Page 3 - 1955-04
P. 3

Mr. 466                                                                                                          DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                              Paq. 3

                                                                                                                                                                       y RS!

                                            V BA Ţ A D E 'P A R î gD                                                                                  Pentru ffii succese în producţie

Controlai în mancă — chezăşia îndeplinirii                                                                                                              Minerii de la exploatarea carijcaiiferă                                                    altor mineri. Fiecare emisiune locală tre­
                                                                                                                                                      Petrila au obţinut însemnate victorii în                                                     buie de fapt să fie pusă în folosul spo­
              sarcinilor partidului şi guvernului                                                                                                     producţie în fiecare lună ce. ă trecut din              KIBEDY ADALBERT                      ririi producţiei. Şi nu se poate spune că
                                                                                                                                                                                                   miner fruntaş în întrecerea socialistă

ha zilele de 12—13 martie a.c. a avut să muncească in această direcţie, nici o- a fi peste tot, tovarăşii amintiţi se „stră­ acest an. Flecare mineri. 6-a străduit să                                                                             rezultatele obţinute nu sînt bune. De

loc conferinţa organizaţiei de partid raio- biectivele în spre care trebuie îndreptată duiau“ să contrdeze mai multe comune muncească mal mult şi^ mai bine, pentru înainte de 1 Mai în abatajul pregătit de pildă, minerul Toth Carol, după ce m-a
                                                                                                                                                      ca întreg colectivul mţrtei să dobândească nod să înceapă extragerea cărbunelui.             ascultat la una din emisiunile locale,
ciaie Sebeş.                                      munca politică de masă.                           şi sate îmtr-o singură zi.

   La conferinţă au participat delegaţi din          Ion Freja — şeful secţiei învăţămiînt a        Comitetul raional de partid se face vi­ noi rezultate în întrecere, să dea tot mai               Din brigada mea tinerii ICibedy Anton,        unde am expus felul cum aplic metoda
partea organizaţiilor de partid., ţărani co­      sfatului popular raional — a criticat lip­        novat şi de faptul că nu a exercitat un mult cărbune pe&t^ plan.                               Moldovon Iosif şi toţi ceilalţi mineri do­      graficului ciclic, mi-a arătat, cînd m-a
lectivişti, tehnicieni şi ingineri agronomi,      surile comitetului raional de partid în ce                                                          In întrecerea colectivă sîntem antrenaţi     resc mult ca să se ia la întrecere şi cu        întâlnit, că va urma cu hotărîre exem­
ţărani muncitori ou gosopdării indivi­            priveşte educarea tineretului din şcoli.          contrd sistematic asupra muncii birou­                                                         alte brigăzi de mineri. Brigada şi-a pro­       plul meu şi că se va îngriji ca întotdea­
duale, muncitori şi tehnicieni din indus­         Vorbitorul a arătat oă organizaţii­               rilor organizaţiilor de bază, de felul cum toţi minerii, la îndeplinirea şl depăşirea          pus să aplice tot timpul în modul cei mai       una să facă schimbul la faţa locului da
tria locală, femei casnice, precum şi in­         le U. T. M. din aceste instituţii au              acestea conduc munca politică în raza lor planului de producţie pe fiecare sectar şi pe        just metoda graficului ciclic, să folosească    muncă.
vitaţi din partea unor organizaţii de masă,       fost lipsite de sprijinul comitetului raio­       de activitate. După alegerea noilor or­ întreaga exploatare. împreună ou minerii               din plin timpul de lucru şi să facă ou
economice şi de stat. Printre dedgiaţii la        nal U.T.M. şi ai organizaţiilor de partid         gane de aonduicere ale organizaţiilor d e , din brigada pe >caTeo conduc şi cu oare lu­        regularitate schimbul la faţa locului de          Colectivul nostru de colaboratori ai sta­
conferinţa de partid puteai vedea oameni          din şcoli, din oare cauză nu au adus a-           bază, comitetul raional nu a luat măsuri j crez în sectorul de tineret al minei Petri-         muncă.                                          ţiei de radiofioare are multe realizări.
ai muncii aparţinînd diferitelor minorităţi       portui necesar procesului de învăţământ,          pentru instruirea lor, lăsîmdu-îe să-şi ! la, sânt hotărât să obţin noi victorii în                                                            Flecare dintre noi expunem o metodă
                                                                                                    desfăşoare munca la voia întâmplării.; producţie. Acum, lucrăm la pregătiri, la                  Un bun mijloc de mobilizare la între­         nouă : graficul ciclic, Jandarova, Kotlear,

naţionale: germani, maghiari, ete., oare,         de oare este legată în mod organic şi De asemenea, comitetul raional a acordat] stratul sectorului de tineret. Noi apli­                         cere a minerilor de la Petrila îl consti­       etc., metode specific© locurilor noastre
înfrăţiţi pentru totdeauna cu poporul ro­         educaţia ce trebuie să li se facă elevilor. un ajutor nesatiisfăcătar întreprinderilor j căm de mult timp metoda grafieiuliul                    tuie emisiunile centrului de radiofioare.       de muncă. Vreaiu totuşi să arăt că atât

