Page 10 - 1955-08
P. 10

Pag. 2                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                       Mr. L03

Pentru folosirea întregii capacităţi de lucru                                                                                                                                                    Cum munceşte căminul cultural
                                                                                                                                                                                                „N. Bălcescu* în această perioadă
O batoză nu-şi                           a batozelor în raionul Alba                                                                           S-au ars pînă acum
îndeplineşte norma                                                                                                                             2 motoare elecirice                                 Aşa după cum se ştie, timpul nu a fost          După cum se vede dar, activitatea cămi­
                                                                                                                                                                                                tocmai „cuminte" anul acesta. Dimpotrivă,       nului cultural din comuna Şibot, se des­
   Pe aria satului Mihalţ, stnt trei batoze.           Pînă la data de 7 august, raionul Alba era cel mai avansat în ce priveşte treie­           In comuna Teiuş, aşa după cum planifi­        el s-a arătat capricios şi a încurcat în­       făşoară intr-un ritm mulţumitor. Tovară­
Două dintre ele nu lucrează pentru că            rişul. Se realizase un procent de 12,34 la sută şi lucrările continuau cu tot mai             case S.M.T. Alba, a fost trimisă o batoză,       tr-o măsură oarecare socotelile ţăranilor       şul Stîrc Virgil, directorul, deşi în acea-,
încă nu s-a introdus curentul electric pe        multă intensitate. Redacţia noastră a organ izat în acest raion un raid-anchetă, cu           slabilindu-se să funcţioneze pe aria electri­    muncitori. Totuşi, aceştia nu s-au lăsat in­    stă muncă e numai de două luni, totuşi,
reţeaua instalată de curînd, iar a treia,        scopul de a scoate în evidenţă părţile pozitive care să fie exem plu pentru ce­               ficată unde treieră ţăranii cu gospodării        timidaţi de toanele sale, ci calmi şi plini     s-a dovedit harnic, stăruitor, fapt pentru
acţionată de un tractor K. D. 35, nu-şi în­      lelalte raioane şi să cerceteze dacă n u se putea realiza un procent şi m ai mare,            individuale. Dar în ce hal era batoza,           de hărnicie şi-au văzut de muncă, dînd bă­      care a şi obţinut rezultate bune. Cu toate
deplineşte norma. De ce? Pentru că pe            prin folosirea 'în întregime a capacităţi de¦treier a batozelor. Faptele arată că             poate nici comisia de recepţionare a bato­       tălie ca în zilele bune, să cîştige din urmă    acestea însă, lucrurile nu merg după mă­
aria din Mihalţ nu s-a clădit nici un stog       raionul Alba, putea să realizeze cel puţin încă odată pe atîta la treieriş, dacă ba-          zelor S. M. T. de la regiune n-ar putea          ceea ce fuseseră nevoiţi să amîie în zilele     sura posibilităţilor. In conţinutul muncii
şi treierişul se face direct de pe care. In     . tozele existente ar fi lucrat din plin în tot tim pul favorabil, şi dacă se punea un         spune.                                           nefavorabile. In aceasta neobosită ofensivă     mai există încă .lipsuri împotriva cărora
felul acesta, uneori, batoza stă ore întregi     accent mai mare pe transportul snopilor la arii şi clădirea lor în stoguri. Iată cîteva                                                        a lor împotriva capriciilor naturii, le-a iost  va trebui dată o luptă hotărâtă.
şi aşteaptă să sosească carele încărcate cu      din constatările noastre de pe teren.                                                            Cert este însă că, batoza a fost trimisă      de un deosebit ajutor căminele culturale. In
snopi; Nici într-o zi, de cînd a fost. pusă                                                                                                    pe arie fără şaibă, cupe şi fără contuar         satele regiunii noastre, sînt multe cămine         Dacă activităţii de pînă acum i-ar ti
în funcţiune batoza '(de o capacitate de                                                              ;, 3 :. ,                                pentru motor. Este clar deci că această ba­      culturale ce, legîndu-şi în mod practic ac­     fost acordată mai multă atenţie din partea
14.50p kg. în opt ore) nu a atins norma.                                                                                                       toză n-a fost recepţionată sau acei care         tivitatea de zi cu zi de sarcinile fiecărei     sfatului popular, este neîndoielnic că ea
In ziuă de 2 august ea a treierat 12.627               Organizarea muncii — asigură folosirea                                                  au recepţionat-o nu au simţit" răspunderea       perioade în parte, au reuşit să aducă o se­     ar fi dat roade mult mai frumoase. Tova­
kg., în 3 august 7.547 kg., în 5 august                        întregii capacifăfi a batozelor                                                 pe care o aveau.                                 rioasă contribuţie în mobilizarea ţărănimii     răşul preşedinte al sfatului însă, s-a gîn-
10.322 kg. iar în 6 august, de asemenea,                                                                                                                                                        spre nesecatele izvoare ale ştiinţei şl cui-    dit prea puţin la acest lucru. E bine să
nu şi-a îndeplinit norma, treierînd în două        încă din preajma începe­      sfatului din sectorul lor,     ha. oîte au fost însămân­         Mai mult, datorită faptului că nu s-a         turii. Punînd la îndemînă ţăranilor munci­      ştie şi dumnealui că dacă nu s-ar ascunde
ore abia 500 kg. grîu.                          rii secerişului, văzînd că       despre ţăranii care au         ţate cu păioase, în raza o-    făcut o probă temeinică, s-a repartizat un       tori cărţi agrotehnice, prilejuind ocazii în    după acel supărător „n-am timp" şi s-ar
