Page 14 - 1955-10
P. 14

Pas. 2                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                               JI
                                                                                                                                                                                                                                 Nr. 521

                                                                                       Oameni din agricultură                                  Căminul cultural din Pui
                                                                                                                                              poate munci mult mai bine
6,000, kg porumb ştiuleţi la hectar Agronomul gospodăriei

Pe ţăranul muncitor Trifu Petru gunoi încă din toamnă. îşi pregăteş­                          Mocanu Augustin. Un nume de om pe               Activitatea, culturală din comuna Pui ra­         ce frămîntă căminul. Tovarăşul secretar de
                                                                                                                                                                                                aici însă, în loc să facă această treabă, în
aproape toţi locuitorii din satul te Trifu sămînţa de porumb bob cu                           care auzindu-1 nu-fi spune nimic. Chiar                                                           loc să-l preocupe u„n asemenea gînd, e
                                                                                              dacă-1 vezi, iţi vei zice: „Este un om ca ionul Haţeg, se desfăşoară am putea spune,              foarte convins că problemele de ordin cul­
Geoagiu U cunosc ca pe un bun gos.- bob. Merge la inginer, şi-l mai în­                       mulţi aiţii. Nimic deosebit. De statură mij* într-un mod destul de satisfăcător. De cînd          tural, pot să mai „aştepte“ şi că la ordinea            Bogată viaţă culturală
pqclar. Mu are mai mult de 41 de ani. treabă odată cum să facă marcato­                                                                                                                         zilei se ridică acum alte chestium mai
Are mumie bătătorite, faţa slăbuţă rul După aceea, îl meştereşte într-o                       locie, brunet, cu o faţă care exprimă — a fost instalat ca director de cămin cultu­               importante. Atît el, cît şi tovarăşul preşe­           JT a Fabrica „2 Mai“ Petreşti, munca
şi e de statură mijlocie. E cam scump zi şi pleacă ia semănat.                                poate mai mult ca la alţii — hotărîre, să ral tovarăşul Bertea Moise, s-au făcut mul­             dinte, socotesc că activitatea culturală din               culturală a devenit o adevărată tradi­
la vorbă cînd are de lucru. Ii place Măsură o suprafaţă de 30 ari care                        tot aibe 27-28. ani'*. ŞL cu asta ai termi­ te lucruri bune. La ora actuală, există ai.ci         Pui „merge" şî, că de acest lucru nu e în
mult seara după ce vine de la cimp, să o însămînţeze în pătrat şi una de                      nat tot ce aveai de spus despre el. Bine un cor din 30 de persoane, o echipă de                   „competinţa“ lor, de a se interesa. Iată              ţie. Sînt ani de cînd spectacolele date de
să se sfătuiască cu inginerul agro­ 70 ari pe care să o însămînţeze cu                                                                                                                          pentru ce dar, prin unele loquri ale plafo­           formaţiile artistice ale fabricii, se. bucură
nom Hondola Apdronic. Cum e şi maşina în rînduri şi a pornit la trea­                         înţeles dacă l-ai văzut pentru prima dală       teatru şi o .qchipa de dansuri. Toate aces­       nului; de la, cgmin, mal ales prin partea             de un numeros public spectator, care, mai
vecin cu inginerul, s-au împrietenit bă. După o saptămînă, porumbul a                         şi nu ştii nimic altceva în afară de nume       tea se pregătesc pentru a da în curînd un         care ocupă scena, se poate vedea cu multă             apoi nu-şi precupeţeşte aplauzele oferite
repede. De la el, a aflat multe taine răsărit frumos. L -a prăşit pe amîn-                    Dacă însă te-ai duce la secţia Calda de Jos     spectacol.                                        uşurinţă... cerul.                                    fiecărui altist sau formaţie în parte.
                                                                                              a gospodăriei de stat Galtiu, raionul Alba,
                                                                                                                                                Aşa dar, nu s-ar putea spune că la că­            Dar nu .numai sfatul popular comunal                  Tradiţionale sînt şi formaţiile artisti­
                                                                                                                                                                                                manifestă pasivitate faţă de problemele               ce ale fabricii: fanfara de adulţi şi copii,
ale agriculturii pe care nu le cunoş­ două parcelele fără muşuroaie, aşa                      dacă f-ai cunoaşte munca şi realizările, nu minul cultural din Pui, lucrurile merg-               muncii culturale. Pe aceiaşi poziţie se si­           corul, echipa de teatru; Mai tinară între
tea. cum îi spusese inginerul. La a doua                                                                                                                                                        tuează şi organizaţia de bază U.T.M. cît şî           aceste formaţii este...