                                                                                                    din radonul Sebeş c a : „Teba“, „Simian. 1 oiclld şi nu întâmplător am reuşit să lu­            In cadrul acestor emisiuni noi ne che­          colectivul de colaboratori cât şi tovarăşa
 mân participă activ la munca paşnică de              Munca de alfabetizare, a fost omisă din                                                                                                       măm la întrecere socialistă, ne mobilizăm       Moraru Maria, responsabila staţiei de
 construire a vieţii noi.                          darea de seamă. In această direcţie exis­                                                                                                        unii pe alţii la lupta pentru cât mai mult      radiofioare, are o lipsă ; aceea că nu a
                                                   tă lip su ri; multe cadre de învăţători şi                                                                                                       cărbune. In emisiunile locale se vorbeşte       acordat sufioientă atenţie şi colectivului
    Darea de seamă a comitetului raional           profesori din oraşul Sebeş şi comunele                                                                                                           mult despre realizările minerilor de la         de colaboratori din întreprinderea Pre-
 de partid, prezentată de tovarăşul Mihuţ          din raion, nu muncesc cu dragoste pen­                                                                                                           Petrila. De cele mal multe ori vin chiar        paraţlei de cărbune, pentru ca şl frun­
 Vasile, a oglindit o mare parte a proble­         tru a da ştiinţă de carte acelora cărora                                                                                                         minerii fruntaşi ai întrecerii socialiste şi    taşii şi inginerii de acolo să fie popu­
melor specifice muncii raionului, scobind          regimurile burghezo-moşiereşti nu le-au                                                                                                          vorbesc despre metodele lor de muncă,           larizaţi şi mobilizaţi spre noi suedese.
 în evidenţă preocuparea organelor şi or­          creat această posibilitate. Comitetul ra­                                                                                                        despre greutăţile ce ie întâmpină, criti­
 ganizaţiilor de partid pentru a traduce în        ional de partid a pierdut din vedere fap­                                                                                                        că pe cei ce frânează bunul mers al pro­           Ca miner fruntaş şi colaborator al cen­
viaţă Hotărârile partidului şi guvernului          tul că anul 1955 este anul hotărâtor în                                                                                                          ducţiei.                                        trului de radioflcare Petrila, eu om să
nostru. Realizarea întocmai a prevederi­           lichidarea neştiiinţei de carte. Numai aşa                                                                                                                                                       caut întotdeauna să ajut comitetul cen­
lor Hotărârii ou privire la desfiinţarea           se explică faptul că din cei 1024 neştiu­                                                                                                           Mulţi mineri fruntaşi şi ingineri mi­        trului de radiofioare, să-l arăt 1» timp
sistemului de aprovizionare pe bază de             tori de Carto cîţi mai există în raion, nu                                                                                                       neri sînt colaboratori ai centrului de ra-      lipsurile, pentru a ajunge ca şi colabora­
cartele şi raţii şi trecerea la comerţul des­      sânt alfabetizaţi deaît 451.                                                                                                                     diaficare Petrila. Din coleotivul de cola­     torii de la alte întreprinderi să-şi ducă
făşurat, a fost obiectivul principal în spre                                                                                                                                                        boratori fac parte şl eu. Am vorbit la          munca aşa oum şi-o duce coleotivul de
oare şi-a îndreptat atenţia, în ultimul              Tovarăşul Prada Constantin, a criticat                                                                                                        centrul de radiofioare despre munca mea.
timp, comitetul raional de partid Se­              ou tărie comitetul raional de partid, care                                                                                                      despre felul oum aplic metoda sovietică de       colaboratori de la mina Petrila. In felul
beş. In această direcţie s-au luat măsuri          nu a exercitat un control efectiv asupra                                                                                                         înaltă tehnicitate a graficului ciclic. In     ac’esto vom reuşi ca din emisiunile lo­
pentru aprovizionarea unităţilor comer­           muncii U.R.C.C. în ce priveşte preocupa­                                                                                                          calitate de colaborator, mă voi folosi şi      cale să facem un mobilizator colectiv al
ciale cu mărfuri multe şi variate. O a-           rea acesteia pentru realizarea planului de                                                                                                       de acum înainte de emisiunile locale, pen­      tuturor, pentru îndeplinirea planului de
temţie mare a fost acordată cooperati­            achiziţii şi contractări de animale, pro­                                                                                                        tru a expune metodele mele de muncă şi          producţie în mod ritmic şi la toţi indicii.
velor săteşti, aprovizionării lor cu pro-         duse vegetale şi altele, plan oare pe lu­
duise industriale, aşa înoît să atragă ţă­        nile ianuarie şi februarie nu a fost rea­                                                                                                        prindere, cit şi în adunările organizaţiei      pantizat fabricii I.A.R.T. came de bovină
rănimea muncitoare în primul rînd în              lizat.                                                                                                                                           de bază, s-au dezbătut pe larg posibili­        slabă, c'eea ce a făcut oa nu în toate ca­
                                                                                                                                                                                                   tăţile de care dispune colectivul fabricii      zurile calitatea conservelor să fie res­
Lupta pentru ridicarea califăfâi produselor Ia IÂRT Devacalitate de consumator şi în al doileaDin discuţiile vorbitorilor la conferinţă a                                                          pentru continua îmbunătăţire a calităţii măr­   pectată, conţinând un procent ridicat de
                                                  reieşit că biroul raional de partid nu a e-                                                                                                      turiilor. Convinşi că nu e suficient ca re­     apă.
rînd în calitate de producător.                   xercitat un control calificat de felul cum                                                                                                       zultatele cantitative să fie cît mai răsu­