                                                timpul se anunţă ploios, noi     terminat secerişul în tar­     raşului nostru, sînt treie­    motor care nu are puterea să acţioneze o         care acestora să le fie demonstrate tot felul   strădui să înţeleagă, să vadă mai adînc a-
   Mecanicul batozar Oprinescu Dumitru a        am luajt măsuri şi in ved e­     lalele de pază de care răs­    rate pînă în prezent păioa-    batoză mare în condiţiuni bune. Acest lu­        de metode noi pentru lucrarea pămîntului,       jutorul mare pe care o muncă culturală
                                                rea începerii treierişului.      pund. Atît deputaţii cît şi    sele de pe 431 ha. Frun­       cru a făcut ca din 29 iulie a.c. cînd a          căminele culturale, au inspirat ţărănimii       susţinută îl poate da în îndeplinirea sar­
adus la cunoştinţa sfatului popular că          Cele patru batoze de pe ra­      paznicii de câmp, au anun­     taşi la treieriş sînt ţă­      început treieratul şl pînă acum, să se                                                           cinilor, atunci greutăţile ce mal stau încă
                                                za oraşului, au fost scoase      ţat apoi pe ţăranii munci­     ranii muncitori din Partoş,    ardă două motoare. La data de 6 august,
pe arie nu se fac stoguri şi că în felul        la arii cînd încă nici ju­       tori care terminaseră se­      care au terminat complet       pe aria electrificată din Teiuş a fost adus      noastre dibăcia şi priceperea de a-şi munci în faţa muncii ar fi învinse cu mult mal
                                                m ătate din grîu nu era se­      cerişul, ziua cînd trebuie     treierişul păioaselor de pe    al treilea motor. Din această cauză, batoza
acesta nu se poate folosi întreaga capaci­      cerat.                           să se prezinte la treieriş.    o suprafaţă de 132 ha.         a stat 5 zile în care ar fi putut să tre­        pămîntul în condiţiuni corespunzătoare, cu multă uşurinţă. Nici organizaţia de U.T.M.
                                                                                                                                               iere cel puţin 95.000 kg. grîu.
tate de treier a batozei, dar tovarăşii de-        Comitetul executiv, îm ­         Pentru a nu se produce         La obţinerea acestor suc­                                                    tot timpul nefavorabil ce s-a succedat.         nu a făcut toiul. Moliciunea de care ea
                                                preună cu deputaţii sfatu­       încurcături la arie, am ho­    cese, au contribuit din plin      De asemenea, şaiba care a fost adusa s-a
acolo nu prea s-au sinchisit. Nu s-a sin­       lui popular şi cu paznicii       tărât ca ţăranii muncitori     mecanicii batozari şi mo-      uzat, batoza stînd şi din această cauză o        Printre acele cămine culturale, care au dă dovadă rezultă destul de concret din
                                                de cîmp, a studiat toate         ce au pînă la 30 de clăi,      toriştii de la S.M.T., care    zi din Iucu. Iată deci că treierişul în co­
chisit de treaba asta nici tovarăşul Mihăl-     posibilităţile începerii tre­    să treiere grîul de pe care,   au veghiat ca garniturile      muna Teiuş s-a întîrziat cu 6 zile din           depus stăruinţă In această direcţie, se nu­ faptul că pe linia concursului „Iubiţi car­
                                                ierişului paralel cu sece­       iar cei care au mai mult,      de treier să funcţioneze în    cauza slabei pregătiri pecare a făcut-o
ţan Vian, secretarul organizaţiei de bază,      rişul. In acest scop, am în­     să-l aşeze în stoguri. In fe­  cele mai bune condiţiuni.      S.M.T.-ul din Alba-Iulia.                        mără şl căminul cutural „N. Bălcescu" din tea" n-a format nici cel puţin comisia care
                                                tocmit un plan de desfăşu­       lul acesta, treierişul s-a
care avea sarcina să mobilizeze agitatorii      rare a treierişului. In a-       desfăşurat în bune condi-               STOIA PAVEL              Inafară de aceasta, batoza nefiind des­       comuna Şibnt, raionul Orăştie.                  să se ocupe cu această treabă, deşi, In­
                                                cest plan, în primul rînd        ţiuni.                                                        tul de bine controlată, cînd s-a reparat, >'u
în munca de lămurire a ţăranilor munci­         paznicii de cîmp au avut                                        preşedintele Comitetului       bate bine, lăsînd multe boabe în paie.           La baza activităţii acestuia stă în pri­ strucţiunile sînt de mult cunoscute, atît
tori pentru transportarea întregii cantităţi    sarcina să anunţe deputaţii         Organizînd bine munca       executiv al sfatului popu­
                                                                                 la treieriş, din cele 502      lar al oraşului Alba-Iulia        In vederea grăbirii treierişului. conducerea  mul rînd un plan de muncă minuţios în­ de către tovarăşul secret^p de U.T.M., Con*,
de ^rîu la arie şi clădirea ei în stoguri.                                                                                                     S. M. T.-ului Alba-Iulia, director Bozdoc,
                                                                                                                                               trebuie să ia toate măsurile necesare pentru     tocmit. orientat spre sarcinile cele mai ac­ ţan, cît şl de către ceilalţi utemişti aî or­
   Pentru remedierea situaţiei din Mihalţ,                                                                                                     ca batozele sale să funcţioneze în hune
alît Comitetul raional de partid cit şi sfa­                                                                                                   condiţiuni, şi să folosească toată capacita­     tuale şi defalcat pe om. Datorită acestui lu­ ganizaţiei de bază. De nu ar fi existat de­
                                                                                                                                               tea lor de lucru.
