Page 5 - 1955-04

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VA!
ORGAN AL COMITETULUI REGIONALPM.R HUNEDOARA SI AL-SFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul VII. nr. 467
Toată atenţia creării de brigăzi artistice
de agitaţie la sate
Mişcarea culturală a luat un larg şoare activitatea. Secţia culturală ra­
caracter de masă, dezvoltîndu-se din ională n-a privit ou seriozitate această
plin sub regimul de democraţie popu­ problemă mulţumindu-se doar cu fap-
lară. Oamenii muncii din patria noas­ •tul că în raion aflase că există în­
tră au astăzi toate posibilităţile să
desfăşoare o activitate artistică multi­
laterală şi bogată. Fiecare om al mun­
cii poate să-şi cultive înclinaţiile în
orice latură a artei s-ar manifesta ele.
In felul acesta au luat fiinţă şi în re­
giunea noastră nenumărate formaţii
artistice de cor, teatru, dansuri, etc.
Pe lingă acestea, în munca culturală
se ivesc mereu alte forme noi de acti­
vitate, din ce în ce mai variate. Ase­
menea forme noi sînt şi brigăzile ar­
tistice de agitaţie care au fost create
după exemplul Uniunii Sovietice.
O brigadă artistică de agitaţie tre­
buie să fie alcătuită din 3 pînă la 15
membrii, dintre muncitorii fruntaşi ai
ogoarelor. Astfel, se vor alege 2-3 din
brigadă care se pricep să alcătuiască
programul, deobicei format din cînte-
ce, dialoguri, scenete satirice, etc., a-
dresate codaşilor, chiulangiilor şi al­
tor elemente de acest soi, care împie­
dică bunul mers al procesului muncii.
N-a trecut prea mult timp de la a-
pariţia acestei noi forme de activitate
culturală şi în satele regiunii noastre
ea s-a extins, luind fiinţă un număr
Strungarul inovatormare de brigăzi artistice de agitaţie.
Astfel, conducerea căminului cultu­
ral din comuna Zam, raionul Ilia, a
fost prntre primele care a format o
brigadă artistică de agitaţie. Brigada
din Zam a contribuit simţitor : prin
programele prezentate la educarea ţă­
ranilor muncitori, în spiritul unei noi
atitudini faţă de muncă, în spiritul
unei noi concepţii despre lume şi via­
ţă.
O brigadă artistică de agitaţie oare
desfăşoară o activitate intensă este şi
aceea din satul Slmeria Veche, raio­
nul Hunedoara. Prin cele cîteva pro­
grame prezentate, artiştii amatori ai
acesteia, au reuşit să contribuie la
lichidarea unor lipsuri ce se făceau
simţite în viaţa satelor lor. Aşa de
pildă, în faţa cooperativei se simţea
nevoia unui podeţ, halta din localitate
avoa sală de aşteptare, deşi condiţii
existau pentru a se lichidă aceste lip­
suri. Cei vinovaţi au fost puternic sa­
tirizaţi de către brigadă, iar ca rezul­
tat. la numai cîtva timp după acest
Realizarea filatoarelor din Lupeniluonu. au fost construite şi sala de aş­
teptare, atît de mult rîvnită, şi pode­
ţul, atît de necesar. Brigăzi artistice
de agitaţie care au desfăşurat o acti­
vitate rodnică mai sînt şi în satul Gal-
tiu, raionul Alba. Beriu, raionul Orăş-
tie. Berthelot. raionul Haţeg, etc.
Cu toate rezultatele pozitive obţi­
nute pînă în momentul de faţă, totuşi
Conţiibuţia ceferiştilormunca brigăzilor artistice de agitaţie,
n-ă ajuns la nivelul dorit. In unele
sate, brigăzile artistice de agitaţie
sînt create doar pe hîrtie. Aşa de pil­
dă. dacă stai de vorbă cu şeful sec­
ţiei culturale a sfatului popular raio­
nal Sebeş, tovarăşul Bojiţă Traían,
afli imediat că brigăzile artistice de
agitaţie din acest raion merg bine şi
că printre fruntaşe se numără cele
din Jina, Gîrbova, Şugag şi Miercu­
rea. Bineînţeles că toate aceste date
tovarăşul Bojiţă le cunoaşte doar din
munca birocratică duşă la adăpostul Tîmpa n-are brigadă artistică de agi­
rapoartelor şi a telefonului. Realitatea taţie este lipsa de preocupare pentru
pe teren este cu totul alta. In comu­ formarea ei. In această situaţie mai
nele Jina, Şugag şi Gîrbova, brigăzile
artistice sînt doar pe hîrtie. E adevă­
rat că în comuna Miercurea s-a for­
mat la S.M.T. în urmă ou două luni.