                                                  lucrătorii de partid din a,paratul raional                                                                                                       nătoare în dauna calităţii, muncitorii de          O mare greutate întâmpină fabrica
  Din darea de seamă a reieşit că, îndrumate      muncesc practic pe teren, precum şl fe­                                                                                                          aci au reuşit să obţină rezultate bune şi       I.A.R.T. în ce priveşte aprovizionarea cu
de comitetul raional de partid, multe orga­       lul cum aceştia se străduiesc să-şi ridice                                                                                                       în această direcţie, respectând în bună         lemn de foc corespunzător fierberii şi în
nizaţii de partid şi-au întărit rolul de          nivelul ideologic şi profesional pentru a                                                                                                        măsură indicii prevăzuţi în STAS-uri.           special afumărid produselor de carne. Li-
conducător politic şi organizatoric la lo­        fi oît mai folositori muncii de partid. De                                                                                                                                                       vrîndu-i-se de către combustibilul regio­
cul de muncă mobiiizînd toate forţele             asemenea, a mai fost criticat moduil defec­                                                                                                         Deficienţele oare mai duc la nerespecta-     nal lemn de foc verde, iar uneori tără­
patriotice la lupta pentru realizarea şi          tuos al mumiold secţiilor comitetului raional,                                                                                                   rea întocmai a calităţii produselor se da­      gănând repartizarea lor la termen, pro­
depăşirea planului de producţie. Ele dau                                                                                                                                                           torase atât unor tovarăşi din cadrul fa­        duce greutăţi serioase Care, ou toată stră­
o mai mare atenţie întăririi economioo-                                                                                                                                                            bricii I.A.R.T., oît şi întreprinderilor care   duinţa colectivului de muncă de la fa­
                                                                                                    Bămiuţiu“, I.F.E.T. şi altele, subapreoiindj crăm în contul anului 1957. Dar pe noi            trebuie să furnizeze unele produse acestei      brica I.A.R.T. nu poate să le rezolve.
                                                                                                    importanţa lor şl îndraptîndu-şi forţele j nu ne mulţumeşte numai aceasta. Pe pri­             fabricii. Maistrul Jula Gheorghe şi recent
                                                                                                                                                      ma decadă a lunii martie ne-am de­           tovarăşul Uszkai Iuliiu de la fabrica              In vederea îmbunătăţirii continue a ca­
                                                                                                    mai mult în direcţia agriculturii.                                                             I.A.R.T., dînd dovadă de lipsă de răspun­       lităţii produselor alimentare fabricate de
                                                                                                    Lucrările conferinţei au mai scos în 1 păşit norma ou 110% ; pe cea de a doua                  dere faţă de calitatea ce trebuie să o          I.A.R.T. Deva, este necesar ca măsurile
                                                                                                    evidenţă creşterea combativităţii membri-) decadă am obţinut o depăşire asemănă­               aibă produsele livrate, trimit în magazie       luate de către colectivul de conducere a
                                                                                                    lor de partid. Ou toate că, comitetul ra-ţ toare. In luna martie a acestui an ne-am            preparate insuficient afumate, fapt ce face     acestei fabrici să fie traduse în viaţă, în­
                                                                                                    ional de partid nu a stimulat desfăşu- j depăşit ciclurile. întotdeauna, când am               ca produsele să nu fie Corespunzătoare.         trucât ele reprezintă de fapt căile de creş­
                                                                                                    rarea autocriticii şi criticii de jos, dele-| aplicat just metoda sovietică de înaltă          Neglijenţa unor muncitori ca fierbătorul        tere a calităţii produselor. Serviciul teh­
                                                                                                    goţii care au participat la conferinţă s-aui tehnicitate a graficului didio, realizările       Hăncilă Nicolae, oare n-au fost îndru­          nic şi întreaga conducere a fabricii are
                                                                                                    dovedit a fi la nivelul înţelegerii rolu-§ noastre au fost frumoase.                           maţi şi ajutaţi în suficientă măsură de         largi posibilităţi de a-şl pune în practică
                                                                                                    lui acestei arme pentru munca de partid ] Noi lucrăm — după cum am mai spus                    către conducerea întreprinderii în scopul       intenţia de a face ca fabrica lor să fie tot
                                                                                                                                                      — la pregătiri. Pregătim un abataj, în       întăririi răspunderii personale în procesul     mai renumită pentru produsele ei. In a-
                                                                                                    şi de stat.                                                                                    de producţie, a făcut ca unele produse          cest scop, organele de partid trebuie să1
                                                                                                    Ludrările conferinţei ou subUnlt că| căra vor veni în curând mineri ce vor ex­                                                                 îndrume mai mult conducerea şi organele
                                                                                                    preocuparea de viitor a noului organ ra-] trage cărbune. Ne străduim să terminăm
                                                                                                    ional de partid trebuie să fie conducerea] cât mai de vreme această lucrare. Acea­
                                                                                                    concretă a muncii politice în spiritul ho-] sta este de fapt şi angajamentul nostru.
                                                                                                    târârilor C.C. al P.M.R. şi a guvernului j Ne-am anagajat ca în cinstea zilei de 1
                                                                                                    R.P.R. şi mai cu seamă în spiritul do-] Mal să terminăm lucrarea până la 20 a-
                                                                                                    cumentelor celui de ol II-lea Congres alţ priiie. Ca şi pînă acum, noi ne-am depă­