tul popular raional, sînt datori să îa toate                                                                                                                                                    cru. colectivul de conducere a reuşit să lăsare în această privinţă, în Şibot ar.
                                                                                                                                                            De ce batozele
măsurile necesare. De asemenea, trebuie să                                                                                                                  nu treieră din plin ?               mobilizeze tinerii din comună înspre cămin exista astăzi mulţi ţărani muncitori în­

                                                                                                                                                  In comuna Galda de Jos, transportarea         şi să alcătuiască cu ei un cor de peste scrişi la concursul „Iubiţi cartea".
                                                                                                                                               recoltei de la cîmp la arii a atins pînă în
                                                                                                                                               prezent, cifra de 80 la sută. întreaga re­       patru zeci persoane, un colectiv de teatru      Trecînd peste acestea, se poate spune to­
                                                                                                                                               coltă strlnsă la cele cinci arii existente,
                                                                                                                                               este depozitată în stoguri. Cu toate acestea     şi o echipă de dansatori. Programele ar­ tuşi că, în general, căminul cultural din
                                                                                                                                               însă, batozele ce lucrează la aceste arii, nici
se urgenteze introducerea curentului elec­                                       Treieră din plin                                              într-o zi n-au ajuns să-şi îndeplinească         tistice date pînă acuma, au avut în ve­ Şibot activează. Acest lucru însă nu e în
tric pe cele două arii, pentru a se pune în                                                                                                    normele de lucru. Să vedem care sînt cau­
                                                                                                                                               zele...                                          dere in mod deosebit acele obiective care măsură de a ne face să-l felicitam. El

funcţiune şi celelalte două batoze.             înalt şi uscăţiv, cu faţa        mulţi ani, dar aşa rod îm ­                                      La aria din comuna Galda de Jos, norma        au interesat mai îndeaproape pe ţărani, poale activa şi mai mult. Pentru aceasta-
                                                                                 belşugat nu-şi am inteşte să                                  de lucru a batozei este de 14.500 kg. Dar
                                                oaoheşă prelungă şi umerii       mai fi văzut.                     — Mulţumit, aşa echipă      nici înlr-o zi . de lucru, această normă nu      cum a fost de pildă lupta pentru între­ trebuie ca frontul celor chemaţi să-i spri­
                                                                                                                mai zic şi eu, de-seară vă     a fost realizată. Cu toate că, ţăranii mun­
Munca pe arie să                                obrajilor ieşiţi în afară,           Numai • după o oră şi      cinstesc cu oîte un păhă­      citori şi-au făcut stogurile la arii, totuşi,    ţinerea culturilor, efectuarea la timp a mun­ jine activitatea, să fie complect. Tovarăşul
fie bine organizată                             Ioan Opreanu, grăbit ca          jumătate de lucru, grîul       rel de rachie.                 ei nu vin regulat să treiere, iar personalul
                                                niciodată, vorbeşte echipei      de pe un hectar, a                                            de deservire a batozei, este nevoit de multe     cilor de seceriş, treieriş şi dezmiriştit.      preşedinte al sfatului — care aşa după
                                                                                 lui Opreanu fu terminat.          Opreanu Nicolae se în­      ori să treacă cu batoza la alte stoguri, de-
Dacă priveşti aria unde treieră ţăranii de la batoză.                            Sacii plini cu boabe au­       dreptă spre casă cu două       cît la cele care urmează.                          Tot în spre această direcţie şi-a îndrep­     cum se ştie — este şi preşedintele comi­
                                                                                 rii sînt puşi pe oîntar.       care încărcate cu saci şi în                                                    tat munca şi biblioteca, punînd şi ea la        tetului de conducere al acestui cămin, are
