Page 5 - 1955-08
P. 5

D < .-

                                                             PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VAI

                                                                                                                                                                                        IN A C E S T N U M Ă R :

                                                                                                                                                          MINERII — DETAŞAMENT DE                          In raionul Haţeg şi Hunedoara tre-                              — Conferinţa internaţională de la

                                                                                                                                                          FRUNTE AL CLASEI MUNCI­                          ierişul şi dezmiriştitul trebuie in­                            Londra a oamenilor de ştiinţă

                                                                                                                                                          TOARE — pagină închinată Zilei                   tensificat                         (pag. 3-a)                                      (pag. 4-a)

                                                                                                                                                          Minerului                     (pag. 2-a)         Lucrările celei de a 3-a sesiuni a                              — Un Comunicat al Agenţiei Tele­

                                                                                                                                                          Din activitatea organizaţiilor de                Sovietului Suprem al U.R.S.S.                                   grafice Bulgare    (pag-4-a)

                                                                                                                                                          bază săteşti                  (pag. 3-ia)                                           (pag. 4-a)                   — Zile de neuitat  (pag.4-a)

                                                                                                                                                          Printre muncitorii ogoarelor                     Să se înlăture: primejdia războiu­                              — Tendinţele războinice ale autorită­

                                                                                                                                                                                        (pag. 3-a)         lui'atom ic;                       (pag. 4-a)                   ţilor sud-coreene  (pag-4-a)

Anul VII. nr. 502                               Duminică 7 augusf 1955                          4 pagini 20 bani

Z IU A MINERULUI                                                                                e pe in i in su l re g iu n ii no a sire

Astăzi e zi de m are sărbătoare pentru cii. In prezent, în minele de cărbuni func­

 bravii mineri ai patriei noastre. Această      ţionează un num ăr dubiu ide havaze şi de         Inovatorii în luptă pentru                                         Au recoltat 2300 kg gnu la hectar                                                                        A 25-3 î n f ş i r < e
sărbătoare a întregului popor muncitor          trei ori mai multe maşini de încărcat fa­          realizarea de acumulări
are o adâncă semnificaţie: ea este menită       ţă de anul 1952, iar combina „Donbass“,                                                                   Ţăranii muncitori întovărăşiţi din comuna Draşov, raionul Sebeş, şi-au lucrat                                       Zilele trecute, a avut loa Inaugurare* unei
 să ţină vie în mintea fiecăruia, amin­         maşina Care taie, evacuează cărbunele şi                     socialiste                                                                                                                                                    întovărăşiri de creştere în comun a oilor
tirea eroicelor lupte ale muncitorilor mi­      înlocuieşte munca a 120 muncitori, este                                                                   anul acesta pământiul respectând minimele agrotehnice. Păm ântul-a' fost mai întîi                               în salul Mada din comuna Balşa, raionul