                                                                                                    P.M.R. Comitetul raional trebuie să r e - ; şit întotdeauna angajamentele. Vrem ca

                                                                                                    nunţe la sistemul muncii „în general“ şi i

                                                                                                    să treacă la o muncă concretă ţinând cont]

                                                                                                    de sarcinile de bază ale muncii organelor!

                                                                                                    de p artid : controlul îndeplinirii sarcinilor |

                                                                                                    şi Creşterea, selecţionarea şi promovarea ] In urma hotărârii partidului şi guver­

                                                                                                    cadrelor.                                         nului nostru din decembrie anul trecut,

                                                                                                    Stimularea autocriticii şi criticii de cu privire la desfiinţarea sistemului de

                                                                                                    jos trebuie să stea în centrul atenţiei] aprovizionare pe bază de cartele şi raţii,

                                                                                                    noului comitet raional de partid. In acest) colectivele întreprinderilor din regiunea

                                                                                                    scop să se ia măsuri împotriva acelora noastr ă şi din întreaga ţară şi-a sporit

                                                                                                    care gituie critica venită de jos, indife­ eforturile pentru a da populaţiei munci­

                                                                                                    rent de persoana căreia i se adresează toare prod 3 mai multe, mai ieftine şi

                                                                                                    această critică. Membrii vechiului comitet; de o califato mai bună.
organlzatorice a G.A.C., întovărăşirilor şi faptul că nu a existat o colaborare în­ raional de partid n-au depus eforturi
                                                                                                                                                      Coleotivul fabricii de conserve şi me­
asociaţiilor simple de cultivarea sfeclei tre seaţia propagandă şl agitaţie şi res­ susţinute pentru dezvoltarea la toţi acti­ zeluri I.A.R.T. din Deva, pornind sânguiin-
de zahăr şi alto plante tehnice. G.A.C. tul secţiilor. Comitetul raional, nu a stu­ viştii de partid şi do stat a spiritului cri­ oios la activitate în noul an, a reuşit
din comuna Miercurea, de pdidă, ajutată diat în suficientă măsură căile de creş­ tic şi autocritic, ei n-au înţeles că critica să-şi îndeplinească planul trimestrial la
de comitetul raional de partid, s-a ridi- tere a producţiei în agricultură, din oare de jos se poate dezvolta numai ou condiţia conserve încă de la data de 22 februarie,
dat la înălţimea umed gospodării fruntaşe cauză imensele posibilităţi c'e le-a avut că în primul rînid ei să dea dovadă de tar la preparate de came la 22 martie.
în raionul Sebeş, ojungînd să cultive pes­ la îndemână au rămas în mare parte neu- atitudine corespunzătoare faţă de critică. Preţul de cost a fost redus în ianuarie
te 120 hectare teren şl să folosească din tilizate.
                                                                                                    încântarea provenită de pe urma reali­ cu 2,58%, iar în februarie cu 3,70%, Eco­
plin forţele sale de producţie.
                                                  Comitetul raional de partid se face vi­ zărilor obţinute aduce prejudicii serioa­ nomiile realizate prin valorificarea deşeu­
Capitolul discuţii a constituit un bun novat şi de anumite încălcări ale statu­ se muncii de partid, duce la trecerea cu rilor, producerea de bunuri de larg con­

prilej pentru analiza muncii organelor şi tului model în unele gospodării agri­ uşurinţă peste anumite lipsuri în munca sum şi la cositor în primele două luni din

organizaţiilor de partid, a G.A.C., înto­ cole colective. Principiul muncii Colec­ organelor şi organizaţiilor de partid şi acest an, se cifrează la suma de 4.951 lei.

