Page 7 - 1955-10
P. 7

KV. 519                                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                  Pag. 3

stlim itai'i ma m in tă m ini iţiaetacai                                                                     CRONICA FILM ULUI ^ J ă u n u l “                                                                       SPRE CULMI MAI ÎNALTE

  Spectacolul dat de curînd de către ansam­               In oraşul Deva nu sînt numai lipsuri. In             Intre 7 şl 11 octombrie                                                                                 Am cutreierat mai zilele trecute prin mai cîteva exem ple: Timplarul Benvenuto
blul de artişti amatori ai sfatului popular            acest oraş există şi un şir de realizări mi­          a.c., pe ecranul cinemato­                                                                              cîteua secţii ale întreprinderii de indus­ Coradini, printr-o inovaţie pe care a fă-
al oraşului Deva, spectacol intitulat: „Aşa            nunate cu care locuitorii săi se mîndresc.                                                                                                                    trie locală „Vasile Roaită" din Haţeg, în­ cut-o la şlefuitul lemnului, a înlocuit
le ştim... Aşa Ie spunem...“, a relevat odată          Aici s-au deschis de curînd un magazin
mai mult că in acest oraş, există talente              Aprozar şi o cofetărie modern înzestrate,             grafului „Filimon Sîrbu"                                                                                treprindere ce şi-a terminat cincinalul         munca manuală cu cea mecanică, mărind
reale şi pot fi cu încredere folosite în do­           s-a construit o piaţă spaţioasă şi bine a-            din Deva, va rula filmul                                                                                încă la 31 iulie. Primul popas l-am făcut       astfel randamentul cu 240 la sută şi mai
meniul dezvoltării formaţiunilor artistice de          menajată, se ridică (acum apropiindu-se de            „Tăunul", realizat de către                                                                             la secţiile de la Nălaţi-Vad, unde se pre­
amatori. Cu multă simpatie au fost aplau­              terminate) un frumos edificiu cultural. In            studioul „Lenfilm" după                                                                                 pară siropul, fructele glesate, dormezele       mult, prin folosirea prafului de sticlă la
daţi tovarăşi ca Rădulean Lucian, Hoinic               Deva nu sînt nici de cum „toate străzile                                                                                                                      şi neîntrecuţii cremvurşti, sau cum li se       această lucrare, face economii importante
Mircea, soţii Vass şi alţii, cunoscuţi fiind           murdare". Incontestabil că mai există ase­                                                                                                                                                                    de şmirghel. Gateristul Toth Iosif de la
încă din alte ocazii. îmbucurător a fost şi            menea străzi — şi e bine să le arătăm con­
faptul că alături de ei au apărut de rîn-              cret — dar mai există şi străzi care înflo­           romanul cu acelaşi nume al                                                                              spun pe aici, virşli. Tot aici se mai gă­ Clopotiva, tot printr-o inovaţie, a ridicat
dul acesta elemente noi cum a fost de pildă            resc, care s-au transformat din uliţi des­
Dr. Olaru şi alţii ca acesta.                          fundate în şosele cu ronduri de flori pe              lui Ethel Lilian Voinici.                                                                               seşte o moară sistematică al cărui morar productivitatea muncii cu 180 la sută, Ma-
                                                       margini. De ce oare să nu vedem aceste                                                                                                                        e mereu supărat din cauză că nu poate ier Andrei de la secţia vinificare îşi depă­
  Spectacolul prezentat poate fi conside­              lucruri ? De ce să nu le arătăm şi să nu
rat că întruneşte multe calităţi. El a mî-             ne mîndrim cu ele, că doar sînt ale noas­                                                                                                                     folosi întreaga capacitate a „uzinei“ lui. şeşte planul cu 100-150 la sută... Dar cîţl
nuit pe tot parcursul său, o critică cura­             tre ?
joasă, scoţînd la iveală în mod combativ                                                                        ...Valurile frămîntate ale                                                                             In faţa secţiei sirop, fumegau 8 cazane       nu sînt ca aceştia ?
multe din lipsurile ce mai există în munca                In privinţa felului cum e dirijată critica         mării se izbesc de ţărmul                                                                               aranjate în linie de parcă erau furnale.
şi apucăturile unor oameni din oraşul                  de către program se simt lipsuri şi în alte           stîncos. Sus pe creasta                                                                                 La unul din ele, un tînăr, Trăistaru Dumi­        Vreau să mai amintesc aici şi despre fap­
Deva. O scenă mult gustată de către ma­                părţi ale acestuia. Aşa de pildă, pe lîngă            stîncii înconjurată de ce­                                                                              tru, cu o lopată de lemn cît o vîslă, mes­      tul că am insistat şi insistăm asupra ac­
