Page 10 - 1955-10
P. 10

Pag. 2                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                  ______ __________                                                    Nr, 520

                                                                                                                                                  Să strîngem la timp                         Lipsa de timp, sau indiferenţa ?

   Gospodăria colectivă „Partizanul Roşu“      Care sînt însă cauzele? Saivanul gospo­       o magazie pentru cereale. Pătuiele trebuiau           recoltă de struguri                           — Eu nu spun tovarăşe că n-ai drep­         din cînd în cînd, cîte unul, să fie
dm Eenic raionul Alba, este una dintre         dăriei este învelit ou paie. Vintul a stri­   sâ fie gata la 30 septembrie. .Gospodăriei                                                       tate. Dar, vezi şi dumneata, cine să se        ajute. Dar, hu se întâmplă aşa. Cînd îi
primele gospodării colective înfiinţate în     cat porţiuni de acoperiş prim oare trece      colective 1 s-au pus la dispoziţie fndteria-       Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi   mai ocupe de treburi de astea ? Nu-d timp      chemăm noi câteodată, mai vin, aşa de
regiunea noastră. In scurta perioadă de e-     ploaia. Aceasta face ca în saivan să fie un   lele de c’onstrucţie necesare. I s-a alocat şi  Ministerul Industriei Alimentare comuni­         tovarăşe, asta e. Nu-d timp.                   formă, Cînd tovarăşul director al şcolii
fcistenţă, această gospodărie a reuşit să      aer rece, miros rău, umezeală şi noroi.       suma de 180.000 lei .necesară terminării        că :                                                                                            când tov. Rusan. Nici unui însă ţiu ne
obţină o serie de succese în ceea ce pri­                                                    construcţiilor planificate. Cu toate acestea,                                                      Aşa îmi grăi tovarăşul Ândreşel, preşe­      caută din proprie iniţiativă. Iată pentru
                                                 Trebuie remarcat faptul că în gospodă­      consiliul de conducere nu a făcut nimic            Din cauza ploilor şi a scăderilor de tem­     dintele gospodăriei colective din Sîntan-      ce, aşa după cum vezi de altfel,' ne des­
veşte dezvoltarea ei multilaterală. Au fost    ria colectivă din Benic, nu numai oile sînt   pentru executarea lor. Tovarăşul preşedin­      peratură din ultimul timp, coacerea stru­        drei raionul Hunedoara, abund cînd eu,         curcăm ou destulă heîhdemîhare.
înfiinţate de pildă mai multe ramuiri ane­     adăpostite în condiţiumi necorespunzătoare    te Poscu Nicolae, în loc să fie plin de e-      gurilor este stînjenită. Pentru a preîntâm­      încercai să-i arăt că activitatea culturală
xe cum s în t: o fermă cu 258 od, o prisacă    Acelaşi lucru se poate spune şi despre fer­   nergie, să dea dovadă de orientare practică     pina pierderile de récolta şi pentru a ob­       <jle la colţul roşu a gospodăriei, merge a-       Auzindu-1, în minte îmi răsări b seară
cu 102 stupi sistematici, o fermă cu 15        ma de .porci. Deşi a fost începută construi­  şi spirit gospodăresc, în loc să combată pă­    ţine vinuri sănătoase şi de bună calitate,       nevoios şi că dacă aceasta ar merge mai        pe care o petrecusem nu de mult la un
scroafe de producţie, et.c. Gospodăria mai     rea unei maternităţi pentru scroafe, încă     rerile greşite ale unor colectivişti despre     se obligă gospodăriile agricole de stat, în-     bine, a t fi spre folosul lor.                 colţ roşu al unei alte gospodării colective
are 9 hectare de vie şi livezi de pomi ro­     anul trecut totuşi nu a fost nici până acum   necesitatea construcţiilor, se lasă el însu­    treprindérile Vihalcool din oadrul Minis­                                                       din regiune. Erau adunaţi acolo, aproape
ditori pe o suprafaţă de 4,16 hectare.         terminată. Materialele de construcţie au      şi influenţat de unele concepţii înapoiate.     terului Industriei Alimentare şi se reco­           Prin urmare, nici aici nu se găsea          toţi colectiviştii. In mijlocul lor stătea în­
                                               fost procurate, însă sînt lăsate în ploaie,                                                   mand! gospodăriilor agricole colective şi        „timp“ pentru munca, culturală. Acest lu­      văţătorul comunei '(şi în acea comună nu
  Toate acestea aduc gospodăriei an de an      ceea ce duce la deteriorarea lor.               Această stare de lucruri constituie o         gospodăriilor individuale să ia următoa­         cru mi-1 spuseseră încă vreo oîţiva pre­       era deoît un singur învăţător) Discuta cu
venituri însemnate, ceea ce face să creas­                                                   notă proastă şi pentru comitetul executiv al    rele măsuri : Acolo unde strugurii sînt să­      şedinţi de gospodării colective. Drept este    ţăranii asupra cărţii lui Mihail Sadovea-
că bunăstarea colectiviştilor. Oile au adus       Dacă aşa stă situaţia, atunci nu-i de      sfatului popular raional. De aci se vede        nătoşi. tehnicienii vor urmări acumularea        că cei care îmi spuseseră asefnehea lucru­     nu „Mitrea Cocor". Multă vreme m-a ur­
anul acesta u n ' venit de 17.000 lei, în a-   mirare faptul că procentul de mortalitate     că gospodăriile colective din raion sînt        zahărului în struguri şi împreună ou con­        ri, erau puţini, 2-3. Cei mai mulţi priveau    mărit după aceea, căldura cu care acest
f-ară de faptul că colectiviştii au primit la  şi de avorturi a fost mare anul acesta la     lipsite de îndrumare şi ajutor tehnic pe        ducerile unităţilor de mai sus vor hotărî        lucrurile cu totul altfel, cei mai m ulţi ve­
avansul de 40% însemnate cantităţi' de         ferma de porci. Iată cauzele care fac oa      linia realizării planului de construcţii        data începerii culesului în funcţie de con­      deau în activitatea culturală un ajutor în­    „dascăl", vorbea despre figura luminoasă
brânză. Din livada de pomi, s-au contrac­      fermele de animale să nu dea rentabilita­                                                     diţiile locale. Se vor lua toate măsurile        semnat, prin mijlocirea căruia sarcinile ce    a eroului principal din carte, despre viaţa
tat cu cooperativa peste 15.000 kg.            tea dorită.                                   Faptele dovedesc că ‘tehnicienii secţiei a-                                                      stăteau în faţa gospodăriei erau rezolvate     nouă ce a răsărit în satul lud „Mitrea Co­
mere ceea ce înseamnă un venit destul de                                                     gricole au o activitate nesatisfăcatoare în     pentru a asigura terminarea culesului cel        mult mai uşor şi de aceea îşi făceau şi        cor". Şi, de cîte ori înfăţişa cîte o ispra­
mate.                                            Membrii consiliului de conducere şi în      această direcţie. Nimeni nu poate spune         mai târziu la 30 octombrie. Culesul viilor       găseau întotdeauna timp pentru întărirea       vă frumoasă a vreunui personagiu din