 neri, oare, neînfricaţi, sub conducerea        în curs de experimentare la minele Lupeni                             ???                                                                                                                                                  ©răştie. Aceasta este a 25-a întovărăşire
partidului, au declarat greva din august        şi Vulcan.                                                                                                arat adânc şi îngrăşat cu gunoi din toamnă, iar prim ăvara înainte de •*răsărire, a                              înfiinţată pînă acum în acest raion,
 1929, grevă căreia Maniu, sluga imperia-                                                         Printre numeroasele inovaţii propuse în
liiştiior americani şi englezi i-a răspuns cu     Prin grija partidului şi guvernului sânt      ultimul timp la mina Lupeni este şi cea                   fost grăpat. Insămânţarea s-a făcut ou semănătoarea, iar după-ce plantele au ră­                                    In întovărăşirea din satul Mada s-au în­
masacrul de la Lupeni. Ea arată totodată        create cele mai bune condiţii pentru atra­      a colectivului condus de inginerul Bîrsan T,                                                                                                                               scris un număr de 30 de familii de ţărani
preţuirea şi dragostea cu care poporul          gerea şi calificarea cadrelor necesare ex­      Această inovaţie constă dintr-un nou sis­                 sărit, au fost plivite de buruieni ori de cîte ori a fost nevoie. In timpul vegetaţiei                           muncitori crescători de animale, cu un nu­
nostru înconjoară astăzi pe bravii munci­       ploatării cărbunelui în scopul creşterii        tem de spălare a -haldei de steril la funi-                                                                                                                                măr de 135 oi şi capre şi cu 19,31 ha-,
tori mineri, pe acei ce scot din adîn-          producţiei şi productivităţii muncii, sti­      cular prin presiune de apă. Prin acest sis­               griului, întovărăşirii au aplicat şi îngrăşăm inte chimice.                      >                               pentru păşune. Adunarea generală de cons­
curile pămîntuiui bogăţiile ţării con­          mulării introducerii tehnicii noi şi a ridi­    tem se realizează o economie anuală de                                                                                                                                     tituire a noii întovărăşiri, a ales ca pre­
tribuind astfel la opera de construcţie a       cării nivelului de trai al minerilor. Dato­     55.566 lei, colectivul primind o recompensă               Strădania lor a dat roade bogate. Zilele trecute,. duipă ce au secerat şi treie­                                 şedinte pe Murg Simion, ca secretar pe
¦socialismului. In acelaşi timp, Ziua Mine­     rită acestor măsuri în semestrul I a. c.        de 2.156 lei.                                                                                                                                                              Zoio Simion, iar ca membri în comitet pe
rului, ca sărbătoare a poporului nostru,        productivitatea muncii a crescut valoric                                                                  rat, au constatat că de pe un hectar, în medie, au cules 2300 kg. de-grîu. Bucuria in-                           Bogdan Ioan, Găidean Mariţa şi Costa
oglindeşte respectul de care se bucură          cu 6 la sută în minele de cărbuni din Va­                                                                                                                                                                                   IHe. CRISTIAN IOAN
munca în ţara noastră.                          lea Jiului, cu 13 La sută la mina Ţebea, iar                                                              tovărăşiţilor este nespus de mare. Ei îi stimează în special pe 'tovarăşii..Popa Vasile
                                                în minele de minereu de fier cu 9,4 la
                                                                                                                                                          şi Moldovan Gheorghe, oare au luc'rat zi şi noapte, neobosiţi, atît pe oîmp, cît şi

