Page 6 - 1955-12
P. 6
Pag. 2 5? DRUMUL SOCIALISMULUI Kr. 537
Să realizăm pe feluri de produse planul de achiziţii Să legăm teoria de practică
în lecţiile pe care le predăm
O muncă rodnică Primele luni ale celui de al IV-lea trimestru al anului in curs, au găsit sate să depună eforturi cît mai sus In lumea satelor, printre multiple se urmăreşte cunoaşterea compoziţiei
pe majoritatea activiştilor din cadrul Uniunii raionale a cooperativelor de ţinute pentru a raporta grabnic în- le sarcini ce stau în. faţa noastră, este solului şi a subsolului, cît Şj a sub
Munca organelor cooperatiste din consuni din raionul Alba în plină activitate, pentru realizarea planului de şi aceea a îndrumării continue ,a ţăra stanţelor pe care Ie consumă plan
Teiuş, a .dat rezultate mai bune decîl achiziţii. Au fost obţinute unele realizări care fac cinste cooperativelor, in deplinfiea planului de achiziţii pe nilor muncitori spre folosirea în mun tele in sol.
a altora din raionul Alba. Astfel, aici să mai există lipsuri care trebuie lichidate cit mai urgent. In cele ce ur sortimente. Şi aceasta se poate face.
se constată că planul pentru achizi mează, dăm ci/eva aspecte ale muncii cooperativelor din raionul Alba in In continuare e arătat ce anume
ţionare de păsări a fost depăşit de 15 P re a putină m uncă ca de pe ogoare a celor mai înaintate material didactic va fi folosit cît şi
ori, la fructe realizarea planului a 'd e 'problema îndeplinirii -pe sortimente a planului de achiziţii. metode de lucru. O contribuţie de mare metoda după care se va proceda, la
păşit 800%, iar la floarea-soarelui predare. Cînd şi acest lucru este fă
178%. De asemenea au fost obţinute organizatorică şi politică însemnătate în această direcţie o pot cut, se trece la desfăşurarea celor
realizări frumoase- la desfacerea de lalte momente ale lecţiei, desfăşurare
mărfuri (105%), membri noi (310%), aduce şcolile. Profesorii de ştiinţe na care se face în .ordinea de mai jos.
iar la fond social 105%. Ca metode Luat în ansamblu, planul global turale, prin lecţiile lor, prin experien
de muncă folosite în această coope la cooperativa din comuna Sîntimbru ţele practice de care se folosesc, au I. Verificarea cunoştinţelor:
rativă, au fo st: o largă popularizare Dacă cooperativa din Stremţ a nici defalcarea sarcinilor prin planul
a rolului cooperativelor ca unităţi so obţinut unele realizări acestea se da- de muncă al comitetului executiv al raionul Alba, este îndeplinit în pro la îndemînă toate posibilităţile de e 1. Se va verifica dacă toţi elevii
cialiste la sate, activizarea consiliu toresc şi organizaţiilor de bază care cooperativei pe membrii acestui co porţie de 126%. In privinţa achizi demonstra elevilor, — iar aceştia la au executat lucrarea de laborator pri
lui sătesc, o justă orientare din par au înţeles să sprijine munca echipe mitet. Este firesc deci ca nici unul ţiilor, a valorificării produselor a- rîndul lor părinţilor — rezultatele deo vitoare la însămînţarea în ghivece a
tea sfatului popular comunal şi pri lor de achiziţii. Nu acelaşi lucru se din membrii comitetului „să nu ştie gricole prin cooperativă, s-a depus sebite ce pot fi obţinute ţjrintr-o mun diferitelor seminţe.
virea c u .toată seriozitatea a acestei poate spune despre sprijinul sfatului ce să facă“. Se constată la Mihalţ şi o oarecare străduinţă pentru reali că ştiinţific făcută, după cele mai
probleme de către conducerea coope popular şi în special a tov. preşedinte o totală inactivitate a consiliului să zarea acestor sarcini şi s-a ajuns la înaintate metode. Acest lucru este cu 2. Se va verifica ce se înţelege
rativei. Aici se poate spune că au Pop Sigismund, care nu a dat spriji tesc în frunte cu tovarăşul preşedinte un procent de 102%. Pe sortimente noscut din ce în ce mai mult la şcoli prin procesul de germinaţie.