                                               general toţi colectiviştii, trebuie să înţe­  că tehnicienii secţiei agricole a sfatului      în care a început atacul de mucegai Va           ei.                                            carte, adăuga căutând printre cei prezenţi
  Este -incontestabil faptul că cu cît o gos­                                                popular raional Alba nu merg pe la Be­          începe imediat şi se va termina cît mai                                                         cîte un exem plu: taman oum a făcut
podărie colectivă dispune de mai multe         leagă că una dintre cele mai principale       nic. Ei merg aproape în fiecare zi D3r          repede posibil. Nu se admite culesul                Din vorbă în vorbă, chiar şi tovarăşul      cutare sau cutare de La noi". îl ascultau
tomuri anexe, cu cît aceste romuri sînt        condiţii de care depinde productivitatea şi   rezultate în urma lor nu se văd.                laolaltă ol strugurilor de la viţele altoite şi  Ândreşel de la Sîntandrei a ajuns să măr­      colectiviştii, îl întrebau şi părea că-d sorb
mod dezvoltate, cu atât e mai mare avuţia      sănătatea animalelor, este adăpostirea lor                                                    indigene Cu cei de hibrizi, producători di­      turisească cum că totuşi acest „timp*'
gospodăriei şi valoarea zilel-munCă.           în grajduri şi saivane corespunzătoare,         La tot şirul de lipsuri enunţate, contri­     recţi. Strugurii negri destinaţi obţinerii       pota fi găsit şi în gospodăria lor.            cuvintele.
                                               spaţioase, luminoase, curate, călduroase.     buie şi slaba preocupare pe care direcţia       de vinuri roşii şi negre se vor culege şi
  Cu toate acestea, în concepţia unor co­      Atîta timp cît nu sînt construite asemenea    agricolă regională o are faţă de construc­      vinifioa separat de cei albi. Strugurii ata­        — Nu zio tovarăşe că nu-i drept de zid         Oare din cei 7 — sau oîţi or fi — în­
lectivişti din Benic mai dăinuie tendinţa      adăposturi, nu poate fi vorba de dezvol­      ţiile din gospodăriile colective. Dacă ar       caţi de mucegaiuri se vor vinifioa separat       dumneata — începu el a-mî spune. Eu ştiu       văţători şi profesori de la şcoala de 7 ani
greşită de a nu dezvolta ramurile anexe        tarea fermelor zootehnice şi de o produc­     exista un control calificat şi o îndrumare      de cei sănătoşi şi se va face în mod obli­       că s-ar putea aduna aici la colţul roşu         din Sîntandrei, să nu fie med unui oa cel
la nivelul posibilităţilor existente în gos­   tivitate ridicată a animalelor.               concretă din partea tehnicienilor din di­       gatoriu desbroboni.tul                           colectiviştii, colea în zilele de odihnă, ori   pe care l-om văzut atunci ?
podăria colectivă, sau chiar de a desfiinţa                                                  recţia agricolă, dacă tovarăşul Lascu Ioan                                                       seara şi că ar fi foarte bine daca s-ar face
unele din ele. Unii, ce-i drept puţini la        Este regretabil faptul că în G.A.C. Be­     directorul direcţiei ar privi cu mai miultă       Musturile care provin de la recoltele          aşa. Cîte nu-ţi vin în minte în asemenea          La gospodăria agricolă colectivă din
număr, susţin de pildă, că ferma de od nu      nic- problema construcţiilor a fost lăsată    răspundere această problemă, fără îndoială      mucegăite se vor limpezi obligatoriu, folo­      împrejurări ? Cîte lucruri bune nu înveţi ?     Sînfcandreo se pot face multe lucruri
                                               pe planul al doilea.                          că şi rezultatele ar fi cele dorite.            sind 10-20 grame metabisulfit de potasiu         Mai o conferinţă, mai un mic program ar­       frumoase şi folositoare. La colţul roşu- de
ar fi rentabilă pentru o gospodărie colec­ Grajdul pentru vitele mari al acestei                                                             la 100 litri must (în funcţie de gradul de       tistic, mai o carte bună încălzeşte inima       atici pot fi date în zilele de odihnă pro­
tivă şi ca atare trebuie desfiinţată. O ast­ gospodării este cît se poate de necorespun­       Nu este străin nici comitetul raional de      mocegăire) sau fum de pucioasă. După             colectivistului şi o îmbărbătează              grame artistice, pot fi ţinute conferinţe,
fel de „teorie“ nu poate să reziste la nici zător. Nu are lumină suficientă, este in­        partid de aceste lipsuri. Numai lipsa de        fermentare, vinurile vor trebui trase de                                                         recenzii de cărţi ©te. Toate aceste ocazii
o critică. In regiunea noastră, sînt multe comod (vitele intră în el aplecate de spa­        control şi slaba cunoaştere de către unii       pe drojdia groasă, chiar la începutul lunii         — Atunci tovarăşe Ândreşel, de ce nu        ar ajuta ţăranului colectivist, l-ar face
gospodării colective care au ferme de oi te). Mai mult, nu permite furajarea ra­             activiştii a problemelor legate de dezvol­      noiembrie, mai cu seamă cele provenite din       căutaţi să puneţi ordine în această ches­       să-şi ridice şi mai mult nivelul cultural şi
Fiind îngrijite bine, oile în aceste gos­ ţională a animalelor, ceea ce are ca ur­           tarea multilaterală a gospodăriilor colec­      struguri mucegăiţi.                              tiune ?                                        profesional. Serile petrecute în asemenea
podării au o mare rentabilitate. G.A.C. Un- mări risipă de furaje şi o slabă producti­       tive, au putut duce la situaţii ca cea din                                                                                                      fel, n -a r constitui în nici un caz „timp
gurei raionul Sebeş bunăoară a vândut vitate a vitelor. Aceasta este fără îndoială           gospodăria colectivă din Benic.                   Angajamentul Gospodăriei                          Noua mea întrebare îl puse oarecum în       pierdut“. Dimpotrivă prin aceste seri, s-ar
ailiil acesta de la oi peste 7.000 kg. brîhză una din cauzele care au făcut ca gospodă­                                                       de stat din Apoldu de Sus                       cumpănă. Rămase o cflipă pe gînduri, apoi       oîstiga mult, mult de tot.
ceea ce este egal Cu uh venit de peste ria colectivă să nu aibă deoît 11 capete                Comitetului raional de partid Alba îi re­                                                      îmi răspunse.
70.000 lei ne mai ţihîhd seama de valoarea de vite, pe cîtă vreme suprafaţa de teren         vine sarcina de a analiza de îndată situa­        Ziarul „Scânteia" din 27 septembrie a                                                            Se ştie prea bine că acum e perioada în
                                                                                             ţia şi de a liia măsuri phactice In vede­       publicat chemarea colectivului de mun­              — Vezi tovarăşe, aici e şi vina noastră.     care se adună recolta- Cu atît mai mult,