rele număr de spectatori şi care a avut un             cazurile reale ce au fost semnalate de că­            ţuri, un grup de tineri,                                                                                teca siropul în clocot, iar şefa secţiei Bod-   celerării ciclurilor de fabricaţie. In acest
profund caracter educativ, a fost „cîntecul            tre el, programul prezintă şi unele lucruri           scrutează depărtarea. Cu                                                                                nar Alexandrina se lupta cu o ladă de           sens, am primit unele utilaje: 4 motoare
burlacilor", interpretat cu multă căldură şi           ce au fost prea puţin sau poate chiar de              mîna întinsă, unul dintre                                                                               zahăr s-o deşarte într-unul din cazane.         electrice, un autocamion „Steagul roşu", 8
siguranţă de către tovarăşii Rădulean Lu­              loc controlate. Dacă cei care au propus să            ei, rosteşte cu o voce hotă-                                                                            Fraţii Trifu, sosiţi cu o zi înainte de la      cazane pentru fabricarea siropului şi apoi
cian şi Sixt A. Talent şi un evident spi­              fie criticat de pildă tov. Silea Ioan de la           rîtă, înflăcărată.                                                                                      reparatul butoaielor întreprinderii, se apu­    ne confecţionăm şi noi unele dispozitive.
rit inventiv, atît în ce priveşte jocul de             secţia comercială a sfatului popular oraş,                                                                                                                    caseră din nou de confecţionatul dorme­         Acum se lucrează la atelierele noastre o
scenă, cît şi în mimică l-au demonstrat şi             ar fi cunoscut şi ar fi privit mai obiectiv              — „Prieteni! acolo-i pa­                                                                             zelor.                                          maşină de spălat sticle şi una de tiraj (um­
interpreţii „reclamantului de profesie" şi a           peste munca desfăşurată de acesta, fără               tria noastră. Prin vînt şi                                                                                                                              plut sticlele). In mare, cam acestea ne-au
„omului cu condica de reclamaţii".                     îndoială că nu ar fi spus despre el ceea ce           furtună, prin salvele plu­                                                                                Afară era linişte. Doar salcîmii ce îm-       ajutat să ne îndeplinim cincinalul înainte
                                                       au spus. Şi ca tovarăşul Silea mai sînt               toanelor de execuţie, se                                                                                prejmuesc ca un brîu secţiile îşi foşneau       de termen, să depăşim planul pe luna au­
   Pe lîngă aceste părţi meritorii, spectaco­          şi alţii.                                             aud gemetele ei, chinuite.                                                                                                                              gust cu 45 la sută, iar în primele 20 de
lul a suferit însă şi unele scăderi. Tova­                                                                                                                                                                           sfios frunzele mărunte...                       zile din septembrie să realizăm planul
răşii din ansamblu puteau să îndrepte multe               Obiectivitate puţină şl un control Insu­           Fărîmiţată şi subjugată,                                                                                   Rezultatele muncii celor care lucrează       lunar la sortimentele: sirop, lemn, textile,
din aceste scăderi deoarece au fost ajutaţi            ficient a reieşit din program şi atunci cînd
prin multe sugestii. Din păcate însă, el               acesta s-a referit la lucrătorii din O.C.L.                                                                                                                   aici pe primele două decade ale lunii sep­
n-au ţinut seama de ele. De altfel, e greu             industrial şi alimentar. Foarte bine că
să poţi ţine seama de sugestiile cuiva,                au fost criticaţi cei ce nu-şi văd de muncă           lipsită de glorie şi putere,                                                                            tembrie n-aveam de la cine să le iau. Bi­ vin de fructe, etc., în proporţie de 80-300
atunci cînd ceri aceste sugestii doar în ul­           din aceste sectoare. E regretabli însă, că
timul timp;                                            nu au fost scoşi în evidenţă şi cinstiţi aşa          Italia, este o slugă care în­                                                                           rourile sînt la Haţeg şl neavînd încotro,       la sută. Numai în această perioadă s-au
                                                       cum se cuvine şi cei care prin conduita şi            deplineşte ordinele josnicei                                                                            m-am îndreptat intr-acolo. Aici m -a pus        dat 1.400 kg. preparate de came peste
   In general se poate spune că programul              conştiinciozitatea lor, constituie exemple            alianţe ale monarhilor Eu­                                                                              in curent cu toate inginerul şef Bodnar         planul întreprinderii .
a fost lipsit de legătură. Diferitele sce­             demne de urmat. Programul trebuia să-I                                                                                                                        Dumitru.