muncit toţi tovarăşii cu sarcini în nul pe oar.e trebuia să-l dea coope însă, pentru îndeplinirea planului le din regiunea noastră şi este folosit
această direcţie, în mod conştiincios. rativei. Stremţan Filimon care face tot ce mai trebuie să se muncească intens. .cu succes în cele mai multe dintre ele. 3. Se va verifica, cunoştinţele în
O muncă mai consistentă însă a fost vrei, numai muncă de lămurire în Aci. s-a reuşit pînă acum să se legătură cu importanţa germinaţiei
depusă de tovarăşul Salcău Sabin O atitudine incompatibilă cu res direcţia aceasta nu, ceiace -a făcut achiziţioneze: fasole 3964 kg., po Un exemplu pozitiv în acest sens îl în dezvoltarea şi creşterea plantelor.
vicepreşedintele .cooperativei şi de to ponsabilitatea ce i-a fost încredinţată ca nici unul din cei 17 membri rumb 1658 kg., cînepă 40 kg., floa- oferă Şcoala de 7 ani din comuna
varăşul Boldeanu Ştefan magazioner. o are tov. Roşu Ioan gestionarul fili ai consiliului sătesc să nu-şi valo rea-so.arelui 39 kg., şi grîu 36 kg. IrJ Geoagiu raionul Orăştie. II. Expunerea
alei din Geoagiu de'sus, care nu res rifice produsele agricole prin coope raport cu planul la fiecare produs,
La coop erativa din Sire m i pectă orarul cooperativei şi nu are o rativă. se constată că în special achiziţiile Urmărind cu grijă scopul de a popu Această se va, face după următoa
comportare justă faţă de consumatori. de grîu, cînepă şi floarea-soarelui, lariza cît mai larg în rîndul ţăranilor rele puncte:
pot fi obţinute rezultate Asupra acestui fel de comportare A fost vorba la început de o şedin sînt rămase în urmă. metodele agrotehnicii înaintate, pro
conducerea cooperativei din Stremt ţă, o şedinţă înVare gestionarii filia fesorul Crăciun Ioan, care predă ştiin 1. Despre sol (stratul de pămînt
mai bune are datoria să reflecteze serios şi să lelor cooperativelor din raza comu Cauza acestei rămîneri în urmă, ţele naturale la această, şcoală, a în în care se dezvoltă plantele).
ia măsurile pentru îndreptare. nei Mihalţ şi-au luat angajamente. după cum motivează conducerea coo treprins cu elevii săi, pe lotul şcolar
Conducerea cooperativei din Stremţ perativei, ar consta în aceea că lip ce le-a fost repartizat, o serie de ex 2. Fertilitatea solului (proprieta
a acordat o atenţie mare muncii or Din analiza stării de lucruri, reiese Si ele au fost frumoase ; despre des sesc unele produse de absolută perienţe în urma cărora el a reuşit să tea pămîntuiui — solului — de a sa
ganizatorice, pentru a putea realiza că cooperativa din Stremţ trebuie să facerea mărfurilor, curăţenie, respec nevoie. Or, judecind starea de fapte obţină succese frumoase. Aşa de pildă, tisface nevoile plantei de cultură cu
sarcinile ce îi revin în domeniul achi ia în discuţie problema îndeplinirii tarea orarului, etc. Timid de tot s-a reală, găsim că aci lipseşte tocmai la însămînţarca lotului şcolar ex apă. şi săruri minerale pentru a da
ziţiilor. Un rol bine determinat aci planului la achiziţii pe sortimente şi pomenit şi de problema achiziţiilor, esenţialul în această muncă: preo perimental, el s-a folosit de sistemul rod bogat).
l-a avut întărirea aparatului de achi să treacă la măsuri concrete pentru ca despre o problemă secundă. De cuparea, exemplul personal şi desfă împărţirii acestuia pe parcele martor.