meilor şi a linei. Există oare vre-un te­      e mai mare de 130 ha.                         rea sprijinirii gospodăriei Colective din       citori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari       De numit, am numit noi un colectiv de          nu trebuie neglijată activitatea Culturală.
mei pentru a se crede că ferma de od nu          In planul de producţie al gospodăriei e     Benic pentru ă-şi realiza planul de con­        din G.A.S. „Odobeşti“ prin care acesta           vreo 3 tovarăşi care să se ocupe de munca       Prin intermediul acesteia, oamenii sînt
este rentabilă ? Categoric hiu I                                                                                                             cheamă la întrecere socialistă toate gos­        de la acest colţ roşu, dar n-au făcut nici      stim ulaţi înarmaţi cu cunoştinţe noi şl
                                               prevăzută construirea în cursul acestui an                                                    podăriile de stat ou sector viticol din ţa­      unul nimic pînă acum şi-apoi. nici noi nu       ajutaţi să lporeze cu mai multă tragere de
                                                                                                                                             ră. Chemarea a avut chiar din prima zi,          ne-am interesat să vedem de ce anume            inimă. Legată strâns de sarcinile peri­
Intr-adevăr, turma de oi a gospodăriei a unui grajd modern pentru 40 v ite Este                                                              un puternic răsunet printre Viticultorii         nu fac. Şi-apoi, la drept vorbind tovarăşe,     oadei, activitatea cu/lturaiă trebuie să fie o
                                                                                                                                             gospodăriilor de stat din regiunea noas­         nici o îndrumare precisă în această di­         permanentă călăuză, ea trebuie să îndru­
colective din Benic .nu a adus anul acesta prevăzut de asemeni, să se construiască           strucţii.                                       tră.                                              recţie nu avem.                                me şi să lumineze la tot pasul munca ţă­
                                                                                                                                                                                                                                              ranului muncitor.
venitul pe Care ar fi trebuit să-l aducă. două pătule de cîte 2 vagoane fiecare şi                      M. TRANDAFIR                            Colectivul de conducere al G.A.S. Apoldu         Ajuns, aid, respiră odată adine, cu ne­
                                                                                                                                             de Sus, dând dovadă de orientare practică         caz parcă, apoi continuă.                                                                 V. D. ,
                 -             . ¦ -¦ 1 -                »¦¦ii n'iH i'T1*»Jk-iimw '  1 —¦ ¦ —                                                şi operativitate, s-a întrunit chiar a doua
                                                                                                                                             zi după apariţia chemării pentru a da               — Sînt în satul nostru vreo 7 învăţători.
                 Ne vorbesc fruntaşii în cultura griului                                                                                     răspuns viticultorilor din G. A. S. „Odo­         Ar putea, să mai d ea. şi pe La noi
                                                                                                                                             beşti".
Sem ănînd la timp, am ebfinuf frumuseţea lui. De pe cei 60 ari am obţinut                      Mi-ain curăţat după aceia sămînţa de
                                               cantitatea de 1.740 kg. grîu. Am făcut so­    orz prin trior, om tratat-o ou formalină şi        In răspunsul său, colectivul de munci­
recoltă mare de grîu                           coteala ecas?. şi am văzut ca la hectar pro­  am însămînţat-o în rînduri simple. Se­          tori, ingineri tehnicieni şi funcţionari din                 Sa se pună capăt nepăsării
                                                                                             mănatul l-am făcut lâ începutul 1linii oc­      G.A.S. Apoldu de Sus şi-au luat printre
Nici într-uh an, nil ştiai, să fi obţinut o ducţia ar 'fi fort de 2.900 kg.                  tombrie, şi orzul a răsărit inimos, întrînd     altele, angajamentul că va recolta în­             Nu e prea multă vreme de cînd, oamenii       făcut Că la data amintită, nimeni de la
                                                                                             înfrăţit şi viguros în iarnă.                   treaga cantitate de struguri în 'termen de       m-aneii din Petroşani au avut minunatul        Cugir nu auzise despre vreo conferinţă,
asemenea recoltă de grîu, ca aceia pe care Ca să scot şi la anul viitor recoltă bogată                                                       17 zile de la data începerii.campaniei’ O        prilej de a asculta conferinţa tovarăşului     fapt pentru oare aceasta nici nu s-a pu­
                                                                                               In primăvară, l-am grăpat cu o grapă          cantitate de 2000 tone struguri va fi vi-        dr. Alexandru Lungu, conferinţă ce se re­      tut ţine.
am obţinut-b anul acesta.                      de grîu eu om însămînţat deja. Am gunoit      uşoară, fiindcă astfel se păstrează mâi bine    nifioată în condiţiuni speciale, în vederea      ferea la folosirea energiei nucleare şi a-
                                                                                             umezeala în pământ. Şi lucrul acesta, tot       şampanizării vinului obţinut Prihtr-o            plicarea eT în medicină. Multe lucruri in­       Tovarăşului Florincaş însă, prea puiţih
Cum am făcut ? Am sidt mai întîi de bine pământul şi am băgat în el numai să­                la cămin la conferinţă l-am a u rit Am fă­      bună organizare e muncii de recoltare,           teresante au aflat ei cu această ocazie,       l-a păsat de acest lucru.
vorbă cil tehnicianul agricol de la comu­                                                    cut grăpatul, cînd am văzut că se formase       viticultorii din G.A.S Apoldu de Sus vor         multe învăţăminte preţioase le-au rămas.
nă, oare m-a îndrumat cam să-mi pregă­         mânţă curată şi tratată.                      un fel de scoarţă. Cînd orzul era în plină      da în acest an o cantitate de 1.400 tone         Un asemenea prilej, trebuia să-l aibă şi         De altfel tovarăşul Florincaş priveşte
tesc sămânţa, Cuini să-mi pregătesc terenul*:    îndemn şi pe alţi ţărani muncitori să       vegetaţie, i-am dat încă 8 kg. de îngrăşă­      struguri peste prevederile planului, iar         oamenii muncii din Cugir, în ziua de 26        ou aceiaşi ochi nepăsători. întreaga muncă