nele sau cuplete ce s-au succedat, nu au               cunoască şl pe aceştia, el trebuia să-i popu­                                                                                                                                                                   — Totuşi, — insistai eu — greutăţi în
avut omogenitate, nu a fost împletite în               larizeze pentru ca astfel să fie cunoscuţi            ropei... Nu I Noi vom spune:   In clişeu: O scenă din filmul „Tăunul"                                     Inginerul şef e un bătrînel simpatic, cu      aprovizionare n-aveţi ?
jurul unui fir de care să se înlănţuie apoi            de către toţi.                                        nu" I...                                                                                                părul alb ca de omăt. La cel 70 de ani
de la început şi pînă la capăt. Pe lîngă                                                                                                                                                                             ce-i are, se ţine destul de bine. L-am în­        — Am avut unele greutăţi dar le-am
aceasta, programul a conţinut şi unele                    In ceea ce priveşte cîntecele care au fost           Aşa încep primele Imagini ale filmului faţă de duşmanii patriei. Chiar dintr-o                        trebat despre ceea ce mă interesa, şi el,       înlăturat. Să dau un caz. La fabricarea
părţi lipsite de o semnificaţie educativă.             executate, în majoritate ele au plăcut şi             în culori „Tăunul". Scena pe care se des­ scenă episodică, Oleg reuşeşte să dea                         după ce răsfoi cîteva hîrtii, începu să         dormezelor ne trebuia lină deşeu ce ne-o
Bunăoară, povestea cu consultaţia medi­                au fost destul de bune. Textul unora însă                                                                                                                                                                     livra D. C. A. Deva cu 0,96 lei kg., însă
cală. In urma vizionării acestei scenete, nu           a fost extrem de senzual şi de ieftin. El a           făşoară acţiunea, este Italia în secolul al gama completă a sentimentelor „Tăunului", povestească:                                                      deodată i-a majorat preţul. Nu ştiu
poţi ajunge la o concluzie precisă; împo­              vorbit spectatorilor în general, nu despre                                                                                                                                                                    de ce. Noi, ce era să facem ? Am re­
triva cui anume este ea îndreptată ? împo­             dragostea nouă a tineretului nostru, dra­             XlX-lea, sub grea ocupaţie austriacă. Po­        rapiditatea holărîrilor sale.                            — Anii trecuţi, întreprinderea noastră        nunţat la lina lor şi am procurat-o din
triva medicului sau a pacienţilor ? Dacă               goste sănătoasă, străbătută de un înalt               porul italian zăcea în lanţurile asupririi         In rolul tinerel patriote Italiene — prie­           mergea şi nu mergea. Parcă eră un copil         altă parte cu preţul cel vechi. Dar vedeţi,
medicul este un birocrat, apoi trebuie ac­             conţinut moral, ci despre acel soi de dra­            străine, lipsit' de drepturi politice. Munci­                                                           bolnăvicios. De ce ? Aprovizionarea se          să nu scrieţi ceva despre asta fiindcă o
ceptat că nici acei cărora le-a fost dată              goste melancolică, plîngăreaţă, cu totul                                                               tena din copilărie a lui Artur - Gemma, a-             făcea anapoda, n-aveam maşini şi utilaje,       să afle şi cei care ne-au livrat-o şl o să
consultaţia n-au fost oameni zdraveni la               contrară noului spirit al vremii.                                                                                                                                                                             majoreze şi ei preţul. In alte direcţii,
minte. Unul dintre ei era un şofer beţiv,                                                                    torii lucrau 16 ore pe zi şi nu izbuteau parc artista. Maria Strijenova, care este la oamenii lipseau, fondurile erau mereu                             greutăţile nu sînt de neînlăturat cu for­
o a doua era o uşuratică, cea de a treia                 Se poate spune de asemenea că unele din                                                                                                                                                                     ţele noastre.
o cocotă şl aşa mai departe. Niciunul din­             aceste cîntece au fost executate cu prea              să-şi încropească o viaţă omenească.             al treilea rol jucat în film. Ea a ştiut să            blocate, nu se profilase în mod concret
tre ei nu a fost o figură reprezentativă,              puţin spirit de răspundere. De pildă, tova­                                                                                                                   activitatea întreprinderii şi apoi... greută­      Apoi după ce îmi aruncă o privire cu
serioasă, care. să impună o mai multă a-               răşa Korany Ma'rgareta, pe lîngă faptul că              Mii de patrioţi s-au unit, jurîndu-se unei     redea profunzimea sentimentelor şi sufe­               ţile fiecărui început. La muncă am pornit       tîlc, inginerul îmi spuse:
tenţie şi care să fie capabilă de a lua                de rindul acesta s-a reprodus întrrun chip                                                                                                                    cu tot elanul şi încrederea, dar prea vroiam
atitudine. Ar spune poate unii, că această             extrem de afectat, ce nu a plăcut publicu­            lupte pînă Ia sacrificiu, pentru alungarea       rinţelor Gemmei, nobleţea sufletească a a-             sa facem multe dintr-o dată. Iată-ne acum.         — Cînd o să mai vii pe aici, o să- ţl spun