                                                                                                                                                          pentru conducerea treburilor întovărăşirii.                                      ; LĂGĂTUŞ IOAN

                                                                                                                                                                                                                                              corespondent

                                                                                                                                                                     La aria din Pianul de sus

   Exploatările miniere s-au îmbrăcat           sută la mina Ghelar şi cu 9,7 la sută la                                                     #               Era o zi călduroasă. Soa­   1,70 ha a scos o produc­                            rele cu cota, îl întrebase                                        corespondent
în haine sărbătoreşti, iar pe balcoanele        mina Teliuc.                                                                                               rele, ardea tot mai tare.     ţie de 2.570 kg.                                   Suciu. Cum scoatem ruşi­                             ---- ,
caselor au apărut încă din ajun covoare                                                            Inovator de frunte la mina Lupeni este                 Oamenii cu mînecile sufle­                                                        nea asta ?
şi glastre cu flori. Puţurile, clădirile şi        Există în ţara noastră imense rezerve        şi tovarăşul Fazecaş Ioan. El a propus pînă               cate, se vedeau printre           Grupa fruntaşilor condu­                                                            Mitingul femeilor
gardurile minelor sânt încărcate cu ver­        de cărbuni. Cercetările geologice indică        acum un număr de 8 inovaţii din care 7                    stogurile de grîu de pe a-     să de Angelescu Aurel, era                            — Lăsaţi, nu fiţi supă­
deaţă şi drapele roşii. încă de dimineaţă       existenţa a miliarde de tone de cărbune.        sînt aplicate cu succes, ca de pildă: modi­               rie ca un roi de albine.       pe sfîrşite cu treieratul. Se                      raţi pentru asta, le luă              din oraşul Deva
fanfarele au început să cânte. In uşile clă­    Burghezia n-a avut interes să descopere         ficarea- staţiei de acţionare a transportoare­                                           grăbea la rînă altă grupă,                         vorba, instructorul raional
dirilor vezi numai oameni în a căror ochi       decît acele zăcăminte ce le aduceau profi­      lor, modificarea sistemului de ungere la                     Batoza lacomă, înghiţea     condusă de Suciu Cornel.                           de partid, Coman Ioan Au          Miercuri, 3 august a.c.. a avut loc fn
poţi citi bucuria datoriei împlinite.           turi imediate. Noi trebuie să folosim şi        angrenajele transportoarelor şi altele.                   snop după snop,' iar coşa­                                                        fost ei primii, dar noi o      oraşul Deva, în sala „Filimon Sîrbu”, un
                                                vom pune în valoare bogăţiile patriei                                                                     rul se grăbea să-i dea cit        — Ce bine că am orga­                           ducem cu convoiul. Va fi       miting în scopul popularizării lucrărilor
   Minerii din schimbul trei care au ieşit      noastre spre binele întregului popor mun­         Economiile anuale aduse întreprinderii                  mai m ult să „mănînce".        nizat treierişul pe grupe,                         primul convoi care soseşte     Congresului. Mondial al Mamelor care *-»
abia de puţine ore din şut, cu toată obo­       citor.                                          prin aplicarea celor 7 inovaţii ale sale, se                                            zise llie Ioan, un ţăran mai                        la baza de recepţie din Se­    ţinut la Lausanne între 7- şi 10 iulie.
seala orelor de muncă, îşi îmbracă acum                                                         ridică la o valoare de 108.653 lei. Pentru                   Munca la aria din Pia­      mărunţel. Vedeţi ce fru­                           beş.
hainele de sărbătoare pentru a lua parte           Credincioşi eroicei tradiţii de luptă a      aceasta el a primit ca recompensă aproape                 nul de Sus, nu înceta o        mos muncim, cînd ne aju­                                                            Cu prilejul acestui miting a vorbi! to­
împreună cu ceilalţi mineri la adunările        celor din Lupeni, minerii patriei noastre       8.000 lei.                                                clipă. Organizaţi pe grupe,   tăm unul pe altul 7                                    — Că bine zici tovarăşe,    varăşa Danciu Reghina, membră a Comite­
şi festivităţile ce se var desfăşura astăzi     libere şi fericite de azi, au pornit o dîrză                                                              ţăranii muncitori se stră­                                                        se bucură Suciu.               tului Femeilor Democrate, participanta U
în cinstea lor. Pe faţa lor vezi mândria        bătălie pe frontul cărbunelui. In întrece­                                     ?                          duiau să nu piardă nici o        — Ia să mai lăsăm vor­                                                          Congres.
de a purta titlul glorios de miner al Re­       rea socialistă pentru realizarea de cit mai                                                               clipă. Nu ajungea unul să      ba, interveni şi Angelescu.                           In zori zilei, convoiul de
publicii noastre Populare. In ţara noastră      multe acumulări socialiste peste plan, mi­        La mina Petrila, Inovatorul Moldovan                    termine cu treieratul, cină    Hai mai bine la chioşcul                           care şi căruţe pline cu saci     In cuvîntul său tovarăşa Danciu a ară­