Inginerul îi spunea de multe, ori că praşilă, i-a dat 60 kg. îngrăşământ                      se poaţe să nu-1 admiri.                        prost. Să vedem însă dacă într-adevăr             cadrele didactice de aici. De pildă, tovară­
                                                                                                                                                                                                şa Dinu Silvia, directoarea grădiniţei de.               ...Brigada artistici de agitaţie
pământul poate da roade şi mai bo­ chimic, după cum auzise la cercul a-                       Dragostea cu care vorbeşte colectivul a- ceea ce s-a făcut la acest cămin pînă a-                 copil, care are în răspundere echipa de
                                                                                              cestei secţii despre el, munca bine organi­ cuma, răspunde cerinţelor, să vedem dacă              dansuri, se ocupă de această sarcină în-               A re. totuşi şi. ea o activitate d.esţul de
gate, dacă ştii cum să-l lucrezi. Lu­ grotehnic că ar fi bine să se facă.                     zată, condiţiile de trai ale muncitorilor* rezultatele obţinute sînt în măsură de a ne            Ir-un mod cu totul nesatisfăcător.                    o bogată. Ea şi-a¦făcut curţoşcută exis­
crul acesta l-a frămîntat mult pe Cită ceartă nu a avut cu nevasta                                                                                                                                                                                    tenţa, atît la locul de producţie in fabrica,
Trifu, Ştia el că trebuie să gunoiască- pe seama prăşitului. Aceasta-i spunea                 grija de bunul obştesc ce se desprinde din da satisfacţie deplină.                                   O atitudine la fel de indiferentă în a-            cît şi ţn gospodăriile -colective ujidg, a
                                                                                                                                              Mai întîi să ne oprim asupra conţinutu­           ceastă direcţie, o manifestă şi conducerea            prezentat programe alături de alte fox.-
bine totul, să prăşească porumbul de că ea nu stă cu sapa pe loc, că oa­                      felul în care este întreţinut ţoţ inventarul                                                      I.F.E.T. Pui. Deşi această întreprindere, nu          7naţii.
                                                                                              secţiei, şint fapte care spun mai mult ca j lui repertoriilor alcătuite şi în special asu­
2-3 ori, dar nu ştia cum ar putea ob­ menii din sat prăşesc porumbul de                       oricine că inginerul Mo.canu Augustin şe­ pra celui pregătii de către echipa, de teatru.                                                                   Fabrica „ 1 Mai" Peţreşti patronează
ţine la porumb  roade mai bogate  la                                                                                                                                                                                                                  gospodăriile colective din puia, Clinic şi
hectar.                                        două ori şi ei de ce trebuie să-l pră­         ful secţiei, ştie să se poarte cu oamenii şi Nimeni nu poate contesta faptul ca, acest                                                                  Petreşti. La împărţirea avansului, de 4.0°/o>
                                               şească de patru ori ?                                                                          conţinut nu are o valoare artistică reală.                                                              brigada, a dat cele mai reuşite programe
                                                                                              să conducă activitatea secţiei.                                                                                                                         întrucît ele au fost legate de lopul de pro­
                                                     — Aşa saune la carte, îi răspun­         Mocanu Augustin nu este de mult timp Gu toate acestea însă, se poate afirma că                                                                          ducţie respectiv. Fruntaşii s-au bucurat,
  Era pe la sfîrşitul lunii ianuarie. dea rîztnd Trifu. Las’că. o să vezi tu                  şef al secţiei : dîn luna aprilie a acesţui nu răspunde cu toată greutatea sarcinilor                                                                   căci faptele lor qitate de colectivul brigă­
Trifu s-a dus la cercul agrotehnic, la ce porumb vom scoate noi la toamnă.                    an. E inginer tînăiy crescut de regimul nos- ce stau în faţa căminelor culturale în                                                                     zii, au fost date drept pilda demnă de
care se strîngeau mai mulţi ţărani                                                            şţru deino.crat-popular. La facultatea de această perioadă de timp.                                                                                     urmat, iar codaşii, în rîsul tuturor şi-au
                                                                                                                                                                                                                                                      simţit obrajii dogorind de ruşine.
din sat. Aici, inginerul Hondola, le
vorbea ţăranilor tocmai de metoda Odată cu venirea toamnei, porum­ agrpnpmie diti Cluj, unde a studiat pînă Programul artistic este alcătuit în gene­ are formaţiuni artistice proprii, deşi dis­                                                        Noul program al brigăzii, care va fi
însămînţării porumbului în cuiburi bul lui Trifu s-a copt. Lanul semănat în 1952, după aceea în anii de practică fă­ ral, nelegat de cele mai specifice probleme pune de numeroşi lucrători, totuşi, ea nu                                            prezentat peste cîteva zile, este in titu la t:
                                               în pătrat se deosebea cu mult de ce­ cuţi în diferite gospodării agricole de stat ale localităţii respective, el este lipsit de a sprijinit şi nu sprijină activitatea cul­                            „Noi nu iertăm nimic". El satirizează pe
dismise în pătrat.                                                                                                                                                                                                                                    cei ce întîrzie mereu cum sînt Oprea Gheor-
                                                                                                                                                                                                                                                      ghe, Bărbulescu Ioan, Kleit Sim ion; pe
Trifu şi-a notat in carnet toate a- lălalt. Pe acest teren porumbul era                       djn ţara noastră, el a învăţat cum să           valoare practică.                                 turală din Pui.                                       unii care fug din faţa unor sarcini mai
                                                                                              muncească şl cum să se poarte cu oamenii.         Experienţa; a dovedit că una din cele                                                                 grele cum s în t: tovarăşii Cuşliu Gheorghe
cesţe lucruri. Nu a mai stat prea mult mai înalt, avea cita 3-4 ştiuleţi lungi                                                                                                                    Fireşte că dacă In această comună lu­               şi Gherasim Ioan sau doctorul Melxner
                                                                                                 ApUcind în practică învăţămintele căpă­      mai eficace forme ale muncii culturale o          crurile. se desfăşoară într-un ritm atît de           Corneliu, care vine în ajutorul unui acci­
pe gînduri şi, într-o bună zi, i-a şi groşi cum e mina. Pe cei 70 ari                         tate, inginerul agronom. Mocanu Augustin,       constituie brigada artistică de agitaţie. Prin    şovăielnic, se datoreş.ţe în. mare parte şî           dentat după o oră de la producerea acci­
                                                                                              împreună cu colectivul său. a dat din re­       mijlocirea acesteia, pot fi dezbătute cele        secţiei culturale; a sfatului, popular raional.       dentului.