figură a fost redată prin pensionarul mi­              lui, nici nu şi-a stăpînit cîntecele cu si­           cotropitorilor, pentru libertatea poporului                                                             Planul cincinal a fost îndeplinit de mult,      ceva despre o realizare ce ne va uşura cu
litar. Nu poate fi vorba de aşa ceva. Acest            guranţa cuvenită. Tovarăşa Korany, a fost             şi unitatea naţională a patriei, pentru fău­     cesteîa.                                               produsele noastre sînt căutate de consu­        mult munca. Pină atunci, e în eorperienţă
pensionar, apare ca un om ramolit, ratat,              ascultată în repetate rînduri de către pu­            rirea Republicii italiene. Ei se întîlnesc în      Cu totul altfel este tratată în film fi­             matori şi ce e mai important, ajutăm la         şi nu vrem să ne lăudăm înainte. Nu-l
ce ia cu foarte multă grabă în faţa tuturor            blicul din Deva cu plăcere. De rîndul acesta          locuri tăinuite, sînt hăituiţi de poliţie, şi                                                           îmbunătăţirea nivelului de trai al popu­        frumos.
poziţia de drepţi şi strigă slugarnic „Să              însă ea nu a avut ţinuta muzicală şi de               uneori plătesc cu viaţa lupta neînfricată şi     gura episcopului Montanelli, interpretată de           laţiei. Cum am ajuns la aceste rezultate ?
trăiţi". Nu aşa se prezintă oamenii de azi,            scenă cuvenită.                                       din ce în ce mai puternică pentru salva­         cunoscutul artist Nicolai Simonov. Acest.                                                                 Cînd m-am despărţit de bătrînul ingU
oamenii noii noastre societăţi.                                                                                                                               Montanelli apare în Interpretarea dată de                                                              ner, după ce vizitaserăm cîteva din secţii,
                                                         Ca o concluzie a celor de pînă aici, tre­                                                            către Simonov majestos şi delicat, perfid                                                              era încă soare. Din megafoanele de pe
  S-ar putea arăta şi alte scenete oarecum             buie spus că', plecînd de la aprecierea cin­                                                                                                                                                                  străzi se revărsa melodia unui cîntec ce
asemănătoare, care de asemenea au fost                                                                       rea patriei lor.                                 şl aspru, stîrneşte deopotrivă dispreţ şi Simplu, adică nouă ne pare aşa. Ne-am                        preamărea munca harnicului nostru popor,
lipsite de un scop educativ clar şi prin               stită a talentelor ce au participat la inter­                                                                                                                                                                 care plin de încredere, urcă încrezător pe
care s-au urmărit „cu orice preţ", prin orice                                                                La una din adunările tăinuite ale patrio­ milă. Este o figură complexă şl multila­ bizuit pe oameni, le-am întărit încrederea                           culmile vieţii noi.
mijloace, stoarcerea comicului. Un comic               pretarea acestui program, se poate ajunge
forţat, „smuls", e lipsit de valoare şi îm­                                                                  ţilor, întîlnim un tînăr cu figura luminoa­ terală. Artistul a manifestat mult talent şl în forţele lor şi în puterea întregului co­                                             A. CONSTANTINESCU
potriva Iui trebuie să luptăm.                         acolo, îneît, într-adevăr, să se alcătuiască
                                                                                                             să, cu privirea de oţel. E Artur, care va pricepere, atît în dezvăluirea în toată com­ lectiv de a înfrînge greutăţile şi lipsurile.
  O altă scădere ce a caracterizat progra­             un program de o calitate superioară. Există
mul prezentat a constat şi în faptul că el,                                                                  deveni mai tîrziu, după un şir de întîm-         plexitatea chipului lui Montanelli, cît şi în­         Am făcut în aşa fel ca fiecare om să se
a pornii de pe poziţii, aproape în întregime           toate posibilităţile pentru acest lucru. E ne­        plări dramatice „Tăunul". Alături de el,         ţelegerea şi redarea subtilă a falsei dra­             simtă o rotiţă importantă în angrenajul în­
negative. E foarte adevărat că o critică                                                                     Gemma, o tînără fermecătoare, iubita lui,        goste de oameni, perversitatea acestuia, în            treprinderii, l-am făcut sa cunoască impor­
curajoasă, e folositoare şi ea aduce mult              cesară însă a serioasă revizuire şi mai               este la fel de hotărîtă să-şi dea viaţa pen­     ciuda simplităţii şi a sincerităţii aparente.          tanţa contribuţiei sale la bunul mers al
                                                                                                             tru eliberarea poporului de sub apăsarea                                                                producţiei. Şi am avut succes. Iată nu­
bine celui căruia îi este făcută. Dar nu orice         ales, trebuie să existe din partea întregu­                                                              Filmul „Tăunul" este realizat la un înalt