a devenit o cinste să porţi titlul de miner.    nerii, tehnicienii şi inginerii de la minele    Grigore de la atelierul mecanic, autorul a                celălalt intra imediat la      cooperativei să schimbăm                           de grîu, porni spre baza de    tat că lucrările Congresului s-au desfăşurat
Minerii se bucură astăzi de o deosebită         din Valea Jiului au obţinut o însemnată         încă două inovaţii anterioare, a confecţionat             rind. Astfel, batoza nu se     ceva grîu pe mărfuri, că                           recepţie din Sebeş. Dele­      în împrejurări istorice deosebite. Conferinţa
atenţie din partea regimului nostru de-         victorie: planul la extracţia de cărbune                                                                  mai odihnea, batea toată      doar avem destul. Mărfuri                           gatul convoiului, era Dra­     de la Bandung, Congresul de la Viena şi
mocrat-popular.                                 pe întregul bazin carbonifer a fost în­         o matriţă pentru forjarea colţurilor de va-               ziua, pînă cină ziua > nu     pentru schimb, văd că sînt                          gau Sirhion. ¦Ţăranii m un­    Helsinki, toate au întărit convingerea că
                                                deplinit în luna iulie în proporţie de          gonet. '                                                  se mai vedea în noapte.        aduse la chioşc.                                   citori Suciu Augustin şi       nu. există nici o problemă de ,litigiu inter­
   Neînchipuit de grea a fost în timpul          102,3 la sută. Nici o mină n-a fost sub                                                                                                                                                    Angelescu Aurel,.aveau în      naţional care să nu poată fi re z o lv a tă pe
regimului burghezo-moşieresc viaţa ce­          plan. Pentru economia de energie electri­         Cu această m atriţă. el a reuşit să exe­                ¦Angelescu Aurel, termină                                ?                        car lozinci şi drapele, iar.   calea tratativelor paşnice.
lor Ce scormoneau adâncurile, pentru a          că s-a dat o adevărată bătălie încununată       cute în numai două ore, atîtea colţare de                 de. treierat. De pe supra­                                                        muzicanţii care au ţinut să
secate la suprafaţă cărbunele, minereul.        de succese răsunătoare. In cursul acestui       vagonete cît se confecţionau înainte în                   faţa de 0,35 ha., a obţinut      Tare necăjit era Suciu                           însoţească convoiul, cîhtau      Vorbitoarea' a arătat numărul mare de
Munţi de aur adunau din truda mineri­           semestru, colectivul minei Aninoasa a           două zile. ' . ' « . * • .                                700 kg grîu. După el, şi      Augustin pe colectiviştii                           de se auzea' pînă hăt de-      participante la Congres,, pregătirea acestuia
lor ţării noastre acţionarii trusturilor        realizat o economie în această direcţie                                                                   alţi fruntaşi: terminară cu   ¦din Pianul de' Jos, care                          . parte.                        de către femeile din toate colţurile lumii,
străine — franco-belgiene, engleze ori a-       în valoare de 970.000 lei, colectivul de la                                                  * v ,-. . .  treieratul.. Suciu Augustin   i-o luase înainte cu pre­                                                          entuziasmul cu care a fost întîmpinat.
nieridane — interesaţi ia industria carbo­      Lonea în valoare de 233.000 lei, de la Vul­                                                               de pe suprafaţa de 0,58 ha     darea cotelor la bază. El                            — Zi-i mă, că zici bine,
niferă a României burghezo-maşiereşti.          can 60.000 ş. a. m. d. Alături de bravii mi­      Prin aceste inovaţii preţioase, inovatorii              a încărcat carul cu 1.270      vroia să fie primul, care                          strigă Suciu muzi.canţilorJ       in încheiere, tovarăşa Danciu a arăta! că
Traiul mizer, lucrul rudim entar fără nici      neri, muncitorii de la preparaţiile de căr­     din întreprinderile din Valea Jiului aduc                 kg., iar Cosor Ioan de pe      duce cota şi ca el şi A n­                         Lucrul ce-l facem noi acu­     pentru femeile din patria noastră Congresul
0 măsură de protecţie, salariul de nimi­                                                        o însemnată contribuţie la realizarea. a cît                                             gelescu Aurel şi alţii vro­                        ma, este datoria cea mai.      constituie un prilej de înzeci re a tortelor
ca ou care nu-şi puteau asigura nici pîi-       bune de la Lupeni şi Petrila, au produa         mai multe acumulări socialiste peste plan.,                                              iau acest lucru.' •                                de cinste a noastră, m în-     în lupta pentru apărarea păcii, pentru con­
nea de toate zilele, iată condiţiile de via­                                                                                                                                                                                                 dria noastră. E. SIMON        struirea socialismului.
ţă ale minerilor, ale celor ce au fost nu­      sorturi superioare de cărbune, făoînd eco­                                                                                                 — Ce să facem măi Au-
miţi pe atunci „viermi ai pămîntuiui“.
                                                nomii în cursul semestrului I în valoare                                                                                                                           ¦k * -----------------