spus nevestei că ar vrea să încerce însămîntali în rînduri obişnuite, po­                     colta anului, acesta peste plan, 2 vagoane      mai actuale probleme, cele mai variate as­        Tovarăşul Moraru, şeful secţiei trebuie sa
                                                                                              de grîu, un vagon şl jumătate de mazăre,        pecte ale muncii. In Pui, o asemenea bri­         şti,e că nu e de ajuns să primeşti evidenţe              Echipa de ţeatru
să semen", o bucată de lot cu porumb rumbul era mult mai slab. Trifu, du­                     o jumătate de vagon de măzăriche şi: alte       gadă nu există- Dacă vei întrebă însă la          pe care la rîndul tău să le raportezi apoi
                                                                                              produse. La grîu producţia medie la hec­        secţia culturală a sfatului popular raio­         mai departe. Aqesle evidenţe, trebuie nea­                 re puse în şcenă pînă acum piesele
în pătrat. Aceasta, cînd l-a auzit ce pă ce a recoltat, s-a dus la inginer să                 tar de pe cele 100 ha. se ridica la 2.000 ftg.  nal, pe tovarăşul Moraru, şeful acestei sec­      părat controlate şi oamenii îndrumaţi. De             ¦?a „Năpasta" de I. L. Caraglăle şi ,P ia­
                                                                                              In sectorul Zootehnic, are de asemenea          ţii, unde anume ştie dumnealui că există bri­     altfel, în. ce priveşte evidenţa activităţii           tra din casă“ de V. Alecsandri. In pregă­
zice, s-a făcut foc.                           vină să-i facă socoteala cit a obţinut         realizări mari. De la cele 45 vaci de lapte,    găzi artistice de agitaţie, printre altele pe     culturale dîn raion, ea lasă de dorit la              tire, sînt piesele „Să fie linişte“ şi ..Oas­
                                                                                              îngrijite bine, au realizat pînă acum 2.000     care le va înşira, va aminti şi de aceea de.      secţia culturală şi în alte părţi, după cum           petele din faptul serii".
— Dar tu, Petre, n-ai de lucru ? de pe cei 30 ari semănaţi în pătrat şi                       litri lapte pe cap de vacă, cu un procent de    la Pul. Mergînd mai departe, tova­                lasă de dorit şi ordinea şî curăţenia de
                                                                                              grăsime între 3,5-4 la sută.                    răşul director al căminului cultural, va.         aici. Mult timp va trebui să te gîndeşti —               Piesa „Să fie linişte" va face parte din
Vrei să ne rîdă tot satul ? Vezi-ţi de de pe ceilalţi 70 ari. Inginerul socoti                                                                confirma şi el acest lucru — adevărat că          dacă bunăoară ai intrat în localul unde                repertoriul cu care se vor prezenta la al
                                                                                                 Sînt multe realizări ale colectivului con­   ceva mai nesigur — iar tovarăşul secre­                                                                 IV-lea concurs al formaţiunilor, sindicale
treabă bărbate şi seamănă cum ai şi află că de pe cei 30 ari semănaţi                         dus de tînărul inginer Mocanu Augustin,         tar al sfatului popular din comună, va re­        această secţie îşi desfăşoară activitatea —-           de artişti amatori. Sîmbătă 9 octombrie,
                                                                                              despre care s-ar putea vorbi. Dar şi nu­        cunoaşte sincer că o asemenea brigadă ar­         pînă cînd te vei putea însfîrşit lămuri, că            în cadrul unei seri culturale, a fost prer
mai semănat.I                                  în cuiburi aşezate în pătrat a obţinut         mai cele amintite sînt deajuns ca să-ţi faci    tistică de agitaţie nu au, sau mai precis         nu ai nimerit nici într-o magazie, .nici în­           zentată pentru prima oară în faţa publi­
                                                                                              o părere despre acest agronom al gospo­         că o au, dar numai aşa... pe hîrtie.              tr-un pod oarecare, ci în secţia culturala a           cului piesa „ Oaspetele din faptul sşriiî.