spui negativ despre cineva este critică.               lui colectiv dorinţa sinceră de-aşi îmbu­             oştilor austriace, aduse de către papalitate nivel artistic. Meritul mare pentru reuşita

Cînd ceea ce spui nu-i îndeajuns de veri­              nătăţi repertoriul. Scopul pe care-l urmă­            în ţară. Acest Artur, care îşi ia numele acestuia, revine în primul rînd operatoru­                     Să pregătim temeinic alegerile organelor de conducere
                                                                                                             conspirativ „Tăunul" este eroul povestirii. lui Andrei Moschin,' unul din cei mai buni
ficat şi prezintă lucruri nereale, nu se mai           rim, nu este şi nici nu trebuie să fie doar
                                                                                                             Rolul e interpretat în film de către Oleg maiştri sovietici.                                            ale organizaţiilor de cruce roşie
poate numi critică.                                    de „a da program". El trebuie să fie a-               Strîjenov, absolvent al şcolii de teatru O atenţie deosebită merită şî muzica a-

                                                       cela, de a da un program bun, bine orien­             „Sciuchin". Deşi este primul său rol în          cestui film, scrisă de D. Şostakovici. Pro­              In cursul lunii septembrie, în cadrul bi­     l>a 1 ianuarie şi pînă la 23 septembrie a.c.
                                                                                                             cinematografie, el dă dovadă de mult ta­         fundă şi emoţionantă, ea contribuie la ac­             roului Comitetului regional de Cruce roşie,     Cu ocazia prezentării dării de seamă au
                                                       tat, care să satisfacă pe deplin cerinţele ce­        lent, reuşind să redea cu sobrietate forţa in­   centuarea caracterului însufleţit şi roman­            a avut loc o şedinţă unde au participat se­     fost scoase în evidenţă lips-irile comitetu­
                                                                                                             terioară a „Tăunului" şl înverşunarea sa         tic al filmului.                                       cretarii raionali precum şi activişti volun­    lui de secţie a crucii roşii din oadrul a-
                                                       lor ce muncesc.
                                                                                                                                                                                                                     tari ai acestei organizaţii. Aici s-au prelu­ Cestei întreprinderi. De asemenea s-au a-
                                                                                                  V. DAN
                                                                                                                                            „Luna curăţeniei"                                                        crat Instrucţiunile Comitetului Central cu      nalizat în mod critic lipsurile comitetului
                                                                                                                                                                                                                     privire la alegerea organelor conducătoare      orăşenesc de cruce roşie, care nu a în­
                                                                                                                               An pornit la munca                                                                    ale secţiilor de cruce roşie ale comitetelor     drumat şi sprijinit comitetul de secţie din
                                                                                                                                                                                                                     raionale şi regionale.                          abator, în vederea popularizării în rindu-
                                                                                                               Nu de mult constituit, comandamentul           cursul în vederea transportului gunoiului                                                              rile muncitorilor a scopului organizaţiei
                                                                                                             oraşului Deva pentru „Luna curăţeniei“,          şl a tuturor rezidurilor. In această campa­              Alegerea organelor de Conducere consti­       crucii roşii şi nu a popularizat rezulta­
                                                                                                             şi-a întocmit un plan de muncă în care a         nie, au fost mobilizaţi şi deputaţii.                  tuie un eveniment de seamă în viaţa or­         tele obţinute de către organizaţiile frun­
                                                                                                             prevăzut măsurile necesare menţinerii igie­                                                             ganizaţiilor /de cruce roşie, privind înde­      taşe în vederea atragerii păturilor largi
                                                                                                             nei oraşului. Astfel, a organizat 40 de echi­      Pentru munca de popularizare a „Lunii                plinirea sarcinilor ce le stau în faţă în        ale populaţiei din regiunea noastră în ac­
                                                                                                             pe a cîte 3 tovarăşi, care au sarcina ca în      curăţeniei", s-au confecţionat diapozitive             problema ridicării nivelului sanitar al          tivitatea de cruce roşie.
                                                                                                             sectorul ce le revine să lămurească cetă­        cinematografice, panouri cu caracter educa-
                                                                                                             ţenii de necesitatea întreţinerii curăţeniei,    tiv-sanitar ce au fost expuse în locuri vi­            maselor Largi de la oraşe şi sate.                 Dările de seamă care vor fi prezentate
                                                                                                             atît pe străzi cît şi în locuinţe.               zibile şl s-au luat măsuri pentru populariza­             In acest scop, comitetul orăşenesc de         la şedinţele de alegeri, cît şi dezbaterile
                                                                                                                                                              rea echipelor fruntaşe şl a gospodinelor,                                                              •ciare vor urma cu ocazia alegerilor din alte
                                                                                                                In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de       prin staţia de radioficare.                            oruce roşie din oraşul Deva a luat mă­           întreprinderi şi instituţii, vor trebui să fie
                                                                                                             Igienă în întreprinderi şî instituţii, a fost                                                           surile necesare pentru asigurarea bunei          pătrunse de un înalt spirit critic şi auto­
                                                                                                             organizată o consfătuire la care au parti­          Pentru îmbunătăţirea igienei în localurile          desfăşurări a alegerilor organelor condu­        critic, să • scoată cît mai mult la Iveală
                                                                                                                                                              publice, echipele sanitare au pornit la vizi­          cătoare ale secţiilor de crude roşie, întoc­     lipsurile existente în munca organizaţii­
                                                                                                             cipat toţi directorii şi şefii de unităţi, că­                                                          mind un plan concret în acest sens şi îm­
                                                                                                                                                              tarea acestora, fiind obligate să raporteze            părţind sarcini activiştilor voluntari pen­
                                                                                                             rora li s-a expus planul de muncă al co­                                                                tru pregătirea adunărilor generale în in­
                                                                                                                                                              săptămînal de tot ce au găsit pe teren,