muncitori din Sîntimbru, îţi dai seama că          — Tot în plin, m ăi fra­      Şerdeanu, delegatul bato­      urmă alte patru care încăr­       Sfatul popular comunal, preşedinte Bă-        rîndul său la Indemina ţăranilor muncitori,     datoria de a se întoarce cu faţa şl spre
aici munca nu este destul de organizată.        ţilor... Şi r e p e d e ! Să nu  zei socoteşte oîntă riturile.  cate ou paie.                  losu Ioan, nu s-a preocupai să întocmească       cărţi legate în mod strict de perioadă.         această latură a muncii sale. E necesar
Stogurile făcute la întîmplare ca şi treie­     meargă batoza în gol...          La ultima socoteală i-a ie­                                   şi să Inmîneze delegatului de batoză ta­                                                         să dea fiecărui responsabil de resort sar­
ratul din car, care fac ca batoza să nu                                          şit 1650 kg de p e un hectar.     — Aşa ca Opreanu, zilnic    belul cu oamenii care urmează să treieri-.          O altă cale prin care căminul cultural       cini precise şi cu termen, pe care apoi să
treiere din plin, vorbesc despre aceasta.          — Gata să-i dăm dru­                                         se îndreaptă spre casă cîte    Din cauza neîntocmirii acestui tabel, mulţi      din această comună s-a străduit să vină
Dar mai bine se poate vedea din „Regis­         mul tovarăşi! — îl între­           — Opreşte cota şi uiu­      7-8 gospodari, ducindu-şi      dintre ţăranii muncitori se înghesuie care
trul pentru controlul treierişului“. De pildă,  rupe fără veste glasul de­       mul bade Laie, că sîntem                                      mal de care să treiere, fără să fie la rînd.     în ajutorul campaniei agricole de vară, a       le controleze şi să tragă la răspundere cu
în ziua de 2 august, s-a treierat de la orele   legatului de batoză.                                            de la arie rodul bogat al      Munca treieratului la această arie nu este       fost şi aceea că în cadrul său au fost or­      toată tăria pe acei ce nu-şi văd de treabă.
7 la 18 cu întrerupere de două ore, reali-                                       m ulţum iţi — zise plină de    muncii de un an de zile —      organizată pe grupe de într-ajutorare, fapt      ganizate deseori convorbiri cu prilejul că­     Tot la fel organizaţia de partid şl de
zîndu-se 7.686 kg. In ziua de 3 august, de         Intfii încet, pe urmă din                                    îm i zise delegatul batozei.   care dăunează îndeplinirea normei de lu­
la orele 6 la 18 tot cu o întrerupere de        ce în ce mai repede, batoza      bucurie, Eva, nevasta lui      Ordenii noştri au folosit      cru a batozei.                                   rora, ţăranii muncitori fruntaşi au împăr­ U.T.M., trebuie să desfăşoare o mal larga
                                                                                                                fiedare oră bună de lucru.
                                                a pornit să bată.                Opreanu, către delegatul       Pînă acum au treierat mai         Mai mult, batoza nr. 2 a mecanicului          tăşit din experienţa lor şl celorlalţi tova­ mobilizare în rîndul ţărănimii muncitoare,
                                                                                                                m ult de jum ătate de sat,     Jurca Simlon, nu lucrează zilnic din cauza
                                                   învioraţi de răcoarea di­     batozei.                       Pînă sîmbătă, terminăm         deselor defecţiuni ale tractorului. Condu­       răşi de muncă. In prezent, pentru a pu­ " o mal vie muncă de atragere a aces­
                                                                                                                treierişul, nu ne lăsăm, că    cerea S.M.T. Alba, nu s-a preocupat să
două ore, s-au treierat numai 5.468 kg.         mineţii, cu m înecele sufle­        — Eşti mulţumit tete                                       trimită la această arie un tractor bun.          tea face într-o măsură şl mai mare faţă         teia în spre cămin, trebuie să dea sarcini
                                                                                                                sîntem în întrecere cu Ciu-                                                     sarcinilor, directorul căminului cultural, a-   hotărîle membrilor lor de a fi mereu în
Aceste exemple, dovedesc cu prisosinţă cate, muncitorii din echipă               Laie. de felul cum ţi-am       gudenii.                          Iată de ce, batozele de la această arie       jutat de călre întregul colectiv şi-a pre­      frunte şi in această muncă. Procedîndu-se
                                                                                                                                               au treierat de Ia 22 iulie şi pînă la dala       gătit toate cele necesare pentru înfiinţa­      în acest fel, activitatea culturală din co­
că munca pe arie nefiind bine organizată, lucrează cu însufleţire.               lucrat — se adresă res­                                       de 6 august, cu excepţia cîtorva zile nefa­      rea unei brigăzi de agitaţie. Deja progra­
                                                                                                                                               vorabile. numai cantitatea de 213.192 kg.