o brigadă. Membrii brigăzii au pre­
zentat un program frumos care a fost
primit ou multă căldură de muncitorii
staţiunii. După acest program însă,
brigada a început să se destrame, da­
torită faptului că ea nu cunoştea te­
meinic felul cum trebuia să-şi desfă-
Realizări prin aatoimpunere ^
De ourind, în comuna Certejui de Sus
s-au ţinuit adunările obşteşti, pentru vo­
tarea sumelor de bani oe vor fi încasate
prin autoimipunere, în scopul executării
diferitelor construcţii de folos obştesc.
In anii trecuţi această frumoasă sarcină
a fost dusă cu succes la îndeplinire de
către comunişti, deputaţi şi de' m ajorita­
tea oamenilor muncii din satele aparţină­
toare acestei comune. Aşa s-a ajuns ca
de la votarea autoimpuneriiar şi până la
sfîrşitul anului 1954, să se încaseze aproa­ mulţi agitatori şi deputaţi ca tovarăşii :
pe 70.000 lei. Din această sumă încasată
prin autoimpunere şi prin donarea dife­
ritelor materiale de construcţii c a : pia­
tră. cărămidă, ţiglă, lemne, etc. şi prin
munca voluntară efectuată de către ce­
tăţeni, s-a reuşit să se clădească şcoli noi nal şi Ursică Traian, secretar, au dus o
la Săcărîmb, Nojac şi cătunul Bocşa, Iar
la Certej să se pună fundamentul unei
şcoli corespunzătoare comunei
Joi 7 aprilie 1955
fiinţate vreo cîteva brigăzi.
O situaţie asemănătoare este şi în
raionul Haţeg. Şeful secţiei culturale,
tovarăşul Moraru Liviu, ştie prea bine
că brigăzile din Peşteniţa şi Subee-
tate figurează doar pe hîrtie, dar n-a
luat nici o măsură concretă să curme
această -stare de lucruri. Vinovate
pentru starea de lucruri arătată mai
sus sînt şi organizaţiile de partid din
satele respective, care nu cunosc fap­
tul că brigăzile artistice de agitaţie
sînt un mijloc eficace de agitaţie po­
litică în masă prin care se stimulează
noul şi se combat apucăturile vechi.
Atitudini condamnabile se manifestă
şi din partea unor conducători ai sa­
telor noastre. Aşa de pildă, pentru
faptul că brigada artistică de agitaţie
din Berthelot a „îndrăznit’’ să critice
apucăturile vechi ale unor lucrători
birocraţi de la sfatul popular care tă­
răgănau rezolvarea cererilor oame­
nilor muncii, preşedintele sfatului
popular, a trecut la o manifestare ne­
sănătoasă faţă de această brigadă.
. Brigăzile artistice. de agitaţie şi-au
cîştigat simpatia oamenilor muncii
pentru faptul că ele au contribuit la li­
chidarea lipsurilor din diferite com­
partimente ale muncii De aceea, a-
oeastă încredere trebuie răsplătită cu
,o muncă ro d n ic ă ^ principială. Ade­
vărul trebuie să fierespectat cu stric­
teţe şi sezisările făcute de către bri­
găzi să fie întotdeauna juste. In acest
fel, brigăzile vor avea autoritate şi se
vor putea bucura în permanenţă de
simpatia oamenilor muncii.