zitori care s-a preocupat de toate fi realizarea lui, devenind într-adevăr altfel, aşa este privită de tovarăşul şurarea unei munci politice cu con In acest fel, el a luat cartofi iarovj- 3. Compoziţia solului
lialele din raza cooperativei, pentru fruntaşă şi în această ramură. contabil şef Cleja, de deputaţii Nan ţinut în mijlocul ţăranilor muncitori. zaţi pe care i-a însămînţat pe o par — Pentru demonstrarea compozi
a asigura reuşita îndeplinirii planu Ioan, Breaz Viorica, Haţegan Floa Sînt unii deputaţi ca Orbuţ Florian celă de pămînt îngrăşat şi pe o par ţiei solului, se va face o experienţă
lui de achiziţii pe sortimente. Ca ur U nde nu există preocupare rea şi de alţii care figurează în celă de pămînt neîngrăşat. De ase prin arderea într-o eprubetă a cîtorva
mare a acestei munci de organizare, munci de răspundere, însă de care din satul Coşlar, Curta Ioan Iui M., menea, a însămînţat pe cîteva din glomerule de pămînt.
au fost obţinute unele rezultate cum pentru achiziţii nu vor asă răspundă. Voica Emilian din satul Galtiu care parcele cartofi neiarovizaţi. — Se vor constata substanţele or-
ar f i : achiziţionarea unei cantităţi de ganice^şi minerale din sol.
84.783 kg. mere faţă de 4.500 kg. Despre operativitatea muncii în Iată pentru ce la cooperativa din şi-au valorificat prin cooperativă în Roadele bogate ce au fost culese — Substanţele organice — va fi
planificate, 10.000 kg. prune uscate problema îndeplinirii planului de s- Mihalţ, din cele 3.000 kg. grîu plani semnate cantităţi de cereale cumpă toamna de către harnicii elevi ce au arătat — că se găsesc în sol .datorită
faţă de 200 kg. planificate -şi alţe chiziţii pe sortimente, în cadrul coo ficat pentru achiziţii, din cele 4.320 rînd în schimb cele necesare gospo putrezirii plantelor şi animalelor.
realizări. perativei din Mihalţ, ne poate docu kg. de porumb, şi din 3.300 kg. rădă- lucrat pe acest lot împreună cu pro După cantitatea de humus în sol
menta o şedinţă a celor care răs dăriei. Sînt însă şi alţii, care deşi fesorul lor, au umplut de bucurie ini putem deosebi solul de subsol şi
Reiese însă din verificarea îndepli pund de munca în cadrul coopera cinoase s-au realizat cantităţi mai membri în consiliul sătesc, ca : Popa mile acestora. De pe parcela neîngră chiar diferite varietăţi de sol.
nirii planului pe sortimente în luna tivei de centru şi a filialelor din Eva, Rusan Ioan sau Creţea Emil, şată în care au fost însămînţaţi cartofi — Solurile semicalcaroase care
noiembrie că pentru unele produse Obreja şi Cistei. mici, iar ha celelalte produse prevăzute conţin 2-4% humă.
ca : grîu, porumb, cartofi, ouă, pă nesocotesc sarcinile care Ie au în a- îarovizaţi, s-a obţinut o cantitate de — Solurile argiloase şi solurile de
sări, etc., a existat mai puţină preo Faţă de posibilităţile comunei Mi pentru achiziţionare indicele de rea ceastă direcţie şi rolul cooperativei în 18.000.kg. la hectar, pe cînd de pe cernoziom care conţin 6-10% humus.
cupare, fapt pentru care şi rezultatele halţ, planul la achiziţii pe sortimente viaţa ţăranilor muncitori. Ce fel de parcela. în care cartofii iarovizaţi au In sol, afară de humus, se mai gă
obţinute sînt nesatisfăcătoare. Că lizare arată că nu s-a făcut nimic. exemplu constituie ei pentru ceilalţi fost însămînţaţi în teren fngrăşat s-a seşte nisip şi argilă. De asemenea,
s-ar fi putut obţine realizări fru poate fi depăşit cu mult. Partea ţărani muncitori ? se mai găsesc săruri • minerale, apă
moase, aceasta • o dovedesc unele Comuna Mihalţ este o comună cu obţinut o cantitate de 20.000 kg. car şi aer.
realizări din trimestrul III cînd proastă însă este că pînă acum n-a Este drept că pentru a-şi putea în tofi la hectar. In ceea ce priveşte par — Se va demonstra existenţa apei
prin cooperativă au fost valorificate posibilităţi pe care puţine altele din deplini planul la achiziţii pe sorti celele în care au fost însămînţaţi car şi aerului în sol.