şi alte lucruri                                                                              minte chimice şi l-am plivit de multe ori.      preţul de oost al strugurilor va fi redus        a lunii septembrie. Tovarăşul dr. Alexan­      culturală a întreprinderii la a cărui co­
                                               facă aşa ca mine, pentru a obţine recolta     în aşa fel, că nici 6 buruiană iiu puteai       cu 10 la sută faţă de cel planificat             dru Lungu, urma ca,. în această zi să-şl       mitet sindical e ales secretar. Şi tot ca
                                               bogate la hectar.                             vedea în lan.                                                                                    expună conferinţa amintită şi îh această       dum nealui, priveşte lucrurile de acest fel
                                                                                                                                                In vederea realizării angajamentului          localitate.                                    şi tovarăşa! Ghiruţ preşedintele comitetu­
Aveam sămînţa de grîu mai slabă şi de                      DĂIAN ADAM                          Dând în pîrgă, l-am secerat şi l-am           luat, colectivul de muncitori, ingineri,                                                        lui.
                                                                                             dus la arie. Boabele erau mari şi fru­          tehnicieni şi funcţionari din G.A.S. Apoldu         Acei căruia i s-a adus la cunoştinţă mai
aceea am schimbat-o la baza de recepţie        ţăran muncitor din satul Gelmar               moase. Mă gîndeam că o să obţin ca-n            de Sus a hotărît să ia o serie de mă­                                                             E vremea să se dezmorţească odată şi să
din Orăştie. Am curăţat-o apoi la centru                                                     6lţi ani, vreo 200 kg. de pe aceşti 10 ari.     suri tehnico-organizatorice printre care         întîi acest lucru şi care la rândul său, tre­  pornească şi ei la drum cu alţi paşi, cu
                                                                                             Cînd colo, după ce l-am treierat, la oin-       s în t: mecanizarea în proporţii de 60 la                                                       altă atitudine fată de muncă Nu au fost
prin trior de a rămas numai bob şi bob,        Rod bogaî prin aplicarea                      tărirea sacilor, îmi iese 530 kg. de orz. De­   sută a două centre de vinificare, electri­       buia apoi să procedeze la mobilizare, a fost
iar după aceea am tratat-o cu prafuri           îngrăşăminie'or chimice                                                                      ficarea şi organizarea muncii pe doua                                                           aleşi pentru a se uite cu „aere", plictisiţi
                                                                                             legatul batozei după ce socoti îmi spuse :      schimburi în 9 centre de vinificare, întro-      tovarăş;] Florincaş, secretar ol comitetu­
  Griul l-am semănat cu maşina în rîn-                                                                                                                                                                                                       peste clocotul muncii culturale, ce Cuprin­
                                                                                               — Dacă aveai semănat un ha., îţi Ieşea        ducerea unei evidenţe stricte g struguri­        lui sindical de întreprindere Auzind des­
duri simple. Dar uitam să spun : pe terenul Mie îmi place ca în zilele de sărbători,                                                                                                                                                         de mereu mai mulţi şi mai mulţi oameni,
                                                                                             o producţie medie de 5300 kg.                   lor recoltaţi şi a mustrilul obţinut în ve­      pre ce e vorba, el a ascultat atent tot ceea
unde am însămînţat griul, am avut înain­ după masă, să merg la căminul cultural                                                                                                                                                              ol, au fost aleşi pentru a îndeplini cu con­
                                                                                               Acum m-am convins cît este de bine să         derea evitării pierderilor, excavarea şi be-     ce i s-a spus, şi-a notat apoi grijuliu în-
te semănat porumb. După ce am eliberat din sat, fiindcă acolo întotdeauna se. ţin                                                                                                                                                            ştiinciozitate sarcinile ce le revin în a-
                                                                                             aplici cele ce le auzi pe la conferinţele,      tonarea a 20 bazine tu o capacitate de           tr-un carnet data cînd urma să se ţină
şi curăţat terenul de orice rădăcină de po­ conferinţe de la care aud multe lucruri                                                                                                                                                          ceastă direcţie. Aşadar, să nu dezmintă
                                                                                             ţinute de agronomi la căminele culturale.       500 m.c. necesare depozitării tescovinei         conferinţa şi... notat a rămas. N-a mai
rumb, dm dus pe el 30 de oare de gunoi. noi, interesante.                                                                                                                                                                                    a !încrederea ce le-a fost acordată. ,
                                                                                             Acestea sînt sfaturi bune, pe care noi ţă­      pentru rachiu.                                   spus nimănui nid un cuvinţel. Aşa s-a                                                        S.
Toată suprafaţa ce o aveam de însăm înţat’ In toamna trecută, em auzit la cămin
                                                                                             ranii muncitori trebuie să le folosim, că
era de 0,60 ha.                                vorbindu-se că îngrăşămintele chimice
                                                                                             numai aşa reuşim să obţinem producţii
După cum am arătat mai sus, semănatul aduc sporuri mari de recoltă. Aveam 0,i0
                                                                                             bogate la hectar.
l-am făcut cu maşina şi din timp, cam pe ha. teren semănat cu porumb în toamna                                         CRISTEA IOSIF