                                                de 3.600.000 lei. In Valea Jiului, valoarea

Ou totul alta este viaţa minerilor, de economiilor realizate pe semestrul I al a-

la 23 August 1944 încoace. Industria car­       cestui an se ridică la suma de 9.554.000             Membrii întovărăşirii agricole „24 Septembrie“ din comuna Berthelot, raionul Ha­                           In obţinerea de recolte bogate Ia anul viitor, un rol important îl are pregătirea
 boniferă a luat un deosebit avânt. Largi       lei.                                            ţeg, pentru a nu pierde nici un bob din rodul muncii lor de un an, au început tre­                         terenului încă de pe acum. In clişeu : comunistul Andrişan Nicolae, fruntaş al recolte­
acţiuni de mecanizare a extracţiei cărbu­                                                       ierişul imediat după ce au terminat recoltatul griului de pe cele 17 hectare.                              lor bogate, execută dezmiriştitul printre clăi, iar tînăra tehniciană Doncuţ Maria,
 nelui şi a transportului subteran, de reu-        Bravii mineri ai regiunii noastre au                                                                                                                    n explică practic adîncimea la- care trebuie făcut dezmiriştitul şi anumite reguli de
tiîare şi modernizare a minelor vechi, au        arătat că în lupta pentru tot mai m ult             In clişeu: membrii întovărăşirii agricole la treierişul griului. Alimentînd batoza                    care trebuie să ţină cont în pregătirea terenului.
uşurat m ult munca minerilor. Numai în          cărbune şi tot mai m ult minereu, ei şl-au      pe ambele părţi reuşesc ca zilnic să treiere cîte 10.000 kg. grîu, faţă de 8.000 kg.
Valea Jiului în anii cincinalului au fost       dat toată silinţa şi dragostea lor, pentru      cît este norma batozei.
introduse, utilaje în valoare de sute de        muncă. Regimul democrat-papular, po­
milioane iei, numărul locomotivelor din         porul nostru muncitor, se mândreşte, cu            1929-1931 — ani de crîncenă restrişte pen­             VULCAN                        — oraş al minerilor ea. In locul clădirilor scunde, o întreagă
mine a crescut faţă de anul 1950 de 4,5         minerii săi. In staţiunile balneo-dimaterice    tru minerii Văii Jiului, ani de durere şi                                                                                                                          armată de constructori au ridicat edificii
ori, ai benzilor transportoare cu nacleţi de    unde odinioară se lăfălau moşierii, fabri­      lacrimi. Un ordin pornit de undeva, de sus,                                                                                                                                cum numai In marile oraşe se puteau ve­
2,8 ori, al troliilor de 5 ori. Nivelul tehni-  canţii, afaceriştii şi odraslele lor, noii                                                                                                                                                                                 dea, Opt blocuri cu 288 apartamente au
co-prcfeeional şi cultura! al minerilor a       vilegiaturişti muncitori din fabrici şi         o comisie de gîngavi care hotăra cu indi­ ^/—>!—*/—>!—¦!—»r
crescuit, tehnica nouă a început să fie în­     uzine, de pe şantiere şi ogoare, privesc cu     ferenţă soarta oamenilor şi minele înce­
suşită de un număr din ce în ce mai mare        respect şi adm iraţie pe cei care poartă cu     pură să fie închise una după alta. In aceşti se schimbe în spre bine, că situaţia aceasta dorit. Vulcanul nu numai că nu a fost aban­ fost date harnicilor din adîncuri pînă la
de muncitori, întrecerea socialistă a luat      mândrie insigna de miner fruntaş.               ani au fost închise minele 1 şi 2 de la Lonea, nu va mai putea dura mult timp. In anul donat ca aşezare de mineri, dar începu să sfîrşitul anului trecut, iar în acest an vor
un caracter de masă. Ca rezultat, extrac­                                                       Dîlja şi vest din Petroşani, est, vest şi 1931, Valea Jiului devenise aproape pustie. se dezvolte cu fiecare zi. Mina a fost redes­ fi predate incă patru blocuri cu 219 aparta­
ţia de cărbune a crescut an de an. La              Pentru viaţa fericită a minerilor noştri
sfârşitul anului acesta producţia va creş­      dragi, s-au dat în folosinţă numai în           Chorin din Vulcan, Victoria din Lupeni, pre­ La mina Vulcan rămăseseră doar cîţiva paz­ chisă şi din adîncuri se revărsau la suprafaţă mente. Celor necăsătoriţi ii s-a pus la dis­
te ou peste 65 La sută faţă de 1950.            dursul semestrului. I al acestui an încă 17
                                                blocuri ou 499 de apartamente. In trim es­      cum şi lucrările de exploatare din concesiu­ nici pentru paza instalaţiilor şi a clădiri­ cantităţi tot mai mari de aur negru, rod poziţie un cămin cu 170 de locuri, iar in
   Aportul bravilor eroi ai adâncurilor,        trul II 1955 faţă de trim estrul I al acestui
reese grăitor din Comunicatul Direcţiunii       an s-au desfăcut în plus în Valea Jiului        nile Arpad, Terezia, Carolina şi Crivadia, pe lor. Se zvonea că Vulcanul nu va mai fi al hărniciei minerilor.                                                              anul acesta vor mai primi încă unui cu 340
Centrale de Statistică de pe lângă Con­         m ărfuri în valoare de peste 4.709.000 lei.
siliul de Miniştri al R.P.R. cu privire la      Salariul mediu al minerilor s-a îmbună­         motivul că sînt nerentabile şi nu există po- aşezare de mineri.                                            Schimbări adinei s-au petrecut şi in via- de locuri.
îndeplinirea planului de stat pe semestrul      tăţit mult. Partidul şi guvernul nostru s-a
1 1955. Din datele comunicatului se poate       îngrijit să aşeze mineritul pe locul întâi                                                                                                                                                                                 Acum, munca de construcţie e in toi.