523 kg. floarea-soarelui, 490 ouă, fost realizat nici măcar planul va mente, conducerea cooperativei nu a tofi neiarovizaţi, cantitatea obţinută a 4. Ce substanţe ia planta în sol.
865 kg. grîu, 153 kg. păsări şi altele. regiune le au. Proporţionalitatea fost sprijinită suficient nici de foru fost numai de 15.000 kg, la hectar. — Plantele cu ajutorul rădăcini
Aci este sigur un lucru — de altfel loric (20%)- La Mihalţ, nu s-a făcut lor iau din sol apa şi sărurile mine
acesta caracterizează munca şi la planului pentru cooperativă este jus rale.
celelalte cooperative — că nu s-a in
sistat suficient asupra rezolvării po tă. Rămîne doar ca conducerea coo III. Fixarea cunoştinţelor
zitive a acestei sarcini. Au existat
aici tovarăşi ca Cetean Iulian, Co- perativei şi toate organele intere — Ce este solul şi care este pro
man Ioan şi alţii, care chiar la aria prietatea lui fundamentală. Care este
de treier au valorificat însemnate Concluzii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ rile superioare. Astfel, în răstimp de Aceste experienţe încercată de că structura şi compoziţia solului şi cum
cantităţi de grîu însă ei, nu au fost trei luni de zile cooperativei din Sîn tre elevii Şcolii de 7 ani din Geoagiu, acestea stau ,1a baza fertilităţii ? In
popularizaţi pentru a constitui exem Din cele constatate la cooperativele de mai sus, reiese că munca pen an demonstrat într-un mod convingă acest sens, în plan, sînt trecute încă
plu în faţa celorlalţi ţărani munci tru realizarea planului la achiziţii pe sortimente, nu a stat în centrul timbru, i-au fost repartizate puţine pe tor marea însemnătate pe care o are o serie de întrebări.
tori. Nu au fost popularizaţi nici to rechi de partofi pentru patru filiale, sau
varăşii,: Corman Gligor, Florea Ana, preocupărilor conducerilor cooperativelor respective. A fost neglijată mun de circa două săptămîni nu s-au pri aplicarea in munca de pe ogoare a IV. Temă
Sîrbu Ioan din Stremţ şi Burduf A- ca în privinţa aceasta şl în privinţa recuperării avansurilor acordate, sau mit în suficientă măsură unele artico metodelor agrotehnice înaintate şi
nuţa, din Geomal, care au manifes munca de colaborare între Uniunea raională a cooperativelor din Alba, le de primă necesitate, de către co Peniru ora viitoare, elevii vor adu
tat deosebită grijă pentru valorifica conducerea cooperativelor, sfaturile populare comunale şl consiliile săteşti. operative. Uniunea raională a coope ele au fost larg popularizate în mij ce la clasă probe cu analiza solului
rea produselor prin cooperativă. rativelor şi sfatul popular al comunei locul sătenilor. Ca urmare, mulţi
Realizările — acolo unde sînt — ar fl putut fi mult mal superioare Sîntimbru, nu asigură nici măcar dintre părinţii copiilor s-au hotărît din grădină casei părinţilor.
Măsurile organizatorice luate de transportul cantităţilor de produse
conducerea acestei cooperative nu au celor obţinute dacă ţinem seama de posibilităţile economice existente în achiziţionate Ia centru. ca pentru anul viitor să aplice şi ei *¦
fost suficiente, dovadă că de la în comunele respective. metode noi în munca lor.