Pentru lichidarea grabnică a lipsu­
rilor existente, munca brigăzilor ar­
tistice de la sate trebuie intensificată
şi axată pe problemele cele mal prin­
cipale. Aşa de pilda, în momentul df
faţă atenţia noastră trebuie îndreptată
spre muncile din campania agricolă de
primăvară. In acest sens, trebuiesc
scoase în evidenţă metodele fruntaşi-
lpr Şl satirizaţi cu^ asprime cei rămşşi
în urmă, oare mai muncesc după me­
todele învechite aşteptînd să ciute cu­
cul şi numai după aceea să iasă. la
însămînţait. , . . . -
Pornind de la faptul că brigăzile
artistice de agitaţie sînt un. ajutor pre­
ţios în muncă, căminele culturale, sub
îndrumarea organizaţiilor de partid să­
teşti şi a sfaturilor populare trebuie să
ducă o muncă hotărîtă pentru ca în fie­
care sat ai! regiunii noastre să ia fiin­
ţă o brigadă artistică de agitaţie. De
altfel unele conduceri ale căminelor
culturale din regiunea noastră cum
sînt cele din : Rapoltul Mare. Sîntan-
drei şi altele şi-au luat de mult an­
gajamentul că vor forma brigăzi, însă
ele n-au fost respectate nici pînă în
momentul de faţă. In satul Tîmpa,
bunăoară, se găsesc largi posibilităţi
de a se forma o brigadă, însă condu­
cerea căminului cultural susţine că
n-au elemente de „talent“. Realitatea
este însă cu totul alta ; elemente sînt
Adevăratul motiv pentru care satul
sînt şi a-Ite comune ca : Sarmisege-
tuza, Băcla, Daia Romînă, Hăşdat, etc.
Pentru a obţine rezultate cit mai
rodnice, brigăzile artistice de agita­
ţie trebuiesc folosite cu toată price­
perea, îmbi-nînd în permanenţă munca
culturală cu sarcinile ce ne stau în
faţă în campania agricolă de primă­
vară. Numai în felul acesta rezulta­
tele obţinute de brigăzi vor fi cele do­
rite.
La fel s-a mai cumpărat materialul ne­
cesar pentru a se clădi un nou cămin cul­
tural în satul Topliţa. S-a reparat cămi­
nul cultural din satul Măgura şi s-a tre­
cut La electrificarea şi radioficarea sate­ stagnarea lucrului a fost aceea că condu­ faţă de 9 hectare, şi-a.u însămânţat 5 hec­
lor Certej şi Hondol.
In acest an adunările obşteşti s-au ţi­
nut în toate satele comunei Certejul de
Sus. Pentru ca ele să aibă succesul dorit,
Mogoş Gheorghe, Florian Ioan, Moise Ioan,
Drăguş Avei şi alţii, în frunte cu tovarăşa
Muntoiu Elena, deputată a sfatului popu­
lar regional, şi ou tovarăşul Tooar Fran­
cise, preşedintele sfatului popular comu­
susţinută muncă de. lămurire în rîndul
sătenilor, cărora li s-au arătat foloasele
ce le vor avea de pe urma autoimpune-
riter, —
IN A C E S T N U M Ă R :
Calendar agricol pe luna aprilie însemnări cultural-sportive — Rezultatele aplicării măsurilor tefi-
(pag. 2-a) (pag. 2-a) nico-organizatorice pot fi mai bune
(pag. 3-a)
Să fie lichidată rămînerea în urmă Alegerea noului comitet raional de
— Pentru o muncă mai rodnică
la contractarea sfeclei de zahăr în luptă pentru pace în raionul Sebeş (pag. 3-a)'
raionul Hunedoara (pag. 2-a) (pag. 3-a) — Poporul sovietic în primele rînduri
Sfat zootehnic — Hrănirea raţio­ Mai multă grijă faţă de calitatea ale luptătorilor pentru pace
(pag. 4-a)'
nală a puilor (pag- 2-a) produselor livrate (pag; 3-a)
4 pagini 20 bani
De pe întinsul regiunii noastre
întreprindere carboniferă W mmm .....1 Adunare festivă închinată celei
fruntaşă pe ţară = din regiunea noastră =I <*e a 10-^a aniversă*ri.