vărăşirilor şl asociaţiilor agricole, sfatu­ tive — principiul suprem în conducerea odată cu aceasta la pierderea simţului de                         In Cursul primului trimestru s-a înce­

rilor populare comunale, comitetelor de muncii de partid — deseori a fost încăl­ răspundere faţă de sarcinile curente şi a put fabricarea de noi sortimente. Până în
întreprinderi şi a altor organe.
                                                  cat. Tovarăşul prim-seoretar Mihuţ Va­ orientării multilaterale a conducătorilor. prezent grupa preparatelor de carne s-a
Entuziasmaţi de lucrările consfătuirii sile iuia unele măsuri de unul singur. A - Dezvoltarea producţiei şi productivită­ îmbogăţit cu sortimentele cabanos I, şuncă

fruntaşilor din agricultură şi de conţi­ cest lucru l-a făcut şi tovarăşul Coşteal ţii muncii în agricultură, prin aplicarea re­ rulată şi salam tirolez, Iar grupa conser­

nutul cuvântării tovarăşului Gh. Gheor- Garai şeful secţiei organizaţiilor de partid gulilor agrotehnice, prin valorificarea tu -, velor cu pateu de ficat, haché ieftin şi
ghiu-Dej, expusă la această consfătuire!, sindicale şi de U.TJM.
                                                                                                    turor resurselor locale, trebuie să p reo -; special, oaş de ficat, limbă în sos mari­

majoritatea vorbitorilor din domeniul a-          Delegaţii la conferinţă au sdos în evi­ cupe îndeaproape noul comitet raional de nat, cap de porc cu varză şi fasole, slă­ să sufere din punct de vedere calitativ. sindicale în vederea întăririi răspunderii

gricol şi-au exprimat hotărîrea lor de a denţă lipsurile tovarăşilor Gherman Au­ partid. Munca politică de masă, ândru-, nină în sânge şi creer în sos.                                            Maistrul Gardo Geza de la secţia cutii, fiecărui muncitor în ramura sa de acti­

lupta pentru traducerea în viaţă a lo­ rel (secretar ou problemele economice), marea permanentă a organizaţiilor de                                   Rezultatele înregistrate sînt expresia manifestă neglijenţă faţă de depozitarea vitate, a extinderii metodelor avansate de

zincii : 10.000.000 tone cereale şi în medie oare în cuvântul său nu a ândrăznit să partid, de stat şi economice, îmbogăţirea preocupării întregului Colectiv de muncă în bune condiţiund a tablei zinoate, fapt muncă şi a experienţei înaintate.
cel puţin 2000 kg. porumb boabe la hec­ arate că multe din lipsurile manifestate continuă a cunoştinţelor ideologice ş i 1 ai fabricii I.A.R.T. care s-a străduit să ce a făcut ca unele corpuri de cutii să
                                                                                                                                                                                                                                                   Sprijinit mai mult de către întreprin­

tar. în muncă se datorese tocmai lui, în ca­ profesionale ale conducătorilor acestor asigura o aprovizionare îmbelşugată ou ruginească, iar produsele finite să niu derea de abator şi combustibilul regional,
   Primul delegat care a luat cuvântul a          litatea ce a avut-o.                              organizaţii, toate la un loc, trebuie să          produse alimentare a celor ce muncesc.
fost colectivistul Pascu D. din G.A.C.              Lucrările conferinţei au scos în evi­           albe ca rezultat o producţie sporită de             In perioada de timp ce s-a scurs de la     poată fi păstrate în bune condiţiuni.           colectivul fabricii I.A.R.T. Deva va reuşi
Miercurea. El a arătat, printre altele, că                                                          cereale şi cereale marfă, un belşug de                                                           La nerespeCitarea întocmai a S.T.A.S.-        să se achite cu cinste de sarcinile ce-i
                                                  denţă metodele greşite de c'ontrol ale to­                                                          începutul anului şi până în prezent a con­
agitaţia politică de masă a fost slab spri­ varăşilor Gherman Aurel şl Coşteal Câ­ produse de larg consum necesare bunei stituit totodată un prilej de luptă pentru urilor de calitate contribuie şi materia stau în faţă, dînd populaţiei muncitoare

jinită de către comitetul raional de par­ rd , faptul că practicau „metoda“ contro­ stări a oamenilor muncii de 1a oraşe şi îmbunătăţirea calităţii produselor. In a- prima furnizată de abatorul Deva. In produse mal multe, mai bune şi mai ief­

tid, nu li s-a arătat pradtic cum trebuie lului din fuga maşinii. Din „dorinţa“ de sate.                                                             ^ dunările sindicale pe grupe şi pe între- cursul acestui trimestru, abatorul a re- tine.