treieratul nu are ritmul dorit. De la înce­ Crăciun Pavel, nu mai                ponsabilul echipei, proprie­                                  grîu. şi orz.                                    mul, ce va fi expus în cadrul primei re­ muna Şibot se va îmbunătăţi simţitor şi
perea treerişului şi pînă în ziua de 7 au- .
gust, batoza care are o normă de 7.400 kg. conteneşte cu băgatul sno­            tarului.                                                         Este necesar, ca sfatul popular din co­       prezentaţii, este alcătuit. O muncă orga­       astfel căminul de aici va deveni cu ade­
pe zi numai în două zile a reuşit să în­ pilor. E coşar destoinic şi                                                                           muna Galda de Jos, împreună cu S.M T.            nizată s-a desfăşurat şi la arie. Aşa de        vărat un pilon de nădejde în opera de ri­
                                                                                                                                               Alba să ia măsuri urgente, pentru a da           pilda, aceasta e înzestrată cu o bibliotecă     dicare continuă a nivelului de viaţă mate­
deplinească norma.                              face treaba asta de mai                                                                        posibilitate ca întreaga capacitate de lu­       volantă, iar la gazeta de perete de aici,       rial şl cultural al ţărănimii noastre mun­
                                                                                                                                               cru a batozelor, să fie folosită din plin.       apar mereu articole noi, prin care s în f lău­
Lipsa de organizare a muncii pe arie se

datoreşle în primul rînd comitetului exe­                                    CONCLUZII                                                                                                          daţi cel harnici şi criticaţi cel care se citoare.  V. DAN
cutiv al sfatului popular al comunii Sin-                                                                                                                                                       mişcă greoi, tărăgănîndu-şl sarcinile.
limbru, care, deşi susţine că a întocmit ta­          Din constatările noastre pe teren, reiese clar că deşi au existat zile cînd a plouat şl
bele cu cetăţenii care urmează să treiere,      nu s-a putut lucra pe arii, totuşi, finind seama de capacitatea de treier a batozelor exis­                                                     Primul prototip romînesc de combină
cetăţenii nu au cunoştinţă de acestea şi        tente în raionul Alba, procentul de realizare putea fi mult mai mare. S-a constatat că
nici preşedintele Ţurcanu Cornel, nu ştie       principala cauză a nefolosiril întregii capacităţi de treier a batozelor (cu excepţie în                                                          Coleotivuil uzinelor,,Tudor VLadimirescu"     descărcarea paielor sub formă de căpiţe.
pe unde se află tabelele respective. El         unele comune şi sate ca Benic, Galtiu, etc. unde timpul nu a permis) constă în faptul                                                           a realizat de curînd un nou prototip de         Constructorii au înzestrat combina cu un
spune că sînt la responsabilul de arie sau      că ţăranii muncitori n-au fost îndrumaţi să transporte griul pe arie şi să-I clădească în                                                       combină.                                        dispozitiv care permite obţinerea a 6 tu­
la delegatul de batoză, însă nici unul din      stoguri pentru ca batozele să nu aştepte după fiecare car sau căruţă. De asemenea,                                                                                                              raţii d iferite la tobă, cea ce îi dă posibi­
aceştia n-au cunoştinţă de ele.                 o altă cauză este aceea că nu peste tot organele sfaturilor populare, au planificat pe                                                             încercată pe teren, această combină a        litatea să recolteze culturi cerealiere dife­
                                                bază de tabel ordinea de desfăşurare a treierişului, iar acolo unde s-a făcut acest tabel,                                                      dat bune rezultate. Ea este remorcată de        rite.
   Pentru a fi folosită din plin capacitatea    uu se respectă. Nu se foloseşte întreaga capacitate de treier a batozelor şi din cauză                                                          un tractor şi are o lăţim e de tăiere la be-
batozei, comitetul executiv trebuie să trea­    că nu s-a organizat bine munca pe arii, nu s-au format cete de ţărani muncitori care să                                                         der de 1,5 m. R oţile de cauciuc asigură           Primul prototip de combină, realizat de
că de îndată la organizarea muncii pe arie.     deservească pe schimburi batozele.                                                                                                              com binei o tracţiune m ai uşoară decât Ia      ing. Aurel Ştefănescu, ing. N iculae Do-
Ţăranii muncitori să fie îndrumaţi să aducă                                                                                                                                                     combinele cu roţi de fier. Capacitatea          brin, Stava Chivu, proiectant, Igor Se-
tot griul odată, să li se aducă la cunoştinţă         Organele de partid şi de stat din raionul Alba, nu trebuie să se mulţumească cu                                                           buncărului este de 500 kg. D escărcarea         laru, m aistru, N iculae Matache, lăcătuş, şi
cînd le vine rîndul la batoză, pentru a nu                                                                                                                                                      boabelor se face cu ajutorul unui eleva­        de alţi constructori ai uzinelor „Tudor V la-
                                                faptul că sînt în fruntea celorlalte raioane din regiune. Lipsurile care mai dăinuie pe                                                         tor spirală, direct în autocamioane. Com­       dimirescu", poate recolta într-o zi cerea­
                                                                                                                                                                                                bina este înzestrată, de asemenea, cu un        lele de pe o suprafaţă de 8,4 ha.