3 aprilie. Cerul senin de primăvară, li se părea minerilor I au sem nat Apeiui de ia V iena j 9. e l i b e r ă r i i U n g a r i e i
din Petrila mai frumos Ca orieînd. Ih grupurile care se îndrep­ §[ La chemarea Comitetului Perma- g In ziua de 4 aprilie a avut lcc în sala cinematografului
tau spre sala clubului miner, se vorbea despre mină, despre §{ „Filimcn Sîrbu“ din Deva, adunarea festivă închinată zilei eli-
munca din adâncuri, despre abataje, cratere, vagonete şi despre § nent pentru Apărarea Păcii din R.P.R.,
multe alte locuri de muncă şi unelte miniere. Fiecare îşi îm­ j| berării poporului frate ungar.
părtăşea experienţa de muncă, arătînd cu amănunte felul în | de a se continua munca de lămurire
oare reuşeşte să învingă greutăţile...“ j| Cu prilejul adunării a luat cuvintul tovarăşul Dumitru
jj a cetăjenilor asupra evenimentelor in-
Ajunşi în sala dubului, discuţiile încetează, parcă fără nici M Dejeu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular re -
un motiv iar pe feţele tuturor se poate vedea bucuria unei II ternaţionale şi acţiunea de stringerea
munci bine răsplătite. Ici, ccio, se mai aude cite un crimpei de jf gicnal, care a vorbit despre reAiarcabilele succese obţinute de
M de semnături pe Apelul Consiliului
frază : f§ poporul ungar, în cei 10 ani de la eliberarea sa de sub jugul
„Dar lasă... vorbim după adunare...“ H Mondial al Păcii, comitetele de luptă
In sală se făcu linişte. In această adunare, totr-o at- B rebiei fasciste, în industrializarea socialistă a ţării, In dezvoi-
jj pentru pace din regiunea noastră,
f| tarea industriei |rele şi a industriei constructoare de maşini,
jj răspund cu un număr şi mai mare de
=fj cît ş.i în. m.ecanizare.a şi transfor.marea. . socialistă a ,agr,ic.u.ltu.r..ii.
=j j sPeom,trn.ivăatuurin, ua.idruă„nzăb, roi.i ş•ait.ommainci.festaţii im- | Au fost scoase de asemenea în eviuenţă succesele dobîndtte
I
mosferă solemnă, de sărbătoare, s-a înmtnat minei Petrila dna- I Astfel, in regiunea noastră pînă în 3 « • P * ™ * in de trai material,
peiul de întreprindere carboniferă fruntaşă pe ţară. Drapelul a | ziua de 3 aprilie cele peste 2.600 | « “ “ * ? * »» »“ « * * arte1' O r a to r ii, ^ ţ e i *
fost primit de către fruntaşul întrecerii socialiste Mihai ştefan. = echipe au strins 395.000 de semnături a 4. , • ., ,,
I pe Apelul Păcii. In raioanele Haţeg şi 1 , . In
in ropotul aplauzelor furtunoase. TOrbltoruJ 3 arătat relaţiile de prietenie, co-
Pe anul 1954 colectivul minei Petrila. în frunte cu minerii | Petroşani, pină la această dată, toţi ¦ IaboŢare. * ajutor r ^ p r o c ce s-au statornicit între popoarele
Mihai Ştefan, Haidu Iu ta, Kibedy Adalbert, Mia Ioan, Cemişe | cetăţenii au semnat Apelul, in raionul 1 romin ?1 ™®3 r danmmdu-se zidul vrajbe, şi al şovimsmuta
Cornel. Bexa Petru şi mulţi alţii, şi-a realizat plănui în pro- % Alba s-au strins 65.012 semnături, in I ca rlalcat f f.către “
cent de 103%. Sarcina planificata pentru preţul de cost, a fost g Hunedoara 53.068, iar in raionul Se- jg nt>as *e- caTe nu 0 a s au r. u şi au up mpreun pen-
de asemenea realizată, iar cărbunele extras, a fost de calitate _ b_ eş 5--0--.-8-7--9----d--e---s-e--m---n--ă--t-u--r-i-.---D---e---l-a----d--e-s-- _!! tru acelaşi ţel, împotriva moşierilor români şi a grofilor unguri.
§| chiderea campaniei de stringerea i Expunerea făcută de tovarăşul Dumitru Dejeu a fost m
superioară, conţinând un procentaj scăzut de cenuşă.