— Zi tu ce ştii — răspunse el. Eu 1800 kg. ştiuleţi, ceea ce ar veni 6000                                                                                                                       sfatului popular raional. Desigur că, pen­             De asemenea, tot atymci, a fost prezentat
                                                                                              dăriei.                                           Prin urmare, privind obiectiv peste acti­                                                              un concert coral.
am judecat mult după ce am auzit kg. ştiuleţi la hectar, iar de pe cei
                                                                                                                                                                                                                                                         Fanfara de copii;'
agronomul vorbind despre însămîn- 70 ari, a scos 3200 kg. ceşa ce în­
                                                                                                                                                                                                                                                        FJ ste o formaţie care a luat fiinţă, încă
ţarea în cuiburi dispuse în pătrat şi seamnă 4570 kg. ştiuleţi la hectar.                                                                                                                                                                                   de prin. 1949. In tot decursul agilor,

am ajuns la părerea că are dreptate, Frumoasă recoltă a obţinut Trifu                                                                                                                                                                                  ea s-a bucurat de multă apreciere djn
                -k Petru din Geoagiu în acest an la cul­                                                                                                                                                                                               partea auditoriuluii, cît şi djn parţea or­
                                                                                                                                                                                                                                                       ganelor competente.
Au venit zilele însămînţărilor de tura porumbului. Acesta-i secretul pe
                                                                                                                                                                                                                                                          Această formqţie a crescut pînii \n pre­
primăvară. Cel un hectar de pămînt care s-a trudit el. să-l afle pentru a                                                                                                                                                                              zent vreo trei generaţii de copii din care,
                                                                                                                                                                                                                                                       fanfara--de-adulţi, şi-a recrutat qad?e de
care trebuia însămânţai cu porumb, obţine o recoltă mai mare de porumb                                                                                                                                                                                 valoare.

era arat adine şi îngrăşat cu 50 care la hectar. Şi l-a aflat.                                                                                                                                                                                           Cu un repertoriu variat, fanfara a par.1-
                                                                                                                                                                                                                                                       icipat îmbogăţind şi înfrumuseţând Pro­
                                                                                                                                              vitatea culturală ce se desfăşoară în comu­ tru această chestiune nu e vinovat numai                     gramul la diferite spectacole date, atît la
                                                                                                                                              na Pui, se poate spune că aceasta nu tovarăşul şef al acestei secţii. Sînt vino­                         gospodăriile colective patr.onq.te de fa­
Planul de achizifii să fie îndeplinit pe Sortimente                                                                                           merge decît pe jumătate. Şi să v.edem de vaţi în primul rînd tovarăşii Mateiaş Ghe-                      brică, cît şi în alte părţi. Printrq cei mai
                                                                                                                                                                                                rasim, Orbonaş şi Petrinca din comitetul               sîrguincioşi şînţ Müller Erich, Kauner Şi-
   — .„In problema achiziţiilor, raionul       81 la suită şi la legume şi zarzavaturi 91 la  este şi slaba preocupare de care au dat         ce anume merge aşa.                               executiv, care, nu acordă suficientă atenţie           mion ?i Brqşsler Andrei.
nostru stă bine. In luna august de exem­       sută.                                          dovadă consiliile săteşti şi consiliile de         Vorbind despre tovarăşul Bertea Moise.         acestei secţii.
plu, noi am realizat planul .în proporţie                                                     conducere. De exemplu, la cooperativa din                                                                                                                   Celelalte formaţii
de 120 la sută. E drept că pe luna sep­          Insă, planul la grupele: fructe de pă­       comuna Galda de Jos, care nu şi-a înde­         directorul căminului cultural, trebuie să           Lucrătorii secţie! culturale, trebuie în­
tembrie avem un procentaj numai de 83 la       dure şi deşeuri metalice, grupe care la        plinit planul decât în proporţie de 9 la        spunem că acesta se interesează într-o mă­        drumaţi îndeaproape şi controlaţi îndea­                nxunca culturală sq face in, cadrul Fa-
sută, dar pe trimestru., planul achiziţiilor   achiziţii nu prezintă o prea mare impor­       sută, consiliul sătesc (preşedinte Anghel       sură oarecare. E necesar totuşi să spunem         proape, pentru ca în acesj îel să desfă­               ir-fi bricii de hîrtie „1 Mai" Petreşti nu,
este întrecute cu 5 la. şută“.                 tanţă, a fost cu mult întrecut Astfel, la      Enea) este inexistent. Membrii consiliului      că el nu depune destulă muncă în această          şoare la rîndul lor o muncă eficace. Ei.               pentru plăcerea unora ; ea este considerată
                                               deşeuri metalice planul a fost îndeplinit      nici nu cunosc planul de achiziţii şi nu         direcţie, atît cit se cere. Prins în vîrtejiil   trebuiesc sprijiniţi pentru a putea cuprinde           ca un important factor în îmbunătăţirea
   Aşa răspund tovarăşii Cristea Ioan, pre­    în proporţie de 95,5 la sută, iar la fructe    sînt exemplu pentru ceilalţi ţărani munci­       unor probleme de ordin personal, tova­           unităţile culturale de care răspund. Numai             procesului de. producţie şi obţinerea de
şedintele Uniunii cooperativelor de con­       de pădure 275 la sută. Aşa s-a ajuns la        tori.                                            răşul Bertea. lucrează fără tragere de ini­      aşa vor putea cunoaşte în permanenţă un­               rezultate bune. Conducerea fabricii a în­
sum din raionul Alba şi Capră Hristadie,       cifra de 120 la sută pe luna august.                                                            mă. fără acel entuziasm clocotitor care          de anume sînt verigile slabe şl unde anu­              ţeles acest lucru şi în colaborare cu orga­
vicepreşedinte, director al Agevacocpului,                                                       Tot în această comună, organizaţia de         trebuie să caracterizeze pe un activist cul­     me trebuie îndreptată atenţia lor. Şi, în a-           nizaţia Ü.T.M şi sindicat, sprijină desfă­
dacă sînt întrebaţi de .felul oum decurge        Cam ac’eiaşi situaţie este şi pe luna sep­   bază n-a sprijinit cu nimic conducerea           tural. Nici în ceea ce priveşte sprijinul pe     cest caz, fără îndoială că nu se va mai.               şurarea activităţii culturale, acordîndu-i
munca de achiziţii. Pentru ei, aceste pro­     tembrie. La grupele cereale şi produse         cooperativei. Cu toate că tovarăşul Moise        care conducerea căminului cultural de aici       ajunge la situaţii în care secţia să se                atenţia cuvenită.