la începutul lunii octombrie. Cînd dăduse trecută, şi vroiam ca după recoltare să                                ţăran m uncitor din comuna
                                                                                                                             Geoagiu
zăpada griul meu avea aproape fiecare fir seamăn în el orz. M-am gîndit că e bine

cîte -6-7 fraţi, fapt care a contribuit la ca locul acesta să-l îngraş numai cu în­

mărirea producţiei la hectar.                  grăşăminte chimice fiindcă aveam gunoi

Am avut în acest ah mult de lucru cu puţin acasă. Aşa am şi făcut. Am recoltat                                                                                                                FOILETON Cu treburi la Haţeg

buruienile din cauză că pământul era bine porumbul, am strâns cocenii şi am grăpat

îngrăşat. In timpul vegetaţiei pliveam bu­ locul. Am cumpărat apoi de la puinotul

ruienile din săptămână în săptămână. Ne­ agricol 25 kg. îngrăşăminte chimice (azo­

vasta, de multe ori Îmi spunea să n-o mai tat de amoniu) pe care l-am împrăştiat pe                                                                                                           Cele ce vreau să ui le povestesc le 4 iulie ...Răsăritul soarelui m-ă găsii

bat la cap cii plivitul. Dar în schimb cînd teren şi am făcut arătura la o ad>noime                                                                                                           am însemnate într-un carnet. Aşa-i o- pe una din străzile Haţegului îhdreptîn-

griul dăduse în pîrgă s-a bucurat şi ea de de 20-22 cm.                                                                                                                                       biceiul m e u : cînd dau de ceva nou îmi du-mă spre O.R.A.C.A.