DuDă înmînarea drapelului au luat cuvântul mai mulţi mi- j j semnăturilor pe Apelul păcii şi pînă 1 repetate rînduri viu aplaudată de cei peste 800 de participanţi
neri. Astfel Deleanu Victor, Croitoru Gheorghe, inginerul Fur- !| aciim> s _ a u ţinut 1.496 de adunări şi I la ac&a9tă adunare fest.ivă' _ J
dui Ronvute şi mulţi alţii ş-au angajat să lupte eu hotărîre | manifestatii la care au participat I Adunarea festiva, închinată celei de a 10-a aniversăn a
pentru menţinerea drapelului de întreprindere carboniferă ftu n - | 207 .8 9 3 ckăţeni, care în cuvinte sim- I ,eUberSrii Lrate *-a încheiat cu rularea Mmu-
taşă pa ţară. ple dar hotărite, au protestat împotri- h U1 ”Banu' •
va unui eventual război atomic, con- | -----------------
— Prea mult timp îmi ră- dispozitiv... Şi, îi expuse mai­ pdaemrianiiinştdiioirn.tenţ'iile criminale ale im - f1 -A« pli*icaw i•n i•ţi•ati•va grupei• sindj *ic_a_ile „n„r. ,IVq
¦psişta rectificarea axelor doti- = Acţiunea de stringerea semnături- | _ Noiaplicăm iniţiativa gru- Virginia şi Vlad Matiida, ab­
te. Cum să le f-ac mai repsde? strului părerea Lud.
Aceasta era întrebarea care — încearcă de pune totul | lor, în regiunea noastră, continuă cu | p6i sin(iicaJe 19 de la ta- solvente ale Şcolii profesio­
pe hîrtie, i-a mai spus mais­ -- acelaşi entuziasm. g treprindorea „21 Decembrie“ nale din Satul Mare — ne-a
. frământa mintea tânărului trul. Eu am să te ajut. % Bucureşti — spune comunistul ajutat şi pe noi. Cînd am ve-*
strungar Bogar Simion, de La Tânărul Bogar Simion, un I R e g iu n e a n o a s tr ă a în d e p lin ii | nîou Constantin, sudor în nit aici în secţie, nu cunoş­
team ce fel de electrozi să fo­
U.R.U.M Petroşani. In atelier, bun strungar, s-a şi apucat de | planul de colectare a cărnii | sectia constr“a!ii- In brig3dă losim şi cum ‘ să aşezăm pie­
la masă, pe stradă şi chiar lucru. A luat mai multe cărţi pe Ir.m I a 3 anului 1V3D Ü avem 10 tineri, care mai au sele pentru a suda mai uşor.
seara în pat, întrebarea îl sâ­ ^ nevoie de unele cunoştinţe. Cu ajutorul lui practic, reu­
tehnice de la cabinet şi stu­ 1 şim să ne depăşim normele cu
50-60%. De multe ori îl în -
câie mereu. diind şi-a complectat ideia. 1 Datorită muncii politice desfăşurată 1 această iniţiativă, reu- trecem...
Intr-o dimineaţă, s-a dus la Nu peste mult timp, de la 1 de organele de partid şi de stat, pre- 1 ^ să ridicam pe tmem mai Iată deci, că faptele confir­
şut aproape cu o oră mai de­ cabinetul tehnic, un dosar pe 1 cum şi a muncii organizatorice depuse § slab P lă t iţ i la nivelul celor mă, că în brigada 3 C. se a-
oare scria: „Dispozitiv pentru p mai ridicaţi. plică cu succes iniţiativa gru­
vreme. Privind îndelung B de C.S.C.P.A., pianul de colectare a fi Ca să ne dăm seama de a- pei sindicale nr. 19.