                                                unele arii, trebuie să le dea de gindit.                                                                                                        elevator şi colector de paie care permit
                                                                                                                                                                                                                                                                                               (Agerpres).
                                                      In raionul Alba, se poate treiera mal repede. Sîntem datori să luăm toate măsurile
                                                pentru atingerea acestui ţel.

se pierde timpul şi a folosi din plin capa­                                      Brigada, de raid: GH PAVEL              D. DEMEA
citatea batozei.                                                                                               R. BUDIN   E. SIMON

                     In ajutorul propagandistului şi agitatorului                                                                              în trimestrul II al acestui an, baza teh-        ele., tn realităţi ale vieţii a sute de mii     aduse pe piaţa neorganizată de ţăranii
                                                                                                                                               nico-materială a agriculturii a crescut cu       de oameni ai muncii. Numai anul acesta          muncitori au crescut simţitor, preţurile pe
        23 A UGUST 1955                                                                                                                        încă 1625 tractoare convenţionale (de 15         s-a prevăzut în bugetul de stat, pentru ac­     această piaţă fiind în scădere.
                                                                                                                                               C.P.).                                           ţiuni social-culturale, suma de 6.951,3 mi­
   La 23 August poporul nostru va săr­          tele eroice ale ostaşilor şi tuturor patrio­   agriculturii şi industriei uşoare, izvorul                                                       lioane lei. In timp ce pentru un munci­            Cucerirea cea mai de preţ a poporului
bători împlinirea a 11 ani de la eliberarea     ţilor romîni, în frunte cu comuniştii care     ridicării continue a nivelului de trai al          Numărul staţiunilor de maşini şi trac­        lor din ţările capitaliste consultarea unui     nostru muncitor, pavăza tuturor cuceririlor
Romîniei de sub jugul hitlerist de către        şi-au dat viaţa pentru libertatea poporu­      oamenilor muncii. Dezvoltarea cu precă­         toare a crescut la 220. a fost creată o pu­      medic sau cumpărarea unui medicament            sale revoluţionare, este statul democrat-
eroica armată sovietică şi de la doborîrea      lui.                                           dere a industriei grele a făcut cu putinţă      ternică bază tehnico-materială pentru con­       sînt adesea o problemă de nerezolvat, în        popular. Oamenii muncii n-au uitai şi nici
dictaturii fasciste de către forţele patrio­                                                   cucerirea unei mari victorii de către po­       tinua dezvoltare şi întărire a sectorului        tara noastră pentru milioanele de oameni        nu vor uita vreodată anii cruntei stăpîniri
tice organizate şi conduse de Partidul             In perioada de după 23 August 1944,         porul nostru: crearea industriei construc­      socialist din agricultură. Muncind cu în­        ai muncii este un bun câştigat asistenţa        a burgheziei şi moşierimii, cînd muncito­
Comunist Romîn. Ziua de 23 August este          clasa muncitoare, însufleţită de un uriaş      ţiilor de maşini. Spre deosebire de trecut,     sufleţire şi aplicînd mai larg ca în alţi        medicală gratuită. In frumoasele staţiuni       rii şi ţăranii se istoveau muncind pentru
pentru poporul romîn cea mai mare săr­          avînt revoluţionar, s-a afirmat tot mai        cînd 99% din maşinile folosite în ţară          ani agrotehnica avansată, ţărănimea mun­         de la munle şi de la mare îşi petrec a iu l     huzurul exploatatorilor, cînd bogăţiile ţă­
bătoare naţională, deoarece ea a însem­         mult ca forţa conducătoare a poporului.        erau provenite din import, acum produ­          citoare a reuşit în acest an să depăşească       acesta concediul de odihnă peste 320.000 dc     rii erau vândute la mezat trusturilor străine,
nat începutul unei schimbări radicale în        Făurirea alianţei dintre clasa muncitoare      cem in ţară o mare parte din maşinile           producţia culturilor păioase din 1954. In        oameni.                                         cînd independenţa ţării era doar o vorbă
viaţa sa —- de la regimul burghezo mo­          şi ţărănimea muncitoare, în focul luptei       şi utilajele necesare economiei noastre.        multe locuri au fost obţinute, mai ales                                                          goală, Romînia fiind de fapt o semicolonie