cente înseamnă o' mare victorie, din care      animale, planul este realizat abia în pro­      FUorian secretarul organizaţiei de bază        ' tr6bQie"Să;-l'~primea;seă de la; sfatul--popu­  legene în credinţa că în cutare sau cu­
şi-au împletit o cunună: „cununa reali­        porţie de 32 la sută şi respectiv 30 la sută,  face parte din consiliul de conducere al         lar şi celelalte organizaţii din comună, nu      tare loc, treburile merg bine, cînd de fapt               Meritul tovarăşului Şerban Ioan, care
zărilor“.                                      iar la deşeuri a fost întrecut ou peste 270    cooperativei, el n-a pus in discuiţi©in orga­    se poate afirma, că este suficient. Sfatul       acolo ele merg mediocru sau chiar slab.                răspunde de problema muncii culturale în
                                               la sută.                                       nizaţie problema achiziţiilor, pentru a îndru­   popular al comunei ar putea să se. intere­
   Mulţumiţi de .cifra care indică realiza­                                                   ma membrii de partid să ducă muncă cu            seze mult mai îndeaproape, de problemele                                                        V. D.    cadrul fabricii, reiese limpede din fru ­
rea planului global pe trimestru, nu sca­        In afară de nerealizarea planului pe sor­    ţăranii muncitori în vederea valorificării
pă niciodată ocazia să scoată in evidenţă      timente, Uniunea raională a cooperativelor     prin cooperativă a surplusului de pro­          0 staţie de radioficare 03 funcţionează defectuos                                                        moasele rqzulţate. pe. care muncitorii le
faptul că la cooperativele pe care le          de consum Alba, ere lipsuri şi în ceea ce      duse.                                                                                                                                                     obţin şi pe acest tărîm.
c'onduc, munca merge cum nu se poate           priveşte îndrumarea, deopotrivă, a tutu­                                                          In Oraşul Tineretului din Hunedoara,           dragă, eu trimit mereu liniorul, dar ştiu eu
mai bine. Dacă însă analizăm felul in          ror cooperativelor. La realizarea planului        Pentru îmbunătăţirea muncii de achizi­       staţia de radiofi.care funcţionează necores­      ce face“?                                                                                  S. SIMŢEA
care s-a aj'-ms la acel procentaj, vom         global arătat, nu toate cooperativele au       ţionare a cerealelor, este necesar ca to­       punzător. Locuitorii de aici, pe drept cu-
vedea că „cununa realizărilor“ du care se      contribuit. De pildă, cooperativele din        varăşii din conducerea Uniunii raionale a       vînt sînt revoltaţi pentru faptul că difu­          De fapt, e foarte adevărat. De unde
mândreşte Uniunea raională a cooperati­        comynele Alba-Iulia, Cricău şi Bărăbanţ,       cooperativelor de consum, să exercite un        zoarele instalate prin casele lor funcţio­        oare ar putea şti tovarăşul Herban ce facş
velor de consum din Alba, este o cunună        şi-au îndeplinit planul de achiziţii (bine­    control sistematic şi să îndrume toate coo­     nează extrem d.e defectuos ; fie că. atunci       liniorul, dacă el nu-1 controlează? Şi tot
improvizată.                                   înţeles nu pe sortimente ci global) cu câte    perativele pentru ca ele să îndeplinească       <$nd funcţionează se aud nepermis de în­          la fel, de unde ar putea tovarăşul Rohan
                                               300-400 la sută, iar cooperativele din Gal-     planul pe sortimente şi în special la          cet, fie că încetează chiar de tot.               de pildă, de la _ P.T.T.R. Hunedoara, să
   Vorbind de luna august de pildă, când       da de Jos, Mihalţ, Sintimbru, Teiuş,            sortimentele de bază (cereale produse ani-?                                                      ştie care e situaţia staţiei de radioficare
planul achiziţiilor a fost îndeplinit în pro­  Strernţ şi altele, n-au depăşit cifra de       male, seminţe, etec.).                             O asemenea stare de lucruri, nu poate, fi      a Oraşului Tineretului din Hunedoara, cînd
porţie de 120 la sută, ne dăm seama că a-      50 la syţă.
ceastă cifra se referă Ia planul global al                                                       Consiliile de conducere, Consiliile să­      explicată decît prin faptul că. tovarăşii di.n    dumnealui nu se deplasează pe aici ?