                                                                                                                                                                                              notez, iar cînd timpul îmi permite scot ...Cum mă văzură îmi şi ziseră:

                                                                                                                                                                   puterea de germina­        carnetul, îl răsfoiesc şi-mi „amintesc" — E plecat la Deva.

  In faţa oamenilor                                                                                                                                                ţie este mai mică de       de cei pe care îi am trecuţi aci.              Se vede treaba că nu le eram străin
muncii din agricultu­
                                                                                                                                                                   80%, gospodăriile co­      Rîndurile âe faţă le închin „amintirii" 14 iulie... In autobuzul Petroşani-Haţeg
ră stau sarcini mari
în toamna aceasta.                                                                                                                                                 lective întovărăşirile     celor 6 zile pe care le-am petrecut fără taxatoarea îmi taie biletul fără să în­

Ploile abundente au făcut ca majoritatea                                                                                                     şi ţăranii muncitori, trebuie să schimbe         folos, bătînd drumul Haţegului. Dar trebe unde merg, iar şoferul îmi da po­
culturilor să ajungă cu întârziere la ma­
turitate, aglomerîndu-se astfel muncile.       a celorlalte lucrări din această campanie.    introdus în toate raioanele din regiune. In                                                      fără vorbă multă. să. dăm cüvíntul „ră­ liticos „bună dimineaţa". Mă cunosc de
Recoltarea culturilor de toamnă — porum­          Trebuie arătat însă că unele comitete      acest fel, recoltatul se poate face într-o
bul, cartofii, floarea-soarelui, sfecla de                                                   perioadă foarte scurtă, ceea ce dă posibi­      sămînţa la bazele de recepţie. Sămînţa           bojului" ca să povestească el faptele, aşa acum amîndoi. Pentru că de cînd cu dru­
zahăr, strugurii şi fructele, — este o pro­    executive ale sfaturilor populare raionale    litatea ca şi însămînţările să fie făcute la
blemă ce nu poate fi neglijată cîtuşi de       şi comunale, dînd dovadă de pasivitate,       timp.                                           dare răsare în proporţie de peste 80%, se        cum s-au petrecut:                             murile astea la Haţeg, sînt ca şi abonai
puţin. O neglijenţă, oricât de mică ar fi      nu mobilizează atelajele la executarea a-
                                               răturilor şi e însămînţărilor,’ lăsînd ca        Agronomilor de la secţiile şi punctele a-    poate semăna însă cu condiţia de a se            18 iunie 1955. La sub baza ce funcţio­ la autobus Ei mă cunosc, iar eu mă re­
ea, duce la pierderi în recolte                aceste lucrări să se desfăşoare la voia în­   gricole le -revine obligaţia de a asigura o
   Paralel cu muncile de recoltare, tre­       tâmplării.. Numai aşa se poate explica fap­   înaltă calitate a lucrărilor. Ei trebuie să     mări cantitatea la hectar, Oii diferenţa de      nează la Pui, am predat un porc pe că- semnez : „E al cincilea drum spre
                                               tul că în unele raioane viteza zilnică de     îndrume ţăranii muncitori oa acele ară­
buie executate însămînţările şi arături­       însămînţare ce se realizează este extrem      turi pentru. însămînţări care nu au timpul      procent. De exemplu, cantitatea normală          re-l contractasem cu statul, am luat ba­ O.R.A.C.A.".
le adînci de toamnă pentru însăminţarile       de scăzută. In raionul Sebeş de pildă, vi­    să se aşeze înainte de a fi însămânţate,
de primăvară.                                  teza zilnică de însămînţare stabilită este    să fie tăvălugite. Boabele de grîu însă­        de sămînţa ce trebuie dată la üh ha. este        nii urmînd ca pe bonul luat de aci să-mi La Haţeg, pe lingă cofetărie, trec fără
                                               de 908 ha. Ou toate acestea, în perioada      mânţate într-o arătură neaşezată-, nu au
   Lucrările sînt multe şi au o mare im­       de la 27 septembrie la 1 octombrie, au fost   contact strâns cu solul, ceea ce face ca        de 180 kg. Dacă are o ‘putere de germi­          ridic de la O.R.A.C.A. Haţăg celé două oprire. Mi-e foame şi bucuros aş lua
portanţă politică şi economică. Pentru a       însămânţate doar 13 ha. In raionul Ilia,      încolţirea să nu fie- uniformă. In afară de
le putea termina la timp, se cere din par­     unde viteza zilnică este stabilită la 391     aceasta, prin aşezarea brazdelor, se rup        naţie de 80%, se vor da 204 kg. lâ hectaf        dovezi: pentru mărfurile de la comerţul, ceva, dar grija blestematei dovezi nu-mi
tea organelor de partid şi de stat, din        ha., au fost însămânţate în această perioa­   rădăcinile plantelor.
partea fiecărui om ol muncii din agricul­      dă abia 25 h a .; în raionul Haţeg unde vi­                                                   îh loc de 180.                                   de întîmpinare şi pentru reducerea din mai dădea pace.
tură, o organizare pricepută, multă ope­       teza zilnică este stabilită la 350 hă., în 5     Seminţele au rol hotărîtor în sporirea
                                               zile s-au însămînţat numai 2 h a .; în ra­    producţiei la hectar. Ele trebuie să înde­      In acest an, există condiţii pentru â sé         cotele obligatorii, după normele stabilite Nu intru bine în birou şi unul mă
rativitate şi energie.                         ioanele Alba şi Orăştie unde viteza zil­      plinească o serie de condiţii pentru a pu­
   Ştiinţa agrotehnică ne învaţă, iar prac­    nica este stabilită la peste 1000 ha., au     tea fi semănate. Boabele trebuie să fie         însămânţa suprafeţe friari cu maşinile şi        de hbtăr'îr'e.                                 informează scurt :
                                               fost însămânţate în ultimele zile suprafe­    mari şi grele. Dintr-o sămânţă uşoară, mică
tica anilor trecuţi ne dovedeşte, că exe­      ţe neînsemnate.                               şi zbîrcită, planta nu are de unde să-şi        pentru a se extinde metoda însămîhţării          20 iunie 1955... Iată-mă în drum spre — E plecat... 1
cutarea însămînţărilor la timpul optim,                                                      ia hrana pînă la formarea rădăcinilor. In
este o condiţie de care depinde soarta re­       Ritmul nesatisfăc'ător cu care se desfă­    afară de aceasta, seminţele trebuie să fie      în rînduri încrucişate. In această privin­       O.R.A.C.A. Haţeg. Ajuns aci, îmi spun pa­ — Ştiu, la Deva. îi iau eu vorbă din