strungul, şi parcă cerîndu-i rectificat axe cotite“, aprobat, g cărnii pe primul trimestru al anului § devărui cuvintelor comunisfcu-
părerea, îşi zise: „Oare voi M lui Nicu Constantin, este de Dar despre munda comu­
reuişi ?” Ih minte î i . încolţise a“ţref“.o“st î“nmTân”at scTşehfiu,ţrelulrei de sec- ¦| ?19.u5n5e a^ fo,st00i,n/dfceolinit pe întreaga re- nistului Nicu Constantin se
făcute pot spune mai multe. Să a -
mintim numai sîrguinţa pe ca­
un plan, iar când maistrul sec­ după ideda inimosului strun­ = Dintre raioane, cele mai bune rea- §j ajuns să urmărim creşterea re a depus-o pentru califica­
ţiei îl întrebă în glumă, dece gar, s-au transformat intr-un 1_ rea tinerilor Funea Gheorghe
minunat dispozitiv. Cu el, tî- lizări le-au obţinut: Sebeş, care a în­ j§ producţiei realizată de tânăra şi Voinicescu Gheorghe, care
j deplinit planul de colectare a cărnii cu 1 Cestdn Drăguţa, care la înce- acum sînt în rîndul fruntaşi­
„nu poate“ dormi, Bogar îi nărui Bogar, a redus timpufl 107%>, Haţeg cu 127°/o, Hunedoara W: put nu stăplnea prea bine lor din uzină.
=3a
răspunse s i m p l u ... axele-'A--dcoe.t.i’.tfeixad.ree ,lape.24s0trumnginuateatxeelo15r n1n1,iu5m*m/p»errş’oiaa^lsieiărc„o1„m0„3u%nnp.e D„eunnafldspeem„pe,alnanennaul,l sînHdete a__S tainele aparatului de sudat. In Ca sudorul Nicu Constanţii
luna ianuarie, de pUdă, contribuie la aplicarea cu siw
- N...u_-_m.i dau pace ces a iniţiativei grupei sii
dicale nr. 19 şi tînărul Ruî
cotite. M-am gândit să fad un minute. | colectare a cărnii a fost nu numai in- f vu,t 0 deP^ire d; 6%’ în luna Vasile.
1 deplinit dar şi depăşit. De exemplu, I Lsbnrarie de 34%' lar luîla
1 comuna Pui din raionul Haţeg a în- 1 m3rtie 3 ob{inu,t 0 depâşire de
1 deplinit pianul de colectare'a cărnii | 49.3%. De ea s-a ocupat insu?!
A trecut mai bine de o lună lizărisânt tov.din brigăzile lui = pe primul trimestru cu 200%, comuna -m---c--o-m---u--n--istt"u'l Nicu Constantin,
de oînd colectivul ds la fila­ Pop Alexandru şi Avram An- 1 Răchitova cu 167°/o, Rîul Alb cu 167%, 1 “““i1 dkltre ce“. mai ’'5un'1 su_
tura Lupeni s-a angiajet ca să dronic din secţia fiteitară, g iar din raionul Ilia. comunele Dobra, S dori eleota'ici ai secţiei.
Cinstească ziua mtemaţionallă Goia Vercnica, Şuket Irina şi j j Buruiene, Ilia şi Lăpuşnic, şi-au rea- H — Tovarăşul Nicu Constan-
a oamenilor muncii cu noi Hortopan Paraschiva din sec- g Uzat planul intre 110-160°/o. Ü tin — spun tinerele Tudor
realizări ps oaiea îndeplinirii ţte răsucit, iar de 1a secţia jj ----o----
planului cincinal. In această depanai s-au evidenţiat to- A 27-a întovărăşire
lună, filatorii .au muncit cu zel varăşele Kram er Ileana şi Be-
înscriind pe graficul de pro­ lcvan Olivia. s De curînd s-a inaugurat în comuna n Munoitorii din complexul Un aport de seamă la d<
ducţie noi depăşiri de plan. păşirea planului l-au adus t
Succese frumoase au fost jj Lăpuşnic, raionul Ilia, încă o întovă- Jj staţiei C.F.R. Subeetate cins- nerii Bora Ioan, Mănja Par
Astfel, planul la fire de mă­ obţinute şi de tovarăşii care B răşire agricolă. tele, Crăciun Nicolae, impi€
tase a fost depăşit cu 1%, iar ^ tesc Ziua internaţională a oa- gaţii de mişoare Băloiu Ioa:
la sulfura de carbon şi-au în­ lucrează la secţia de valorifi- | Printre primii care s-au înscris în J a n i lo r muncii ou noi succe- Georgescu Constantin, tua
trecut angajamentul, obţinând condusă de tovarăşul Ign*
un indice de realizare de deşeuri, în luna martie, această întovărăşire se numără şi tă- _ i în îndeplinirea sarcinilor Nicolae şi lăcătuşul de revi
=| doAppUlaon!.nd ^ pricep3re zie Viteazu Alexandru.