achiziţiilor pe întreaga uniune. Pe sorti­       Una din cauzele care au dus la nerea­        teşti precum şi organizaţiile de bază, au
mente însă, planul nu a fost îndeplinit. Şi    lizarea planului de achiziţii pe coopera­       datoria să sprijine această latură a muncii    colectivul de conducere al acestei staţii, nu       Această problemă trebuie neînţîrziat lim­
ce este mai rău, chiar la sortimentele de      tive şi sortimente, este mulţumirea de         cooperativelor. In scopul îndeplinirii pla­
baza procentul este nesatisfăcător. De pil­    sine de oare au dat dovadă tovarăşii din        nului pe sortimente, este bine să fie for­     se interesează în măsura cuvenită de si­          pezită, Muncitorii din Oraşul Tineretului,
dă, la grupa cereale (grîu. secară, orz,       conducerea uniunii, care au fost satisfă­      mate echipe oare să ducă muncă de lămu­
ovăz, porumb), planul a fost îndeplinit        cuţi de realizările globale. Ei n-au urmă­      rire între ţăranii muncitori, iar membrii      tuaţia în care aceasta se află. Responsabi­       cer să le fie asigurate condiţii de audiţie
abia în proporţie, de 31 la sută. La grupa     rit îndeplinirea pe sortimente a planu­        acestor echipe să fie ei înşişi exemplu
                                               lui de achiziţii şi n-au tras la răspundere     în valorificarea • surplusului de produse      lul staţiei, tovarăşul Herban, deşi a auzit       clară a emisiunilor de la radio, pentru ca
seminţe 5 la sută, produse animale 24 la                                                       prin cooperative.
                                               conducerile cooperativelor Care au negli­                                                      personal în atîtea rînduri, nemulţumirii          acestea să le fie cu adevărat folositoare.
sută, plante medicinale 3 la sută, furaje                                                                                      B. ROMULUS
                                               jat problema achiziţiilor. O altă cauză                                                        abonaţilor, continuă să ridice din umeri şi                                   VOI,CU VASILE
                                                                                                                                                                                                                                corespondent
                                                                                                                                              să dea mereu acelaşi răspuns: „Ce să fac

nmnkrDespre le g ă tM e romîiio-ruse de»a Iqngţul                                                                                             rut ţarului să-i predea pe Dimitrie                  înfăptuirea actului unirii Moldo.vei               ralului Kiselev. In alte traduceri ale
                                                                                                                                              Cantemir. Atunci, ţarul a răspuns ast­            cu Muntenia în 1859 se datoreşte în                   sale, găsim neîndoioase influenţe ale
   Aşezarea geografică a Ţărilor Romî-                  de SCARLAT CALUMACHI                  în timpul lui Vasile Lupu a fost adu­           fel marelui vizir : „Aş putea să dau              mare parte sprijinului acordat în                     literaturii ruse de atunci.
neşti; cît şi comunitatea de cultură din­                                                     să la Iaşi o tipografie care a împru­           turcilor toată ţara pînă la Kursk, pen­           cursul evenimentelor de către Rusia,
                                                   Directorul Muzeului Romîno-Rus din                                                         tru că îmi rămîne speranţa de a o re­             iar scuturarea jugului otoman în 1877                    Şi. alţi scriitori romîni de frunte din
tre popoarele de pe teritoriile de azi                                                        mutat de l-a meşterii Kievului nu nu­           cuceri, dar nu pot în nici un chip, să            — împotriva voinţei guvernelor An­                    prima' jumăţate a veacului a! XlX-lea
ale U.R.S.S. şi R.P.R., au contribuit la                             Bucureşti                mai forma tipăriturilor, ci şi modelul          frîng credinţa şi să predau pe un prin­           gliei şi Franţei — este de asemenea                   au scris sub influenţa literaturii ru­
plămădirea străvechilor legături ro-                                                          frontispiciilor şi caracterelor tipogra­        cipe care şi-a lăsat Principatul pen.tru          una din expresiile puternice ale spri­                seşti folosindu-se adesea, chiar de
mîno-ruse. In decursul veacurilor, a-          Petru Rareş. Este concludent în a,-            fice şi s-a întemeiat la Iaşi o şcoală          mine, căci este cu neputinţă să recîş-            jinului acordat de poporul rus, po­                   teme ale poeţilor ruşi contemporani..
                                               ceastă privinţă textul unui document           de limba slavonă în care au predat              tigi onoarea odată ce ai pierdut-o".              porului nostru de-a lungul timpurilor.                Astfel, Alexandru Donici a tradus po­
ceste legături fie politice, fie militare,     în care Ivan al III-lea, adresînd.u-se         cursuri învăţaţi veniţi din Rusia.                                                                                                                      emul rus „Ţiganii“, iar Costache Ne-
fie economice şi culturale, au dus la          unor soli lituani, spune între altele:                                                            Popoarele din Balcani adresează                   Relaţiile străvechi romîno-ruse sînt               gruzzi celebra poezie „Salul negru“
                                               „Noi sîntem cu Ştefan voevod în uni­           Dascălii noştri din acele vremuri au            Rusiei chemarea de a le ajuta în lupta            adine vizibile şi în literatura timpuri­              ambele de Puşkin. Toi Alexandru Do­
momente hotărâtoare în viaţa şi dez­           re şi prietenie şi cînd ne va da de ştire      crescut la lumina izvorului moscovit.           de eliberare de sub jugul otoman. In              lor. începuturile literaturii noastre au              nici, în colaborare cu Costaţhe Negru-
voltarea poporului nostru.                     Ştefan voevod că turcii au pornit îm­                                                          secolul al XVIII-l.ea şi al XlX-lea Ru­           fost puternic influenţate de operele ma-              zzi, au tradus şi au publicat la Iaşi,
                                               potriva lui şi că are nevoie de ajuto­            Intre Moldova şi oraşele ruseşti au          sia poartă mai multe războaie cu im­              ţilp.r şeriitori ruşi. ^ştfel, un. scriitor           în 1844, „Satire" şi alte scrieri aţe
   Cu muite suţe de ani in urmă, aşe­          rul nostru, din mila lui Dumnezeu,-            existat întinse legături comerciale,            periul otoman.                                    de seamă al Moldovei, Costache Sta-                   scriitorului rus Antioh Gantemir.