coltei din anul viitor.                        şoară însămînţările în aceste raioane, nu     din ecelaş soi, să aibă o mare putere de
                                               poate fi justificat cu nimic. El este o ur­   încolţire, să aibă miros şi culoare normală     ţă, uh rol însemnat îl au S.M.T.-'uriie. Ele     sul şi aştept. De dincolo de ghişeu ră­ gură.
   Iată un exemplu grăitor în această pri­     mare a lipsei de interes, a muncii în ge­     şi să fie bine curăţite.
vinţă. întovărăşirea agricolă din Orăştie      neral şi a slabei organizări a lucrărilor                                                     trebuie să fié îh fruntea luptei pentru g-       sună o impunătoare întrebare:                  — Nu, la tribunal ..
a însămânţat o parte din grîu La timpul        din dceastă campanie. Asemenea lipsuri          Unele gospodării agricole din regiune
optim în anul tredut. Acesta a dat o pro­      nu mai pot fi tolerate. Organele de par­      nu ţin însă seama de toate aceste condiţii.     pllcarea regulilor înaintate. Fără îndoială,     — Dar obligaţia de predare a cotelor Of... ce neregulă la O.R A.C.Â. asta.
ducţie de 2.300 kg. la hectar. O altă parte    tid şi de stat au sarcina de a trece de în­   Sămînţa trimisă la analiză de către G.A.S.
a terenului a fost însămânţată cu întâr­       dată la lichidarea lor.                       Galtiu, G.A.C. Şibot şi Teiuş şi de către       majoritatea mecanizatorilor din, regiune         ai adús-ó ?                                    mi-am zis eu în gînd, şi-am plecai.
ziere. Pe aceasta, producţia a fost de 1.200                                                 întovărăşirea din Băcia, a fost respinsă
kg. la hectar — cii 1.100 kg. mai puţin.         Ţinîndu-se seama de condiţiile speci­       de laborator pe motivul că are prea multe       înţeleg să fie la înălţimea acestor sarcini.       Eu, care mă ştiam fără obligaţie la            19 iulie ...Nu mai am file in carnet
                                               fice ele acestui an, nu trebuie să se mai     corpuri străine. Aceasta înseamnă că                                                             mine — am făcut stingă împrejur şi am          pentru însemnarea asia şi comedia n-o
  Iată deci cîtă importanţă prezintă ter­      aştepte cu însămînţările, pînă după recol­    unităţile amintite nu au selecţionat să­        Sînt însă cazuri oa de pildă, la S. M. T.        plecat avînd de grijă să le adresez căl­       să se termine nici azi desigur căci e zi
minarea însămînţărilor în epoca optimă.        tarea culturilor de toamnă. Griul poate fi    mînţa în Condiţiunile prevăzute de agro-                                                         durosul salut — „la revedere".                 de marţi, şi buhică-mea — iertata sâ fie
In condiţiile de sol şi climă ale regiunii     însămînţat şi după păioase cu condiţia o-     minim. Acele gospodării agricole care n-au      Miercurea, unde unii tractorişti nefi-ihd
noastre, epoca cea mai potrivită în oare       bligatorie ca terenul să fie bine îngrăşat    selecţionat sămînţa în condiţiunile prevă­
trebuie să fie terminate însămînţările anul    cu gunoi de grajd. Acolo unde culturile de    zute de agrominîm, trebuie să treacă de         controlaţi, fée arături de proastă calitate,
acesta este pînă la 25 octombrie.              toamnă sînt ajunse la maturitate, ele tre­    îndată la reselecţionarea ei. Nu se admite
• Aşa după cum se ştie, solul are              buie recoltate de îndată, iar în locul lor    însămînţarea nici-unui bob dacă nu este         mânifestînd totodată indisciplină în mun*        23 iunie ...Intr-adevăr ne-am revăzut. — îmi spunea m ereu : „Marţea, ăf-agul
umiditate potrivită, plantele ce răsar nu      poate fi însămânţat grîu. Anul acesta se
mai sînt ameninţate în nioi Un raion de        recomandă ca porumbul să fie recoltat cu      bine curăţat şi tra ta t                        că şl risipă de combustibil: Conducerile         Cu obligaţia în mînă m-am oprit în faţa meu. să nu porneşti la drum că HU-fi
atacul muştii de „Hessa" şi nici- de alte      coceni cu tot şi transportat în gospodărie       Ploile au făcut ca puterea de germinaţie
insecte. Prin urmare, există toate condi­      urmând ca aci să se desfacă ştiuleţii de pe                                                   S.M.T. au datoria să lupte pentru a stâl­        ghişeiăui:                                     merge bine".
ţiile favorabile pentru impulsionarea rit­     coceni Acest obicei s-a încetăţenit în ra­    a seminţelor să fie slabă în multe locuri
                                               ionul Haţeg prin comunele Sînlămăria-         anul acesta. Sămînţa întovărăşirii din Vin-,    pi éstfel de fenomene nesănătoase din ac­          — Am venit cu obligaţiunea să-mi ri­
mului însămîhţăriibf.                                                                        ţul de Jos de pildă, are o putere de ger­                                                        dic dovezile pe care in rîndul trecut...
  Organele de partid şi de stat au dato­       Oriea, Băieşli şi allele şi este bine să fie  minaţie de numai 70%. O astfel de să­           tivitatea lor. Ele trebuie să se intereseze                                                       Am deschis uşa şi era gata s-o închid
                                                                                                                                                                                                — Ştiu, ştiu, mă întrerupse Oancea           să mă întorc şi să plec, cînd de după
ria de a mobiliza toate atelajele din co­                                                    mânţă nu se poete semăna. Acolo unde            îndeaproape de calitatea lucrărilor şi de        Ghizela, funcţionară aci, dar cel care         ghişeul cu buclucul v>azui că se ridică
                                                                                                                                                                                              eliberează dovezile astea nu e aici, iar eu    unul şi mă pofti sa in tru :
mune pentru efectuarea însţţmîr.iarilor şi                                                                                                   buna aprovizionare a tractoarelor cü cele        nu am această calitate.                         — Hîrtia mi-a fost gata în 2-3 minute
                                                                                                                                                                                                                                             Iar atunci cînd eu m-am minimat cît de
                                                                                                                                             necesare pentru a putea lucra fără între­