105,2%. Pe filatură, planul va­ ! k livret te O.C.L. produse __ râmi muncitori Negriţă Ioan, B’ ar’na
| CEHAN MARIN
loric a fost realizat în pro­ corespondent voluntar
cent de 101,4%. industriale cordonet în valoa- s=_ GhAecoer6agshtea,’ Costa A27d-raiaînnt'soivaălrţăiiş.ire “H t.od.,.o,le d.e munca_. sovietic.e .„Ko-
re de 23.2o6 lei şi macrame in este a din
Fruntaşi în munca tţfcpusă S
valoare de 17.830 lei. S v2llov Kuzneţov, acest har-
pentru obţinerea acestor rea-
In munca de valorificarea I r a ' ° m " 1,13 Ş' 3 2’ 3 m îiin Îata *" c0' 1 nic ccdectiv a reuşit să-şi de-
deşeurilor s-a evidenţiat in | m una U Pu5nic- ş păşească pianul de producţie
mod deosobit P^Iică Viorica lllllltlimiltimillll \ llliinilllHIIIIIHIIII în luna trecută cu 32%.
Pentru o recoltă bogată în anuí acesta Mai mult spirit de orientar
Tractoriştii de la S.M.T. Orăştde au în­ Dan Graţian, Simoc Ionică şi Petruţ Au­ va mai trebui pe viitor să aştepte „pară în folosirea cadrelor
ceput lucrările agricole de primăvară cu rel. mălăiaţă“, oi să se intereseze din tim.p
de toate lucrările ce-1 privesc direct. Se ştie că din cauza timpului nefav<
multă rivnă. Astfel, tractoristul Oniga Paralel cu muncile de însămînţare, ţă­ rabil, lucrările de întreţinere, cît şi cei
Aurel a realizat pînă acum, un procentaj ranii muncitori din Lăpuşnic se pregătesc D. S. de însămânţări, au întîxziat. Faţă de ace«
de 58%, din plan, Polgar Ioan 55% şi Faur pentru însămînţarea cartofilor iarovizaţi. corespondent stă situaţie, este limpede că în faţa D
Ioan 46%. De remarcat este exemplul lui Boia Adrian, 'R recţiei agricole a sfatului popular regie
nai, stau sarcini deosebit de importanţi
Tot aşa brigada a cincea condusă de Barna Miaria şi Fărău Iulian, care au ia- Fruntaşi în muncile agricole de primă­ Ea este aceea care trebuie să coordone2
vară din comuna Strei-Singeorgiu, raionul şi să îndrume organele agricole raional
tovarăşul Husan a realizat din plan 39%, rovizat însemnate cantităţi din cartofii de Hunedoara, sînt ţăranii muncitori Cîmpea- şi comunale pentru ca acestea, la rîndi
nu Petru, Hordescu Anişca, Gheber, Gaş- lor, să poată lua toate măsurile în ved<
brigada a treia condusă de tovarăşul Mi- sămânţă. In momentul de faţă, aceşti ţă­ par. Detcoi Ianoş şi Petru M ana care au rea executării la timp şi în condiţiui
şi terminat însămînţarea orzului şi ovă­ agrotehnice superioare, a lucrărilor agri
hădlă Avram a realizat 32%, iar brigada rani muncitori îşi grăpează semănăturile zului. In total în comuna Strei-Sîngeor- cole de primăvară — ştiut fiind că de z
giu, s-au însămânţat pînă acum peste 15 cestea depinde recolta anului *în curs.