împotriva înţelegerii vulgarizatoare a legii                                                                                                          cialismului unilateral, în spirit îngust de   tea, precum şi de situaţia internaţională       nale a economiei naţionale, în conformi­
 economice fundamentale a socialismului                                                                                                               consumator, ignorând rolul conducător al      şi de alţi factori.                             tate cu cerinţele legii economice funda­
                                                                                                                                                      producţiei mijloacelor de producţie în                                                        mentale a socialismului.
    Legea economică fundamentală a socia­                acad. K. OST ROVITIANOV                     societăţi — este condiţionat în mod firesc       creşterea produoţiei bunurilor de consum        Partidul comunist, călăuzindu-se după
 lismului exprimă esenţa relaţiilor de pro­                                                          de însuşi caracterul relaţiilor de produc­       şi în ridicarea bunei stări a poporului.      cerinţele legii economice fundamentale a          Printre proporţiile cele mai importante
 ducţie socialiste. Ba determină principa­         tenlt al bunei stări a poporului. Numai           ţie socialiste, bazate pe proprietatea so­                                                     socialismului, porneşte în politica sa întot-   ale dezvoltării economiei naţionale se nu­
 lele laturi şi liniile de bază ale dezvol­        pe calea dezvoltării multilaterale a indus­       cială asupra mijloacelor de producţie.              O astfel de concepţie îngustă, de con­     deuna de la faptul că cerinţele crescânde       mără în primul rînd proporţiile dintre
 tării economiei socialiste.                       triei grele, poporul sovietic va putea să                                                          sumator, în înţelegerea legii economice      ale poporului pot fi satisfăcute numai pe       cele două sectoare ale producţiei sociale,
                                                   realizeze şi mai departe un puternic avînt           Scopul producţiei socialiste se află în-      fundamentale a socialismului dezvoltă        baza creşterii neîncetate a producţiei, dez-    dintre producţia mijloacelor de producţie
    Cunoaşterea legilor economiei socialiste       ai economiei naţionale, să ajungă şi să de­       tr-o unitate indisolubilă cu mijloacele pen­     P. Mstislavski în articolul „Buna stare a    voitîndu-se ou precădere industria grea.         şi producţia bunurilor de consum.
 a esenţei şi a cerinţelor legii economice         păşească principalele ţări oapitaliste în         tru realizarea ei. Satisfacerea maximă a         poporului“, publicat în revista „Novîi
 fundamentale a socialismului este Cea mai         ceea ce priveşte producţia pe cap de locui­       nevoilor mereu crescânde ale societăţii este     mir“ nr. 11 din 1953.                           Tocmai oroarea într-o perioadă istorică         O corelaţie justă între aceste două
 importantă condiţie pentru o justă con­           tor, să oreeze baza materială de produc­          posibilă numai pe baza creşterii neconte­                                                     foarte scurtă a unei puternice industrii        sectoare este corelaţia care asigură
 ducere a vieţii economice a ţării. înţele­        ţie a comunismului.                               nite a producţiei socialiste. Iar aceasta cere     In acest articol Mstislavski denaturează   grele şi perfecţionarea ei neîncetată au        creşterea cu precădere a producţiei mij­
 gerea nemarxistă a legilor modului de                                                               dezvoltarea cu precădere a industriei grele,     teza marxist-leninistă despre necesitatea    constituit baza trainică a ridicării siste­     loacelor de producţie şi dezvoltarea pe
 producţie socialist, a esenţei şi a diferitelor      Partidul înarmează cadrele noastre cu          perfecţionarea continuă a tehnicii.              dezvoltării cu precădere a sectorului I al   matice a nivelului material şi cultural al      această bază a agriculturii, Industriei
 laturi ale legii economice fundamentale a         cunoaşterea teoriei marxist-leniniste, le                                                          producţiei sociale, ca principală condiţie   poporului sovietic. In perioada de după         uşoare şi alimentare în dimensiunile ^rece­
 socialismului aduce un serios prejudiciu          învaţă neobosit să înţeleagă just legile            Avântul neîntrerupt al produoţiei socia­      a realizării cerinţelor legii economice       război industria grea a făcut un nou im­        sare satisfacerii necesităţilor crescânde ale
 operei de educare teoretică a cadrelor            dezvoltării sociale şi să ştie să folosească     liste stimulează creşterea necesităţilor, ge­    fundamentale a socialismului. La baza ra­     portant pas înainte în dezvoltarea ei. In       societăţii.
 noastre şi se reflectă negativ asupra acti­       aceste legi în munca practică.                   nerează noi necesităţi şi determină carac­       ţionamentelor vulgarizatoare .ale lui Mstis­  prezent industria grea produce aproape de
 vităţii lor practice.                                                                              terul lor în fiecare stadiu istoric concret      lavski se află înţelegerea nejustă, nemar­    trei ori şi jumătate mai mult decît în             Dezvoltarea forţelor de producţie în so­