         INFOR m a t i e                                                                                     mandamentului şi de la care s-a cerut con­ precum şi măsurile luate.                                    stituţii, întreprinderi, G.A.C. şi cartiere. lor noastre, lucru care va duce La îmbu­

  Inceipî'nd cu dat>a de 10 octombrie 1955,              Circumscripţia I l - a : Marţi şi sîenbătă                                         Rectiîicare                                                                Primele alegeri ale organelor de condu­ nătăţirea în viitor a muncii de cruce roşie.
programul de consultaţii o secţiei de co­              între orele 8-11, iar lumi, miercuri şi vi­                                                                                                                   cere ale secţiilor de cruce roşie au avut Trebuie vegheat ca în conducerea aces­
pil a Spaţialului unificat din Deva se mo­             neri între orele 15-18. Joi între orele 8-11
difică după cum urmează :                              se vor consulta copiii sănătoşi.                        In pagina IlI-a, a numărului 518 din 2         de 10.000.000 tone de grîu şi porumb, ti­              loc în cîteva întreprinderi industriale. Aşa    tor organizaţii să fie alese cele mai ca­
                                                                                                             octombrie 1955, primul paragraf din arti­        nerii din cele patru organizaţii de bază               de exemplu în ziua de 26 septembrie au          pabile elemente care prin munca lor să ob-
  Circumscripţia I-a : lumi,' miercuri şi                Circumscripţia I l I - a : In fiecare zi între      colul : „Pe marginea chemării la întrecere       din comuna Miercurea, raionul Sebeş au                 avut loc alegerile la Abatorul din oraşul       ţină cele mal bune rezultate In vederea
vineri între orele 8-11. iar marţi şi sim-             orele 11-14, iar joi între aceleaşi ore se            a organizaţiilor de bază U.T.M. din Mier­        lansat o chemare comună către toate or­                Deva, unde a fost prezentată în faţa acti­      apărării sănătăţii oamenilor muncii şi a
bătă între orele 15-18. Joi între orele 15-18          vor da consultaţii pentru copiii sănătoşi.            curea raionul Sebeş" se va c iti: „Răspun­       ganizaţiile de bază U.T.M. din sectorul a-             vului de cruce roşie darea de seamă care        ridicării nivelului cultural şl sanitar al lor.
vor fi consultaţi numai copiii sănătoşi şi                                                                   zând sarcinii trasate de partid de a obţine       gricol din regiunea noastră".                         a oglindit munoa secţiei de cruce roşie de
cei bolnavi.                                                                                                 în acest an pe întreaga ţară o producţie                                                                                                                                                  NAGY MARIA