                                                                                                                                             rupere.

                                                                                                                                             Sarcini de mare răspundere le revin în           Ce era să fac ? M-am întors pe călcîie repede s-a rezolvat, cel care mâ servise

                                                                                                                                             această campanie şi organizaţiilor de par­       necăjit şi am plecat. Nu era Chip de aş­ măgulit de compliment, îmi declară so­
                                                                                                                                                                                              teptat pentru câ nimeni nu ştia cînd are lemn :
                                                                                                                                             tid. Ele au datoria de a antrena toate or­

                                                                                                                                             ganizaţiile de masă în acţiunea de mobili­       să se întoarcă.

                                                                                                                                             zare a oamenilor muncii din agricultură la                                                      — La noi aşa e tovarăşe, totul se re­

                                                                                                                                             executarea fără întârziere a tuturor lucră­      28 iunie... Mă aflu din nou în strada zolvă în cîfeva m iv u te ; e preţios timpul

                                                                                                                                             rilor ce se cer. O mare însemnătate o are        Lungă, în faţa instituţiei O R A C A. Trec pentru fiecare om..

                                                                                                                                             în acest scop munca de lămurire de la om         pragul şi mă îndrept spre ghişeu.              Ascultindu-l am simţit ca-mi vine rău

                                                                                                                                             la om. In acelaşi timp, prin staţiile de ra-     — E tót plecat tovarăşul cu dovezile ? De aceea am plecat repede, fără să-i mai

                                                                                                                                             dioficare, gazetele de perete, panouri, fo=        ...Era tot plecât. Am avut noroc însă spun istoria zilelor pierdute de mine pe
                                                                                                                                                                                              ca xina din dovezi (cea pentru comerţul la uşa instituţiei O R A.C.Â. Haţeg.
                                                                                                                                             tomontaje etc., trebuie să fie larg reg u ­

                                                                                                                                             larizate regulile agrotehnice şi exneren-        de întîmpinare) mi-a elib6rat-o o tova­ Cînd am ajuns acasă am scos din nnu

                                                                                                                                             ţa fruntaşilor în obţinerea de recolte bo­       răşă. Cealaltă se vede ca nu depindea de Carnetul şi ăm notat : Ce bive-dr fi dacă

                                                                                                                                             gate.                                            ea. li mulţumesc şi plec. Mă gîndeam : oamenii ăştia s-ar ţine mai mult de

                                                                                                                                             Numai depunînd tot efortul pentru asi­           „Pentru o dotadă am făcut trei drumu­ treabă şi dacă i-ar mai scutura cineva

                                                                                                                                             gurarea succesului campaniei agricole din        ri la Haţeg, pentru ceâlaltă desigur voi din cînd în cînd.

                                                                                                                                             tbâm ha aceasta, vom as'gura o recoltă bo­       face alte trei“.                                                   fă îica şu Fetru

                                                                                                                                             gată în anul viitor.  T. MARIAN
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15