fiinţarea cooperativei s-a ţinut 6 sin Pe baza acestui plan, lecţia „Com
gură adunare obştească în * satul Pentru lichidarea lipsurilor semnalate este necesar ca Uniunea raio Deşi a fost făcută repartizarea ac Ştiinţele naturale sînt un obiect ce poziţia solului“ s-a desfăşurat lim
Geoagiu-Alba şi altceva nimic. Echi nală şi agenţia de valorificări să la îndată măsuri pentru activizarea tivelor pe centre, organizaţiile de ba pede, curgător şi interesant. Elevii
pele organizate pentru achiziţii au consiliilor de conducere din cadrul cooperativelor care n-au reuşit să rea ză P.M.R. din centrele respective nu dau posibilitatea unui larg cîmp de au căpătat noi cunoştinţe din dome
fost preocupate mai mult de îndepli dau nici un fel de ajutor în rezolva niul agriculturii, cunoştinţe pe care
nirea planului la mere şi fond social. lizeze sarcinile ce le revin. rea sarcinilor cum este cazul la Gal experienţă, unor vaste căi de de nu au uitai să le comunice acasă şi
Comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele amintite monstrare practică. Pentru ca acest părinţilor lor.
lucru să reuşească însă pe deplin, e
Munca pe- care tov. Crăciun Ioan
au datoria să analizeze temeinic cauzele pentru care munca de achiziţii tiu. Unii tovarăşi din conducerea coo necesar ca predarea lecţiilor să se ,o desfăşoară la şcoala din Geoagiu
pentru legarea cît mai strînsă a teo
în cadrul cooperativelor se desfăşoară anemic, nesatisfăcător. Luînd mă perativei — Hloti Ştefan membru în facă întotdeauna pe baza unui plan riei de practică, este demnă de toată
suri eficace pentru înlăturarea nepăsării faţă de îndeplinirea sarcinilor de lauda. Ea constituie un exemplu
comitetul executiv — nu se intere bine alcătuit şi larg susţinut de ma demn de urmat.
sează de loc de mersul achiziţiilor şi
plan pe sortimente, sfaturile populare respective şi conducerile coopera nici de îndeplinirea planului pe sor terial documentar. De un asemenea AURE.L. MICLEANU
tivelor trebuie să depună mal mult interes în muncă. timente. lucru, h Şcoala de 7 nni din Geoagiu
se ţine întotdeauna seama. Iată de
Tovarăşul preşedinte al Sfatului popular din comuna Mihalţ — Cîm- Nu se contestă realizările obţinute pildă cum arată un plan de lecţie
peane îoan — este bine să lichideze cu metodele sale necorespunzătoare, pînă în prezent de cooperativa din
să facă mai puţină zarvă şi mai multă treabă. De astfel aceste rîndurl ar Sîntimbru, însă nu poate fi neglijat întocmit de tovarăşul Crăciun Ioan.
putea fi atribuite şi altor preşedinţi ai sfaturilor populare comunale, care
nici faptul că planul la achiziţii pe E vorba despre planul lecţiei cu te
neglijează munca de achiziţii.
sortimente poate fi îndeplinit prin în
In raionul Alba sînt posibilităţi reale pentru realizarea cu succes a ma : „Compoziţia solului“.
lăturarea lipsurilor semnalate, prin După ce în acest plan sînt cu gri
planului de achiziţii pe feluri de produse. Este necesar însă ca aceste po activizarea tuturor membrilor, con
siliului sătesc ai comitetului executiv jă complectate cele cerute in deschide
sibilităţi să fie just folosite, să se acorde o atenţie mai mare, primordi
ală, muncii de la om la om. Organizaţiile de partid, sfaturile populare şi al cooperativei şi a comuniştilor de rea lui ca „obiectul, tema, etc.“ se
conducerile cooperativelor, trebuie să ţină seama de acest lucru şi să Ie aici, care trebuie să constituie trece la precizarea scopului, unde este
stea în centrul preocupărilor lor. , exemplu , personal în acţiunea aceasta. i arătat faptul că prin lecţia predată
Pentru un nivel mai înalt a! muncii agitatorilor vat, gospodăreau prost sculele. Cu plinească dar chiar să depăşească cu astăzi prin aplicarea metodei Voro
toaţe acestea aveau convingerea că 118 tone planul de producţie.