                                                                                I                   al dezvoltării societăţii socialiste.            xistă a corelaţiei dintre producţie şl        anul antebelic 1940.                            cialism se exprimă prin aceea oă partea
   La plenara din ianuarie a C.C. al                 Principiile de la oare porneşte legea                                                           consum. P. Mstislavski scrie: „In proce­                                                      de muncă socială folosită pentru produce­
 P.C.U.S. s-a subliniat necesitatea luptei         economică fundamentală a socialismului              Creşterea necesităţilor oamenilor mun­        sul reproducţiei, producţia şi consumul al­      Pe această bază sporeşte neîncetat pro­      rea mijloacelor de producţie creşte în
 hotărâte împotriva oricăror încercări de          au fost elaborate în operele lui Mairx, En-      cii, a puterii lor de cumpărare, la rîndul       ternează şi se împletesc, există doncomt-     ducţia bunurilor de consum, creşte buna         comparaţie ou partea folosită pentru pro­
denaturare a teoriei marxist-leniniste, îm­       geils şi Lenin. Marele Lenin a arătat că          lor, împing producţia înainte. Producţia în      tent. Mai mult încă, în acest şuvoi neîn­     stare a poporului. Veniturile reale ale         ducerea bunurilor de consum, în con­
potriva a tot felul de interpretări vulga­        odată ou trecerea mijloacelor de producţie        continuă dezvoltare cere din ce în ce mai        trerupt, punctul de plecare îl constituie     muncitorilor şi funcţionarilor, calculate       diţiile unei creşteri neîntrerupte a pro­
rizatoare a legii economice fundamentale          în proprietate socială se va schimba ra­          multe mijloace de producţie şi este înso­        de fapt consumul“.                            pe cap de salariat, au crescut în anul 1952     ducţiei atât în sectorul I cît şl în secto­
 a socialismului.                                 dical scopul producţiei. In socialism, pro­       ţită de o sistematică creştere numerică a                                                      ou 68%) faţă de anul 1940, iar veniturile       rul II.
                                                  ducţia se va face în interesul societăţii,        clasei muncitoare. Creşterea numerică a             Afirmaţia lui P. Mstislavski că consu­     ţăranilor c'u aproximativ 72%. In anul
   Partidul comunist îşi întemeiază poli­         „...pentru asigurarea unei depline bune           clasei muncitoare şi creşterea neîncetată a      mul ar constitui, chipurile, de fapt punc­    1954 suma totală a veniturilor muncitori­          „Ou cît tehnica se dezvoltă mai mult
tica sa economică pe cunoaşterea adâncă           stări şi a unei dezvoltări libere, multila­       veniturilor muncitorilor, ţăranilor şi inte­     tul de plecare al producţiei este funda­      lor, funcţionarilor şi ţăranilor a crescut,     — scrie V. I. Lenin — cu atât mal mult
şi folosirea justă a legilor economice            terale, a tuturor membrilor ei“.                  lectualilor determină cererea mereu ores-        mental greşită. Marx a arătat în introdu­     în comparaţie cu anul 1952, cu mai bine         munca manuală a omului este eliminată,
ale socialismului. Linia generală a par­             Pentru înfăptuirea acestei sarcini, Lenin      oîndă de obiecte de consum popular şi ex­        cerea La „Contribuţii la critida economiei    de 25%.                                         fiind înlocuită printr-o serie de maşini tot
tidului comunist, îndreptată spre dezvol­         a Considerat că este necesar să se dezvolte       clud crizele economice de supraproducţie.        politice" că producţia: 1) produce materia­                                                   mai complexe: în producţia generală a
tarea prin toate mijloacele a industriei          multilateral industria grea, oare este sin­                                                        lul pentru consum; 2) determină în­              Manifestînd o grijă profundă pentru          ţării maşinile şl obiectele necesare pen­
grele, constituie un exemplu viu al unei          gura bază trainică a socialismului, să se            Contradicţia neantagonistă dintre nive­       suşi modul de consumare; 3) creează           binele poporului, partidul comunist şi gu­      tru fabricarea lor ocupă un loc tot mai
asemenea politiei cu adevărat ştiinţifice         electrilioe întreaga ţară, să se treacă in­       lul producţiei atins în fiecare moment           la consumator nevoia unor produse.            vernul sovietic au pus în toată amploarea       mare“. Pornind de la aceasta. Lenin for­
Această linie a fost promovată cu fermi­          dustria, transporturile, agricultura pe baza      dat şi cererea crescândă a maselor se re­        „Producţia — spune Marx — apare în            ei sarcina oa : sprijinind u-se pe succesele    mulează legea pe oare o denumeşte
tate de partid în toate etapele construc­         tehnică a marii industrii modeme, să se           zolvă prin lărgirea Continuă a producţiei.       felul acesta ca punct de plecare, consu­      obţinute în dezvoltarea industriei grele şi     „legea creşterii foarte rapide a mijloacelor
ţiei socialiste. In hotărârile plenarei din       atingă o productivitate a muncii mai înaltă       Aceasta du.ee la creşterea consumului oa­        mul — Ca punct final...“ Prin urmare,         asigurând creşterea ei neîncetată, forţată,     de producţie“. In capitalism acţiunea aces­