vedea că pe Ministerul Cărbunelui, planul       în privinţa cîştigului mediu al muncitori­
pe semestrul precedent a fost realizat în       lor mineri. Salariul tarifar a crescut cu                                                                                                                                                                                  Aşa cum arată clişeul, noul oraş se va
proporţie de 103,3 la sută. In această cifră    50 la sută pentru mineri şi vagonetari. La
se include într-o mare măsură contribu­         comibineri se va plăti cu 13,60 lei în plus                                                                                                                                                                                deosebi fundamental de Vulcanul mohorit
ţia minerilor din regiunea noastră, con­        pe zi, faţă de vechiul sistem de salarizare.
tribuţia fruntaşilor întrecerii ca Haidu Iu-                                                                                                                                                                                                                               de altă dată.
liu, Mihai Ştefan, Bratoveanu Gheorghe,            Minerii patriei noastre sărbătoresc as­
Vraja Gheorghe, Cristea Aurei, Hriţcan          tăzi însemnatele lor realizări. Ei au trans­                                                                                                                                                                                  Viaţa devine mai frumoasă, mai plină de
Vasile, Niooară Ioan şi alţii din Valea         format Ziua Minerului într-o măreaţă, săr­                                                                                                                                                                                 bucurii. Pentru viaţă şi pentru a şterge a-
Jiului, sau Luca Gherasim. Oprişa Ioan          bătoare, într-o puternică demonstraţie de                                                                                                                                                                                  mintirea grea a trecutului, muncesc har­
d e ,la mina Ţefoea, care lună de lună îşi      solidaritate du lupta minerilor din ţările                                                                                                                                                                                 nicii constructori din brigăzile conduse de
depăşesc sarcinile de plan cu peste 40 la       capitaliste.                                                                                                                                                                                                               tovarăşii Mărăcine Ioan, Mitu Tudor, Moga
sută.                                                                                                                                                                                                                                                                      Ioan şi toţi ceilalţi muncitori din cadrul
                                                   In această zi muncitorii din fabrici şi                                                                                                                                                                                 lotului de construcţii Vulcan. Şeful lotului,
  In minele de minereu de fier, grupe şi        de pe ogoare îşi îndreaptă cu dragoste gin-                                                                                                                                                                                tovarăşul Andor Dumitru, deşi cunoaşte
brigăzi ca ale tovarăşilor Duna Nicolae,        durile către acei care, luptând necontenit                                                                                                                                                                                 acum înfăţişarea ce o va avea oraşul în
Lupu loachim, Preda Dumitru de la Ghe-          cu stînciie, scot din adîncurile p ăm în tu -.                                                                                                                                                                             viitor, tot nu se poate stăpîni să nu dea
lar, Luca Ioan, Bobiniuc Ladislau, Petric       lui cărbunii, pâinea industriei noastre so­                                                                                                                                                                                din cind în cînd şi pe la sala unde te
Simiom de la Teliuc, precum şi multe alte       cialiste.                                                                                                                                                                                                                  găseşte macheta.
brigăzi au depăşit producţia cu mult peste
cea planificată.                                  Mineri! întregul nostru popor munci­                                                                                                                                                                                       — In locul căsuţelor de colo se va mai ri­
                                                tor vă felicită călduros şi vă doreşte noi                                                                                                                                                                                 dica încă un bloc pentru mineri. N-ar fi
  Bogatul ajutor tehnic acordat an de an        şi noi succese în muncă pentru înflori­
de Uniunea Sovietică se face tot mai            rea patriei noastre scum pe! Cinste ţie
mult simţit în lupta minerilor pentru           muncă de m iner! Cinste ţie miner drag,
creşterea producţiei şi productivităţii mun-    erou al adîncurilor, neînfricat luptător
                                                pentru cit mai m ult cărbune, pentru cît
                                                mai mult minereu!