şieresc. de sălbatică asuprire şi exploa­       pentru înfăptuirea reformei agrare, a no­                                                      de către gospodăriile colective şi înto­            Poporul nostru se bucură de comorile         a capitalului internaţional. Ei ştiu că acele
tare a maselor muncitoare, de înrobire          tării soarta bătăliei pentru cucerirea pu­        Producţia de utilaj petrolifer nu numai      vărăşiri, recolte de peste \3.000—3.5Q0 kg.      culturii. CondiţiFe de învăţămînt s-au          vremuri au apus pentru totdeauna, dato­
politică şi economică a ţării de către pu­      terii din mîinile claselor exploatatoare La    că acoperă nevoile inlerne, dar asigură         grîu. peste 4.000—4.500 kg. orz la hectar.       schimbat radical, şcolile de toate gradele      rită faptului că puterea de stal se ailă
terile imperialiste, la regimul democrat-       6 martie 1945 poporul romîn şi-a impus         disponibilităţi şi pentru export. Lărgirea      Sînt perspective pentru o bogată recoltă         devenind cu adevărat ale oamenilor mun­         în mîinile clasei muncitoare, aliate cu ţă­
popular, In care poporul muncitor a de­         voinţa izgonind guvernul reacţionar al         bazei tehnice a industriei petrolifere a        de porumb.                                       cii şi fiilor lor. Numărul celor care învaţă    rănimea muncitoare. Născut din voinţa
venit singurul şi adevăratul stăpîn al          lui Rădescu,. susţinut de imperialişti, şi     făcut cu putinţă ca producţia de ţiţei să                                                        în şcoli elementare, medii, profesionale şi     maselor muncitoare, prin lupta lor revo­
ţării, constructorul vieţii noi, socialiste.    a adus la putere un guvern democratic, în      crească de 2,4 ori faţă de cea din 1948.           Sectorul socialist din agricultură se în­     superioare a crescut considerabil. Numai        luţionară, regimul democrat-popular întru­
                                                care clasa muncitoare avea un rol pre­         Producţia de cărbuni a fost în 1954 de 1.9      tăreşte şl creşte continuu, deşi nu încă         în semestrul 1 al acestui an s-a construit      chipează năzuinţele cele mai fierbinţi ale
   Victoria istorică a Uniunii Sovietice        cumpănitor.                                    ori mai mare ca în 1948, producţia de           pe măsura posibilităţilor existente. La          şi s-a dai în folosinţă o suprafaţă de lo­      poporului romîn, interesele lui vitale. De
asupra fascismului în cel de-al doilea                                                         fontă, oţel şi laminate a crescut în anii       sfârşitul semestrului 1 al acestui an. nu­       cuinţă de aproape 2,5 ori mai mare decît        aceea el se bucură de ataşamentul fierbinte
război mondial a creat popoarelor elibe­           Dezvoltarea luptei revoluţionare a cla­     cincinalului de peste trei ori. S-a mării       mărul gospodăriilor colective şi al înto­        în prima jumătate a anului trecut.              şi de sprijinul neprecupeţit al poporului.
rate condiţii din cele mai favorabile pen­      sei muncitoare aliate cu ţărănimea mun­        producţia de locomotive şi vagoane, se          vărăşirilor depăşea 5.500, cuprinzînd                                                            Nu există forţă în stare să smulgă po­
tru a-şi lua soarta în propriile mîini. In      citoare şi cu ceilalţi oameni ai muncii a      oiganizează producţia în mare serie de          360.000 fam ilii; numărul asociaţiilor pen­         Pentru orice om al muncii, pentru orice      porului cucerirea sa cea mai de p reţ: re­
ţara noastră această măreaţă sarcină şi-a       dus la alungarea ultimilor reprezentanţi       autocamioane romîneşti.                         tru cultura plantelor tehnice, a legume­         gospodină, pentru oricine tîrguieşte în ma­     gimul democrat-popular!
asumat-o Partidul Comunist Romîn, apă­          ai burgheziei din guvern, la răsturnarea                                                       lor şi zarzavaturilor a ajuns la 2.700. Re­      gazine şi la piaţă sînt evidente schim­
rătorul credincios şi încercat al intere­       monarhiei şi făurirea statului democrat-          Prin intrarea în funcţiune a numeroase       coltele îmbelşugate, superioare celor ale        bările în bine care s-au petrecut în ce            Temelia regimului democrat-popular este
selor .vitale ale poporului. Unind în jurul     popular —• Republica Populară Romînă,          noi tenno şi hidrocentrale, producţia de        ţăranilor individuali, pe care le obţin          priveşte aprovizionarea populaţiei. In se­      alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea
său forţele patriotice populare, partidul       în care întreaga putere aparţine oameni­       energie electrică a ajuns să depăşească de      multe gospodării colective. întovărăşiri,        mestrul 1 al anului acesta, s-au desfăcut       muncitoare, uriaşă forţă care reprezintă
a organizat şi înarmat gărzi' patriotice,       lor muncii de la oraşe şi sate.                2,7 ori nivelul anului 1948. Planul de elec­    asociaţii, conving toi mai mulţi ţărani          prin comerţul de stat şi cooperatist, în        majoritatea covîrşitoare a populaţiei ţării.