Ianuarie a C.C. al P.C.U.S. s-a subliniat         deoît în capitalism.                              menilor muncii şi la o nouă creştere a           producţia bunurilor materiale constituie      să se obţină un avînt rapid al agriculturii     tei legi este subordonată sdopuiui obţinerii
cu toată puterea că şi de acum înainte               Sprdjinindu-se pe aceste teze leniniste        necesităţilor, care determină lărgirea conti­    momentul iniţial, condiţia preliminară ne­    şi dezvoltarea Continuă a industriei uşoare     unui profit maxim, în soaialism ea este
principala sarcină a poporului sovietic           şi generalizând practica construcţiei socia-      nuă a producţiei. Această contradicţie           cesară a consumului. Poate fi consumat        şi alimentare.                                  subordonată scopului satisfacerii maxime
este dezvoltarea neîncetată a industriei          listei Statei a dat o formulare amplă a           serveşte drept forţă motrice a progresului       numai ceea ce s-a produs.                                                                     a necesităţilor în continuă creştere ale so­
grele, care reprezintă baza trainică a in-        legii economice fundamentale a socialis­          continuu al producţiei socialiste şi al Con­                                                                         II                        cietăţii.
im/bregii economii naţionale şi a capacităţii     mului.                                            sumului, care depinde de ea.                        Acţiunile legilor economice ale socialis­
de apărare, a ţării.                                Legea economică fundamentală a socia­                                                            mului trebuie examinate în strânsă legă­        Legea economică fundamentală joacă              In lucrarea „Problemele economice ale
                                                  lismului include în sine atât scopul că­            Numai pornind de la unitatea organică          tură cu condiţiile istorice concrete în care  un roi determinant în sistemul legilor          socialismului în U.R.S.S.“. I. V. Stalin a
  Nuimai o industrie grea în rapidă dez­          ruia îi este subordonată producţia socia­         dintre scop şi mijloc — ne învaţă econo­         ele se manifestă.                             economice care acţionează în societatea         arătat că una dintre principalele condiţii
voltare poate să înzestreze toate ramurile        listă, oît şi mijlocul pentru realizarea ade-     mia politică marxist-leninistă — poate fi                                                      socialistă. Legii economice fundamentale        pentru construirea sooietăţii comuniste în
economiei naţionale cu tehnică înaintată          stui scop. Scopul producţiei socialiste —         just înţeleasă esenţa legii economice fium-         La un nivel dat al producţiei socialiste,  îi sînt subordonate acţiunile legii dezvol­     ţara noastră este asigurarea temeinică a
Nurnaî ea constituie baza materiită a             satisfacerea maximă a nevoilor materiale          damentaie a socialismului.                       legea economică fundamentală a socialis­      tării planice proporţionale a economiei         creşterii neîncetate a întregii producţii
dreşterii producţiei agricole, a industriei       şi culturale mereu crescânde ale întregii                                                          mului determină satisfacerea necesităţilor    naţionale, ale legii dezvoltării cu precă­      sociale, dezvolbîndu-se cu precădere pro­
uşoare şi alimentare,- a avîntuilui necon-                                                            De aceea, fac o greşeală din cele mai          membrilor societăţii la maximul posibil.      dere a producţiei mijloacelor de produc­        ducţia mijloacelor de producţie. Dezvol­
                                                                                                    grosolană acei economişti- care interpre­        Prin urmare, măsura satisfacerii depline a    ţie, ale legii creşterii neîncetate a pro­      tarea cu precădere a producţiei mijloace­
                                                                                                    tează legea economică fundamentală a so­         nevoilor maselor populare depinde de ni­      ductivităţii muncii, ale legii repartiţiei      lor de producţie constituie condiţia ne­
                                                                                                                                                     velul pe oare l-a atins producţia, de re­     după muncă şi ale altor legi.                   cesară a reproducţiei lărgite. Asigurarea
                                                                                                                                                     sursele materiale de care dispune socleta-
                                                                                                                                                                                                     După oum se ştie, în dezvoltarea econo­                    (Continuare în pap. i a)
                                                                                                                                                                                                   miei socialiste, proporţiile se stabilesc pe
                                                                                                                                                                                                   baza legii dezvoltării planice proporţio­
   1   2   3   4   5   6   7   8