                                                                                                                                                                                                                                                                           rău dacă am mări volumul lucrărilor pînă

In cinstea Zilei Minerului                                                                                                                                                                                                                                                 sub coasta deluşorului, iar de acolo să Ie
                                                                                                                                                                                                                                                                           dirijăm spre dreapta... Gînduri ale unui om

  Colectivele de muncitori, ingineri şi teh­    candidatul de partid Preda Dumitru, care                                                                                                                                                                                   interesat în munca de viitor, preocupat de
nicieni de la minele de fier Ghelar şi Te­      lucrează în orizontul tineretului şi a obţi­
liuc, pentru a cinsti Ziua Minerului, au        nut o depăşire de normă de 90 la sută.                                                                                                                                                                                     felul în care oraşul va arăta mai frumos
organizat schimburi de onoare în cinstea        Dintre echipe, cea a fruntaşului în între­
acesteia.                                       cere Cornea Nicolae, şi-adepăşit norma                                                                                                                                                                                     mai atrăgător. Blocuri înalte, străzi curate,
                                                cu 96 la sută.
  Astfel la minele Ghelar, în ziua schim­        ' La minele de fier Teliuc cele mal bune                                                                                                                                                                                  animaţie şi veselie. Aşa va arăta nu peste
bului de onoare prevederile planului de         rezulţate au fost obţinute .de, echipa lui
producţie pe întreaga întreprindere au fost     Cioară Achim, care a realizat o depăşire *                                                                                                                                                                                 mult timp oraşul minerilor — Vulcan. Şi
                                                de plan de 190 la sută şi echipa miKeru'ui
depăşite cu 21,65 la sută. 'Cea mal mare        Popa Dinică care şi-a realizat planul în                                                                                                                                                                                   atunci, aşa cuin astăzi minerii Toma Pan-
                                                proporţie de 200 la sută.
depăşire au obţinut-o minerii din orizontul                                                     sibilităţi de plasarea cărbunelui. Pentru a nu              ...23 August 1944. Zilele începură să fie      ţa locuitorilor din Vulcan. De unde pînă mai                    teiimon, Tudorache Vaiete, Taiber Ştefan,
                                                                                                agita Ia exces spiritul de revoltă al mineri­             mai frumoase, mai pline de viaţă. Pribe-         ieri şomerii rătăceau în căutare de lucru, a-
IV care au dat peste plan cu 37,89 la sută                                                      lor, conducerea asigura acestora şi familiilor            giţii priveau viitorul cu speranţe şi începură   cum nu mai ajung braţele de muncă. Din                          inginerul Plăvicheanu Dumitru şi atîţia al­
                                                                                                lor ca drept ajutor... trenuri de marfă gra­              să se întoarcă în cuiburile de unde-i alun­      diferite colţuri de ţară poposesc oameni                        ţii se îndreaptă spre blocuri, întreaga masă
mai mult minereu de fier. Dintre brigăzi                                                        tuite pentru a pleca din Valea Jiului. O mai              gaseră restriştiile. Minele îşi deschideau por­  care, odată ce gustă din apa Jiului — cum                       de mineri îşi va muta sălaşul în noul oraş.
                                                                                                mare impertinenţă nici că se putea.                       ţile din nou. Munca de reconstrucţie chema       e o vorbă pe aici — nu mai pleacă, stabi-                       Voia bună va domni peste aşezarea nouă
s-a evidenţiat cea de tineret, condusă de                                                                                                                                                                                                                                  a minerilor, ca o măreaţă victorie asupra

                                                                                                Luînd drumul pribegiei, minerii păstrau în oamenii cu braţele vînjoase să participe la lindti-şe pentru totdeauna în acest ¦orăşel.' timpurilor pline de durere a trecutului apus.

                                                                                                suflet speranţa că lucrurile trebuie y. înălţarea edificiului vieţii pe care şi l-au Haina mohorită a oraşului s-a schimbat y 1                                                           A. CONSTANTINESCU
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10