Recoltarea şi păstrarea culturilor                     Ia cîmp a ' bălegarului de grajd. Odată cu                                                                                                                    cei din viţele altoite.                         îngrijirea şi hrănirea animalelor
                                                       arătura se introduce sub brazdă gunoiul de
                                Recoltarea sfeclei     grajd bine putrezit. Pentru a se asigura                                                                                                                        Strugurii loviţi de grindină sau mucegă­        In această lună,
                             de zahăr, cartofilor,     recolte bogate la hectar în anul viitor, fie­                                                                                                                 iţi se vor recolta tot separat.                 muncile agricole se
                             florii-soarelui, porum­   care ţăran muncitor trebuie să condiţioneze
                             bului, tutunului, etc.,   şi să traleze seminţele care le însămînţea-                                                                                                                   Cantităţile de struguri culese într-o zi.       află în toi şi anima­
                             sînt lucrări ce trebu­    ză. iar aeei care nu au seminţe corespunză­
                            iesc grăbite. Se reco­     toare, de soi pentru însămînţat, trebuie să                                                                                                                   trebuie Imediat vinificale. pentru a nu în­     lelor de muncă (boi,
                             mandă ca la recolta­      le schimbe la bazele de recepţie.
                             rea porumbului să se                                                                                                                                                                    cepe să fermenteze, dînd naştere la oţe­        cai) le trebuie o hra­
                             practice metoda tăie­        Trebuie de asemenea, să se grăbească în-
                             rii din cîmp a tulpi­     sămînţarea culturilor de toamnă. Insămîn-                                                                                                                     tire.                                           nă cît mai consisten­
nilor cu ştiuleţi, care după ce sînt trans­            ţatul se recomandă să se facă cu maşina,                                                                                                                        Musturile cari rezultă în urma vinlficării    tă. Caii de muncă, pe
 portaţi in gospodării, în locuri adăpostite,          în rînduri încrucişate, dese sau simple. Cele                                                                                                                                                                 lîngă raţia de fin,
 se pot uşor desface de către membrii fami­            mai mari sporuri de recoltă, se obţin atunci                                                                                                                  strugurilor, trebuie lăsate să se limpezească,  trebuie să primească
 liei. Prin acest procedeu, putem elibera mai          cînd ţăranii muncitori aplică însămînţarea
 repede terenul pentru a executa arăturile şi          culturilor de toamnă în rînduri încrucişate,            Grădinile de legume eliberate de culturi,      sau lovite trebuie întrebuinţate la consum pentru că astfel se îndepărtează toate im­                  şi ovăz, iar boli de
 însăminţările dp toamnă. *                            sau dese.                                             Irebuie imediat curăţate de buruieni. Vrejii,
  Trebuie avut în vedere, ca depozitarea                                                                     trebuie arşi, iar cenuşa ce rezultă se îm­       sau puse la fermentat pentru rachiu.                   purităţile care stînjenesc buna fermentaţie     muncă pe lîngă fîn
cartofilor să fie făcută în beciuri sau silo­          Lucrări în grădina de legume                          prăştie pe teren.
zuri şi a porumbului în pătule şi poduri                                                                                                                        Magaziile unde vor fi păstrate fructele              a vinului.                                                                  să primească porumb
bine aerisite şl uscate.                                                              In fiecare grădină       O alenjie deosebită, trebuie acordată de­      pe timpul iernii, e bine să fie desinféctate             Fiecare gospodărie de stat, gospodărie
  Toi acum, se va începe recoltarea sepa­                                           din sectorul socialist   pozitării, verificării şi reparării materialu­   (sulfitate) şi aerisite zilnic, pentru a nu                                                            uruit.
rată din lan, a porumbului, florii-soarelui                                        sau individual, trebuie   lui şi utilajului de irigat, din toate gră­      se da naştere la alterări.                             colectivă şi gospodăriile individuale ale ţă­     In vederea iernii, se continuă cu termi­
şi ailor culturi, care au seminţe de soi, şi                                       continuată cu intensi­    dinile de legume.                                                                                       ranilor muncitori care au plantaţii. de vii.
se pun pentru păstrare în locuri bine ae­                                           tate recoltarea legu­                                                       In terenurile pe care se vor face plan­              trebuie să acorde o mare atenţie vinificării    narea insilozării nutreţurilor, se face tran­
risite pe timpul iernii. Cartofii de sămîntâ                                        melor ca: roşii, ardei,    Pentru a obţine o producţie bogată de          tări în toamna aceasta, se va face piche­              strugurilor. Aceasta, trebuie făcută întoc­     sportul furajelor la ¦locurile de depozitare
se>sortează şi se însilozează, verifieîndu-se                                       vinete, etc., pînă nu    legume, trebuie să se transporte gunoiul         tarea şi se vor săpa gropile, pentru planta­           mai după indicaţiile ce le dau inginerii şi     şi se verifică şirele de furaje.
periodic temperatura din interiorul silozului.                                     încep brumele.            de grajd în grădini, să se împrăştie şi sa       rea pomilor.. Tot în acest timp, se va exe­            tehnicienii agronomi, jjentru a se evita pa­
                                                                                                             se execute arăturile adinei pînă la 25-30        cuta în livezi marcarea pomilor intraţi în                                                                Se organizează paşunatul de iarna pen­
Insămînţarea cerealelor de toamnă                                                     Se va căuta să se      cm., pregătindu-se astfel terenul pentru în-     declin (bătrîni) < şi se va face înlocuirea            gubele.                                         tru turmele de oi, iar sfaturile populare