şin s-a făcut ordine exemplară în
planul brigăzii nu se poate realiza pe Despre rezultate asemănătoare au secţia construcţii metalice, materia
— C o nsfă tuirea agitatorilor din V a le a Jiului — motivul că el ar fi prea mare.
vorbit şi alţi agitatori ca : Puşcaru lele sînt la îndemînă iar muncitorii
In scopul ridicării nivelului mun de .muncă să fie cîte un agitator bine. tatul controlului se face cunoscut agi Cum a procedat tovarăşul Crîsnic?. Emilian de la Filatura Lupeni, Ma- muncesc nestingheriţi.
cii agitatorilor din Valea Jiului şi El a început să viziteze mai des cavei I. de la mina Lupeni, Nistor
pentru generalizarea metodelor bune pregătit. A luat apoi măsuri ca să fie tatorilor în şedinţele de instructaj. Cu brigada, să discute, mult cu minerii Ioan de la Aninoasa şi mulţi alţii. Informarea muncitorilor despre
folosite de agitatori în lupta lor pen instruiţi din două în două săptămîni, acest prilej se scot în evidenţă acei
tru îndeplinirea planului de cărbune, de către secretarul organizaţiei de care au rezultate frumoase în muncă Pitea Dumitru, Santa Francisc şi Hi- Exemplul personal — principalul în problemele de politică internă şi
Comitetul regional de partid, a orga bază. La rîndul lor, agitatorii au pri şi sînt criticaţi cei care au muncit doşan Iuliu, etc., insistînd asupra fe nmnea agitatorului internaţională.
nizat în ziua de 4 decembrie a.c., la mit sarcina să facă cunoscut fiecărui, slab. In felul acesta agitatorul Popa lului cum să muncească pentru a în-
Petroşani, o consfătuire la care au muncitor din sector ce angajament Ştefan, care la început era un simplu La mina Petrila, comitetul de par
participat peste 150 de agitatori. Aici, s-a luat, să antreneze brigăzile în în participant Ia şedinţele de instructaj, tîmpina Congresul partidului cu re Tovarăşul Nicu Constantin sudor
iau fost discutate o mare parte din trecerea socialistă, să urmărească zi a devenit un tovarăş combativ, care zultate deosebite în muncă. De ase fruntaş de la U.R.UM. Petroşani a tid a pregătit două grupe de agitatori
problemele muncii agitaţiei politice de de zi mersul producţiei şi să populari sezisează biroului organizaţiei de ba menea, le-a indicat ca în apropiata vorbit agitatorilor despre meiodele trasîndu-le ca sarcină să organizeze
masă, felul cum acestea au fost re zeze rezultatele obţinute. ză lipsurile de la locul său de muncă. consfătuire de producţie să dezvăluie folosite cu succes în antrenarea mun convorbiri la locurile de muncă. Unii
zolvate de către agitatori, precum şi sincer lipsurile care sînt în brigadă citorilor din secţia de construcţii me dintre agitatori au fost pregătiţi pe
modul cum trebuie să muncească ei Pentru a-i pregăti pe toţi agitatorii, Pentru ca agitatorii să fie în stare şi să ia atitudine împotriva lor. Tova talice în întrecerea în cinstea Con teme de producţie iar alţii pe teme de
în viitor, pentru a contribui la înfăp tovarăşul Mathe a organizat ţinerea să aplice problemele politicii partidu răşii săi de muncă i-au urmat sfatu gresului. Ei a explicat mai întîi in politică internă şi internaţională. To
tuirea sarcinilor trasate de partid şi instructajului pe schimburi, iar cu cei lui în munca lor practică, biroul orga rile. Ei şi-au recunoscut vina şi l-au dividual fiecărui muncitor că inca- varăşul Moşulete Nicolae face parte
guvern. care n-au putut veni a stat de vorbă nizaţiei de bază asigură pentru fiecare criticai pe minerul Plăcintă Gheorghe drîndu-se în întrecerea socialistă se dintre acei agitatori care au organizat
individual. In urma şedinţelor de in primirea cu regularitate a „Carnetu care deseori lipsind nemotivat, făcea munceşte inai organizat, mai dis mai multe convorbiri despre eveni
Pregătirea agitatorilor şi urmărirea structaj agitatori ca : Cenrău Gheor- lui agitatorului“, a ziarelor „Scînteia“ greutăţi în munca sectorului. Cu a- ciplinat şi cu mai mult avînt. Agita mentele politice ce sînt la ordinea zi
activităţii lor ghe, Buliga Ioan, Cazan Roman, şi „Steagul roşu”, recomandîndu-le în ceastă ocazie, minerii din brigadă s-.au torul Nicu Constantin, a muncit aşa lei. Convorbirile în brigada sa de o-
Croitoru Gheorghe şi alţii desfăşoară acelaşi timp şi alte materiale apărute hotărît să primească chemarea la în îneît să poată servi, el personal, drept bicei, le ţine în abataj în timpul ce
a fost problema dezbătută în pri o muncă intensă de lămurire de la om în diferite publicaţii. trecere a brigăzii lui Săcăluş Petru, exemplu demn de urmat. Provo- se evacuează gazele după puşcare.