care Ia 23 August în condiţiile vijelioa­                                                      trificare a ţării se înfăptuieşte cu succes.    individuali de marile foloase ale cultivă­       oraşe şi centre muncitoreşti, cu 34% mai        Un izvor al tăriei regimului democrat-
sei ofensive a armatei sovietice, au aies-                                   •ir                                                               rii pămînlului în comun, pe mari întin­          multă carne, cu 78% mai multe brînze-           popular este unitatea şi frăţia de nezdrun­
tat căpeteniile guvernului fascist trădă­          In cel 11 ani de la eliberare au fost          Dezvoltarea industriei grele, înzestrarea    deri de pămînt, cu mijloace mecanizate.          turi, cu 23% mai mult zahăr, de peste 2         cinat dintre poporul romîn şi minorităţile
tor şi au trecut împreună cu unităţile ar­      obţinute mari realizări In dezvollarea ţă­     pe această bază a industriei uşoare, şi ali­                                                     ori mai multe ouă, faţă de perioada cores­      naţionale. Bucurîndu-se de deplină egali­
matei la dezarmarea trupelor germanc-           rii spre socialism, Romînia de altă dată       mentare, au făcut cu putinţă o serioasă            An de an creşte nivelul de trai al oa­        punzătoare a anului trecut. Reducerea de        tate în drepturi, oamenii muncii de toate
fascisle. Cot la cot cu armata sovietică,       ţintuită în cumplită înapoiere de clasele      creştere a poducţiei bunurilor de larg          menilor muncii. Pentru clasa muncitoare,         preţuri înfăptuită în aprilie la o serie de     naţionalităţile muncesc şi se într-ajutnrează
armata romînă s-a avîntat în lupta pen­         exploatatoare, condamnă la rolul de            consum. Anul acesta au fost produse şi          eliberată pe veci de exploatare, au rămas        mărfuri alimentare şi industriale a adus        frăţeşte pentru înflorirea patriei lor co­
tru eliberarea patriei, iar apoi pentru eli­    anexă agrară şi furnizoare de malerii          puse la indemina oamenilor muncii can­          amintiri ale trecutului întunecai aseme­         economii, populaţiei, contribuind la creş­      mune, Republica Populară Romînă.
berarea Cehoslovaciei şi Ungariei.              prime a monopoiiştilor din Apus, s-a           tităţi mull mai mari de produse alimen­         nea suferinţi ca şomajul, nesiguranţa zi­         terea puterii de cumpărare a leului, la ri­
                                                transformai, in numai cîţiva ani, înlr-o       tare, de ţesături de bumbac şi de lină, tri­    lei de miine — suferinţi cum îndură              dicarea nivelului de trai al celor ce mun­         Preţuind ca1 ochii din cap orînduirea de­
   Niciodată nu se va şterge din amintirea      tară induslrial-agrară în plină dezvoltare.    cotaje şi încălţăminte, decîl în anul trecut    oamenii muncii din orice ţară capita­            cesc. Cu cil va creşte producţia indus­         mocrat-populara care le asigură cele mal
poporului nostru recunoştinţa faţă de po­       Conducînd fără abatere popoiul pe ca­                                                          listă. Faptul că stalul cheltuieşte sume         trială şi agricolă şi se va micşora preţul      largi şi mai luminoase posibilităţi de dez­
porul sovietic, faţă de vitezele sale forţe     lea industrializării soqialiste a ţării, par­     Datorită creării în anii cincinalului a      importante pentru asigurări sociale, pen­                                                        voltare materială şi culturală, oamenii mun­
armate care şi-au vărsat sîngele pentru         tidul şi statul democrat-popular acordă o      unei industrii proprii constructoare de ma­                                                       dc cosi al producţiei, cu alîl se vor crea
eliberarea Romîniei şi a altor ţări de sub      deosebită alenţie dezvoltării industriei       şini agricole, mii dctractoare, combine         tru ocrotirea sănătăţii celor ce muncesc,                                                        cii apără cu străşnicie marile lor cuceriri
jugul fascist. Neuitate vor rămîne fap-         grele, care constituie temelia temeliilor      şi alte maşini moderne brăzdează azi ogo;.-                                                       condiţii pentru efectuarea unor, noi redu­
                                                economiei naţionale, temelia dezvoltării       rele patriei, ajutîndţărănimea muncitoa­         pentru învăţămînt, ele. a transformat                                                           împotriva uneltirilor duşmanului de clasă,
                                                                                               re să dobindcască recolte bogate. Numai                                                           ceri de preţuri. Ca urmare a măsurilor
                                                                                                                                                dreptul ia odihnă. Ia asigurarea materială                                                      a spionilor şi agenţilor imperialişti. întă­
                                                                                                                                                                                                 economice înfăptuite de partid şi guvern
                                                                                                                                                în caz dc pierdere a capacităţii de muncă                                                        rirea vigilenţei revoluţionare este datoria
                                                                                                                                                                                                 cantităţile de produse agro alimentare
                                                                                                                                                sau de bălrineţo, dreptul la învăţămînt                                                          fiecărui om al muncii.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15