                                                                                   termine cu curăţirea,     sămînţările de primăvară.                        lor cu pomi tineri.                                       Trebuie de asemenea, ca toate butoaiele      comunale vor lua măsuri ca toate păşunile
                               In atenţia gospodă­     repararea şi desinfeclarea localurilor, desti­                                                                                                                                                                din izlazuri să fie curăţate de esenţe lem­
                             riilor agricole de stat,  nate păstrării legumelor pe timpul iernii.            Lucrări în livezi                                   In această lună, în livezi, pomicultorii            şl linurile în care se depozitează mustul,      noase.
                             gospodăriilor colecti­    Ceapa ce' a fost recoltată, trebuie împletită,                                                         vor mal face tăierea . ramurilor uscate şl             să nu aibă defecte, mirosuri şi să fie bine
                            ve, întovărăşirilor a-     iar arpagicul se condiţionează, sortîndu-se                                      In livezile de pomi,  vor continua cu stropitul pomilor contra               spălate şi desinfeclate.                           Se mai face examinarea şi clasarea ani­
                            gricole, precum şi a       pe categorii şi se depozitează numai în                                                                dăunătorilor.                                                                                          malelor, şl se pregătesc grajdurile pentru
                             ţăranilor muncitori cu    încăperi usca le.                                                        ţăranii muncitori tre­                                                                  Strugurilor care se recoltează pentru ma­    o bună iernare a lor.
                            gospodării individuale,'      Cartofii rezultaţi din plantările de vară,                                                          Lucrări în vii                                          să, trebuie să li se asigure o păstrare cît
                            trebuie să stea ter­       e bine să se mai prăşească odată,, iar car­                             imi buie să continue cu                                                                mai bună, pentru a nu intra în alteraţie.         Pentru campania de montă la oi, se aleg
                            minarea arăturilor în      tofii de toamnă ‘se recoltează, sortîndu-se                                                                                 •-zTp In luna áceasta, vi-                                                        cei mai buni berbeci, iar oile şi berbecii în
                            vederea însămînţărilor     pentru seminţe, consum şi furajare.                                      recoltarea fructelor.                                      ticultorii trebuie să         In vii, fiecare viMculîor trebuie să facă    această perioadă trebuie să primească un
de toamnă şi de primăvară, şi transportarea              Legumele de toamnă ca: salată, spanac,                                                                                            facă culesul .şi vinifi-                                                   supliment de grăunţe pentru a mări pro­
                                                       ridichi de lună, ceapă pentru stufat şi ustu­                            La recoltare, este bine                                    caţia strugurilor. Éste    luna aceasta tăierile de uşurare a viţelor şi   centul de fecunaaţie.
                                                       roiul, trebuie însămînţr.le în cursul acestei luni.                                                                                 necesar ca recoltarea      pregătirea lor pentru îngropare. In acelaşi
                                                                                                                               să se folosească scă­                                       strugurilor şă se. facă    timp, coardele altoi trebuie tăiate şi împa­      Medicii şi agenţii veterinari, trebuie să
                                                                                                                                                                                           pe varietăţi. Soiurile     chetate în vederea stratificării.
                                                                                                                                rile, pentru ca fruc­                                      albe trebuie culese                                                        urmărească cu atenţie dacă *se află cazuri
                                                                                                                                                                                           separat de cele negre.        Tot acum, se recomandă să se continue
                                                                                                                                tele să poată fi cu­                                       De asemenea, strugu­       cu desfundarea terenurilor pentru plantaţii     de tuberculoză la animale. De asemenea,
                                                                                                                                                                                                                      noi de vii şî pepiniere şî sa se continue cu
                                                                                                                                lese cu nifna şi puse                                                                                                                 Irebuie să vaccineze animalele contra an­

                                                                                                                               în coşuri, care pe                                                                                                                     traxului, unde această boală a fost semna­

                                                                                                                                margine să aibe paie                                                                                                                  lată în ultimii ani.

                                                                                                                                pentru a se evita lo-

                                                                                                             virea lor.                     •1

                                                                                                             Fruciele recoltate trebuie clasate pe va­         rii din viţa hibridă transportatul bălegarului pentru îngrăşniea                                      Pasai !Ic în această lună sc vot vaccina

                                                                                                             rietăţi şi calităţi, iar cele găsite. alterate    trebuie separaţi de terenurilor plantate cu vii.                                                      peniiu combate-tea pestei avîşre.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12