zarea slavilor în împrejurimile de pe          vom sta pentru creştinătate împotriva          care s-au dezvoltat încă din timpul                                                               mati, unul dirţtre premergătorii litera­
teritoriul ţării noastre a jucat un rol                                                       doţnn.iei lui, Alexandru cel Bun. In a-            In aceste războaie, (de pildă, în              turii noastre ţa.ţce, a tradus o,da poetu­              Dezvoltarea mişcării muncitoreşti
                                               păgîniior turci“.                              fară de tratatul militar încheiat de            războiul din 1807—1812), printre vo­              lui Derjavin : „Durnnezeu" pe care a                  din ţara noastră a fost strîns legată
deosebit.de însemnat în procesul istoric          Veacuri de-a rîndul poporul romîn a         Gheorghe Ştefan, domn al Moldovei,              luntarii romîni care au luat parte lş             publţoat-o ap.oi în „Albina Româneas­                 de mişcarea revoluţionară din Rusia
al formării poporului romîn, precum şi                                                        cu ţarul Alexei (tatăl lui Petru cel            război a fost şi Tudor Vladimirescu.              că’’ sub titlul. „Laudă lui D.umnezeu”.               de la sfîrşitul secolului XIX şi începu­
în închegarea primelor state feudale           purtat lupta sa eroică împotriva sîn-          Mare) în anul 165.6, de pildă, în ace­          Armata rusă condusă de generalul                  De asemenea, în poeziile, sale „Fiica                 tul secolului XX.
pe teritoriul ţării noastre. Totodată,         gerosului jug otoman. Domnii Moldo­            laşi an cîteva luni mai tîrziu, a fost          Milpradpvici a apărat — în 1807 —                 lui Decebal”, „Păgînul şi. fiicele lui“,
influenţa exercitată de slavi îşi găseş­       vei şi Val-ahiei au dus războaie grele                                                         oraşul Bucureşti împotriva armate-                scriitorul se dovedeşte a fi’ foarte in­                 Intre anii 1873—1875, au luat fiin­
te o puternică expresie în procesul            pentru izgonirea de pe pămîntul ţării          semnat un tratat comercial în care              telor turceşti venite din sudul Dunării.          fluenţat de romantismul, şi sentimen­                 ţă în ţara noastră primele cercuri re­
                                               a cotropitorilor turci şi a uneltelor          putem citi : „...Lui Ştefan voevod şi                                                             talismul poetului rus j.ukbyşk'i. Cos-                voluţionare în oraşele Iaşi, Galaţi şi
formării limbii romîne, care cuprinde          lor. O pildă emoţionantă a frăţiei de          stăpînitor al Moldovei... mihiind pe               Anul 1829. Armata rusă înaintează              tache Stamati a mai publicat poemul                   Bucureşti. Aceste s-au format şi s-ău
un mare număr de cuvinte de origină            arme romîno-ruse a fost lupta dusă             supuşii tăi, negustorii din Ţara Mol­           victorioasă spre Adrianopol. Turcii               „Prizonierul la Cerchezi“ după Puş-                   dezvoltat sub influenţa ideilor pre-
slavă. Vreme de cinci secole limba             cot la cot de Moldovenii lui Ioan Vodă         dovei, ca să vie în ţara măriei noastre         cer pace. Prin pacea semnată în ace­              kin şi alte nenumărate poezii din li­                 marxiste ale marilor revoluţionari de­
 cancelariilor domneşti şi a bisericii în      (1572—1574) supranumit de boieri               ţariene, Moscova, cu orice fel de măr­          laşi an, ruşii obţin pentru Moldova şi            rica lui Lermontov. El a tradus şi fa­                mocraţi ruşţ Cernîşevschi, Herţen,
 Moldova şi în Ţara Romînească ia fost,        „cel cumplit“ şi de cazaci, în frunte          furi şi să tîrguiască cu negoţ liber..."        Muntenia libertăţi însemnate, ca : în­            bule din Krîlov, traduceri care au in­                Dobroliubov etc. înseşi primele no­
                                               cu hatmanul Svierciovschi, împotriva                                                           lăturarea monopolului turcesc asupra              fluenţat fabula romînească. Costache                  ţiuni de marxism, scrierile lui Marx şi
 ca şi în Rusia şi Ucraina, vechea lim­                                                          Alt moment însemnat în istoria le­           comerţului, care devine liber şi resti­           Stamati a avut prilejul să cunoască                   Engels, ne-au venit tot din Rusia.
