­          clasei muncitoare cu ţărănimea, rolul con­     ştiinţa d ară a unităţii frăţeşti. Tocmai o        ţenie indicaţiile lui ‘Lenin. Orientarea spre   bilei capacităţi de apărare a ţării, sursa      torilor imperialişti la război, pentru secu­
torilor şi ţăranilor.                             ducător revenindu-i dasei muncitoare,          astfel de unire a fost realizată în anul           dezvoltarea cu precădere a industriei gre­      avântului continuu al bunăstării poporu­        ritate şi prietenie între popoare. Politica
                                                  constituie principiul suprem al dictaturii     1922 prin formarea Uniunii ^Republicilor           le a fost şi rămâne linia generală a par­       lui.                                            de pace a guvernului sovietic se bazează
   In 1917, curînd după victoria Marii Re­        proletariatului. Lenin a amitit în repetate    Sovietice Socialiste.                              tidului. In decursul unei scurte perioade                                                       pe principiul leninist ol coexistenţei ce­
voluţii Socialiste din Octombrie, în pre­         rinduri partidului, clasei . m undtoare că                                                        de timp, în anii cincinalelor dinainte de          Totodată, guvernul sovietic organizează      lor două sisteme — capitalist şi socialist.
faţa la opera sa „Statul şi revoluţia“, Le­       numai menţinând şi întărind alianţa dintre       întărind statul sovietic, transformîndu-1        război, partidul în frunte cu Stalin, con­      dezvoltarea rapidă a agriculturii socialis­
nin sublinia că nu a mai izbutit să scrie         muncitori şi ţărani se poate păşi cu în­       într-un instrument de construire a socie­          tinuatorul operei lui Lenin, a transpus în      te, pentru a satisface pe deplin nevoile           In condiţiile actuale, cînd s-a format şi
Capitolul VII al acestei lucrări, deoarece a      credere înainte pe calea construirii socia­    tăţii noi. Lenin acorda o deosebită aten­          viaţă politica cu privire la industriali­        c'rescînde de alimente ale populaţiei şi de    s-a întărit marele lagăr internaţional ai
fost „împiedicat“ de criza politică, ajunul       lismului. In condiţiile existenţei unei a-     ţie partidului ca principală forţă conducă­        zarea ţării şi la colectivizarea agriculturii,  materie primă ale industriei uşoare. Hotă-*     socialismului, Uniunea Sovietică nu mai
revoluţiei din Octombrie 1917. „O astfel          lianţe trainice între muncitori şi ţărani,     toare în sistemul dictaturii proletariatului.      a reuşit să transforme Ţara Sovietică, din-     rîrile plenarei din ianuarie a Comitetului      este singurul stat socialist din lume. In
de politică poate numai să bucure —               ne învăţa Lenin. statul sovietic nu trebuie    In disciplina de fier şi în unitatea indes­        tr-un stat înapoiat într-o mare putere so­      Central al partidului comunist şi ale se­       prezent, din lagărul socialist fac part o o
scria Lenin. E mai plăcut şi mai folositor        că se-team ă de nici un fel de duşmani.        tructibilă a rîndurilor partidului, el ve­         cialistă industrial-colhoznică.                 siunii a doua a Sovietului Suprem al            serie de ţări din Europa şi Asia care s-au
să înfăptuieşti „experienţa revoluţiei“ de-       El a încredinţat partidului sarcina de a       dea una din condiţiile' hotărâtoare ale în­                                                        U.R.S.S. au trasat sarcinile construcţiei       smuls definitiv de sub jugul imperialist
                                                  păstra şi dezvolta cu cea mai mare aten­       tăririi statului sovietic. Lenin era necru­           Ca urmare a victoriei socialismului, sta­    economice şi culturale pentru anii viitori.     păşind pentru totedeauna pe calea profun­
 cît să scrii despre ea“.                         ţie şi grijă alianţa clasei muncitoare cu      ţător faţă de scizioniştii şi dezorganizatorii     tui sovietic a obţinut o bază economică
   V. I. Lenin a creat statul sovietic chiar      ţărănimea muncitoare, de a organiza sta­       de tot felul. El spunea direct că oricine          imuabilă sub forma sistemului socialist al         Obiectivul unei deosebite preocupări a       delor transform ări democratice şi socia­
                                                   tul sovietic în aşa fel, incit muncitorii să  încalcă unitatea partidului este în fond           economiei şi proprietăţii obşteşti socialis­    guvernului şi partidului este creşterea         liste. Apariţia statelor de democraţie popu­
a doua zi după cotitura din Octombrie,                                                           ua duşman al dictaturii proletariatului, un        ta asupra mijloacelor de producţie atît la      continuă a nivelului cultural al maso;or        lar confirmă viu geniala previziune a iud
 congresul general al Sovietelor de deputaţi ai                                                                                                     o raş, cît şi la sat. Odată cu lichidarea cla­  populare, intensificarea activităţii politice   Lenin că trecerea de la capitalism la so­
 muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor a consti­                                                                                                    selor exploatatoare. în U.R.S.S. s-a întă­      şi în muncă întruoît, după cum spunea           cialism nu poate să nu dea o varietate de
                                                                                                                                                    rit unitatea moral-politică de neclintit a      Lenin, statul sovietic este puternic prin       forme politice, cu trate că esenţa lor va fi
tuit guvernul sovietic, guvern muncito-                                                                                                                                                                                                             aceeaşi — dictatura proletariatului.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15