întîia condusă de tovarăşul Gristea Nico­ de toamnă. hectare cu orz, ovăz, grîu de primăvară şi
cartofi.* In momentul de faţă, ţăranii mun­ Aşa dar, cu asemenea probleme ar tr*
lae a realizat 27%. * TCACIUC MIHAI citori mai sus amintiţi îşi pregătesc pă­ bui să se ocupe Direcţia agricolă regie
mântul pentru însămînţare. nală — respectiv tovarăşul Lasou Ioan. dj
Sîn t însă şi unii tractorişti oare nu* s-au corespondent rectorul direcţiei agricole.
străduit să facă lucrări de bună oalitate. POPA PASCU
? corespondent Din păcate însă lucrurile stau altfel
în loc ca Direcţia agricolă să fie îndru
Aşa de exemplu tractoristul Bărbulean Nu de mult şi ţăranii muncitori din ora­ ? mată spre sarcinile cele mai esenţiale ,«
hotărâtoare, pentru campania agricolă d
Nicolae a executat arătură de proastă oa­ şul Brad, au pornit la efectuarea însă- In comuna Miercurea din raionul Se­ primăvară, comitetul executiv al sfatulu
beş, fruntaşi la executarea însămînţărilor popular regional, în frunte cu tovarăşu
litate pe suprafaţa de 0.30 ha. O altă ca­ mănţărilor şi a arăturilor de primăvară. de primăvară sînt membrii gospodăriei co­ Dejeu Dumitru — preşedintele acestuia -
lective „Steagul roşu“. Ei au însămânţat o a găsit de cuviinţă să numească pe tova
uză care a contribuit în mare măJtiră la» Numai în prima .zi. ei au arat o supra­ suprafaţă de 7 ha. cu cereale din urgenţa răşud Lascu Ion în fruntea unei comisi
I-a. Colectiviştii, înainte de a însămînţa,
au iarovizat atît orzul cît şi ovăzul. Dato­ care să se ocupe de alte probleme în ra
rită acestui fapt semănăturile lor au şi
cerea srtaţiunei nu a asigurat tractoarelor tare cu ovăz. Pînă acum, suprafaţa totală răsărit după oîteva zile. ionul Petroşani, sustrăgîndu-1 de la con
din comuna Rapolt combustibilul necesar însămânţată cu ovăz este de 25 hectare, Fruntaşi în muncile de primăvară în ducerea şi îndrumarea muncii în raica'
lăsîndu-le să aştepte ore întregi în iar cu orz un hectar. comuna Miercurea mai sînt şi ţăranii
muncitori. Vasile Traian. Roşea R-afila, nele agricole. In această stare se com­
brazdă. CRĂCIUNESCU GH. Dragomir Ioan, Crişmar Alexandru şi al­
ţii, oare au arat peste 15 hectare de pă­ place de altfel şi tovarăşul Lascu Ioan.
Fâaţă de lipsurile semnalate pînă în pre­ corespondent mânt şi au însămânţat însemnate supra­
zent, conducerea staţiunii trebuie să ia feţe cu orz. ovăz şi grîu de primăvară. O astfel de îndrumare şi folosire a ca
?
BRlNZESCU GHEORGHE drelor din agricultură nu-şi are sensul, '
poziţie hotărîtă pentru realizarea ou suc­ Dacă îi> toate comunele şi satele regiu­ coref’jtondent
nu dă posibilitate acestora să-şi desfă­
ces a lucrărilor do primăvară. nii noastre, ţăranii muncitori şi-au pregă­
şoare munca în domeniul lor de activi-
CRIŞAN GHEORGHE tit din timp maşinile şi uneltele agricole
corespondent pentru lucrările de primăvară şi vară, în tatet unde pot aduce aportul cel mai mare
comuna Oarda de Jos raionul Alba, mai
/X I ^ există încă maşini şi unelte nereparate.
Du^ă deschiderea campaniei agricole de Sfatul popular al acestei comune a trimis
primăvară, ţăranii muncitori din comuna încă din august 1954 o vînturătoare la în­
Lăpuşnic raionul Ilia, au pornit cu toate treprinderea „Horia“ din Alba-Iulia pen­
forţele la însămînţarea orzului, ovăzu­ tru a fi reparată şi nici astăzii nu s-a în­
lui şi a griului de primăvară. Pină acum tors în comună. Tovarăşul director al a-
ei au însămânţat o suprafaţă de 12,30 ha. ceetei întreprinderi trebuie să vadă care
din oare 9,78 ha. cu ovăz şi 2,58 ha. cu este soarta vânturătorii din Oarda de Jos
orz. Printre primii Oare au ieşit la însă­ şi să dispună repararea ei de urgenţă. Dar
mânţat sânt ţăranii munoitori fruntaşii: nici sfatul popular din Oarda de Jos nu