 bă slavă, fapt care a constituit o prin­      năvălitorilor turci.                           găturilor romîno-ruse, este domnia              tuirea către Muntenia a oraşelor mun-             personal, între anii 1822—1824, o sea­
 cipală condiţie pentru dezvoltarea unei          In istoria ţării noastre avem multe         lui Dimitrie Cantemir, aliat, prieten şi        tene de la Dunăre : raialele Brăila.              mă de scriitori ruşi, printre oare pe                    In cel de al doilea război mondial,
comunităţi de cultură între popoa­                                                            consilier a! marelui ţar Petru I.               Giurgiu şi Turnu Măgurele.                        marele Puşkin şi pe Svinin.                           datorită eliberării noastre de sub ju­
                                               exemple despre sprijinul dat de caza­                                                                                                                                                                  gul fascist de către gloriase Armată
 rele noastre.                                 ci poporului nostru. E cunoscut aju­              In ziua de 13 aprilie 1711, vistier­            Tot din iniţiativa Rusiei s-a alcătuit            Foarte legat de Stamati a fost scri­               Sovietică, ne-am putut relua legătu­
    Legăturile dintre poporul nostru şi        torul căzăcesc pe care l-a primit Mihai                                                        prima Constituţie a Ţărilor Romîne —              itorul Gheorghe Asachi, personalitate                 rile pe toate tărîmurile cu marea noas­
                                               Viteazu -si mai ales cel dat de hatma­         nicul Luca, solul lui Dimitrie Cante­           „Regulamentul Organic", la alcătuirea             însemnată în cultura moldovenească                    tră vecină de la Răsărit, continuînd în
 popoarele de pe teritoriul Rusiei s-iau       nul cazacilor zaporojeni, Bogdan               mir, a semnat în oraşul Lutc din Vo-            căruia, ca şi la întocmirea noilor orîn-          dinainte de 1848. Ga şi tatăl ş.ă.u Leon              felul acesta o tradiţie veche şi neînlre-
                                               HmişlnitW, lui Vasile Lupu, domnul             linia un tratat în care ţarul Petru îşi         duiri, veghează — dîn partea ruseas­              Asachievici, originar din Podolia,                    ruptă de veacuri. Astăzi, atît legalu-
 dezvoltat şi s-au întărit de-a lungul         Moldovei.                                                                                      că.— generalul Kiselev.                           Gheorghe Asachi s-a străduit în per­                  rile economice, politice, cît şi ştiinţa,
 veacurilor pe baza intereselor istorice                                                      asuma următoarea obligaţie:                                                                       manenţă pentru adîncirea legăturilor                  literatura popoarelor din Uniunea So­
                                                  Epoca lui Vasile Lupu este bogată              „Noi, Petru, marele împărat şi                  Despre el a spus Mihail Kogîlnicea,-           culturale romîno-ruse. Opera ' istorică               vietică, pictura, sculptura, muzica şi
 comune, pe baza luptelor comune pur­          şi în alte soiuri de legături cu ruşii.                                                        nu în „Cuvînt introductiv la cursul de            şi literară a lui Asachi este rriuit in­              teatrul lor exercită o adîncă înrîurire
 tate împotriva cotropitorilor străini.        Pe vremea lui, nenumăraţi pictori au           ţar făgăduim ponorului valah                    istoria naţionala". (1843) :                      fluenţată de istoricul rus Karamzin.                  asupra dezvoltării R P R.
                                               venit în capitala Moldovei şi au lucrat        să-l apărăm întodeauna de toţi
 Faptele arată că, în momentele de             la împodobirea bisericilor Golia şi                                                               „Kiselev, un nume pre care romînii             In anul 1832, Asachi traduce în ro-                      In cartea frăţiei de veacuri a po­
 răscruce ale istoriei sale, în lupta sa       Trei Sfetite. In vremea aceea minu­            duşmanii, pentru oare am dat prezenta           nu trebuie să-l rostească decît cu re:                                                                  porului nostru cu marele popor rus.
                                               natele icoane moscovite erau dorite şi         diplomă imperială cu pecetea şi sem­            cunoştinţă şi dragoste, este însărcinat           mîneşte „Tstoria imperiului Rossiene”                 cu popoarele de pe teritoriul' înUns al
 pentru neatîrnare, poporul nostru s-ia        de voevodul valah Matei Basarab. Tot           nătura noastră“.                                cu regeneraţi?, patriei, cu punerea îţi                                                                 Uniunii Sovietice, s-au înscris şi se
 bucurat de ajutorul şi sprijinul pu­                                                                                                         lucrare a pravilelor menite să facă o              a lui Kaidanov pe care o dedică gene­
                                                                                                 După bătălia de la Stălineşti. în care       naţie,!,“                                                                                               înşerju noi şi minunate pagini.
 ternic al marilor popoare de la răsărit.
    Relaţii strînse între poporul nostru                                                      armatele ruso-moldovene au fost în-

 şi poporul rus s-iau cimentat în tim-                                                        conjuraîe de turci, Marele .vizir ia ce­
^pul statului din Kiev şi mai tîrziu în

 anii domniilor lui Şţefan cei Mare şi
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19