mul referat prezentat de către tovară la om, combat lipsurile în muncă şi una din brigăzile fruntaşe ale minei. cînd la întrecere pe tovarăşul Bu- La fiecare convorbire i se pun di
şul Mathe Adalbert, secretarul orga explică faptul că dînd cărbune mai Realizarea planului de producţie, Tovarăşul Crîsnic nu s-a mulţumit cu rian Ludovic s->a angajat ca în ferite întrebări la care se străduieşte
nizaţiei de bază al sectorului IV, de mult, mai ieftin şi de calitate mai bu creşterea productivităţii muncii atît. El a propus biroului organizaţiei cinstea Congresului să depăşească să răspundă clar şl precis-, legînd
la mina Petrila. nă, contribuie la reducerea preţului'de şi obţinerea de economii — de bază şi conducerii sectorului să planul de producţie cu 36% dînd sarcinile ce-i revin brigăzii în înde
cost al cărbunelui, la creşterea pro obiective principale ale muncii monteze un craţer la abatajul respec totodată produse de bună calitate. plinirea angajamentului luat în în
Sectorul IV, se spune în referat, şi-a ducţiei şi a altor întreprinderi, ceea tiv pentru uşurarea muncii minerilor, După ce împreună, cu tovarăşul Bu-, trecere.
luat angajamentul ca pînă la 23 de ce înseamnă o îmbunătăţire continuă agitatorului lucru care s-a şi făcut. In cursul lunii rian şi-au îndeplinit angajamentele
cembrie, ziua începerii Congresului, a nivelului de trai al maselor popu noiembrie s-a interesat îndeaproape de luate obţinînd depăşire de peste 78%. Tinerea convorbirilor în mod or
să dea peste pian mai multe tone căr lare. Cei mai mulţi tovarăşi care au brigada aceasta, despre felul cum se amîndoi au chemat la întrecere pe ganizat a avut ca efect că a crescut
bune. Organizaţia noastră de bază şi-a luat cuvîntul la consfătuire, au de face schimbul la faţa locului, oare este alţi tovarăşi din secţie şi au în rnult interesul muncitorilor faţă de
dat seama că acesta este un angaja Ca rezultat al acestei munci, s-a a- monstrat prin exemple din munca lor situaţia nemotivatelor, informînd-o a- demnat pe ceilalţi muncitori să pro politica partidului, iar odată cu a-
ment îndrăzneţ şi că pentru realiza iuns ca întregul colectiv al sectorului marea contribuţie a muncii de agita supra rezultatelor obţinute de brigada cedeze la fel. ceasta-şi conştiinţa lor. Dacă înainte,
IV să fie antrenat în întrecere şi să-şi ţie în îndeplinirea sarcinilor de pro cu care se aflau în întrecere. Văzînd tovarăşii din această brigadă în tim
rea lui trebuie să fie luate anumite îndeplinească angajamentul luat încă ducţie, atunci cînd ea nu se duce în că minerul Plăcintă Gheorghe conti Tovarăşul Nicu Constantin a mai pul lor liber discutau tot felul de
în a doua decadă a lunii noiembrie, general, ci strîns legat de problemele avut o iniţiativă. Tot prin metoda de probleme străine de activitatea lor,
măsuri tehnico-organizatorice şi de cucerind astfel drapelul de sector frun concrete ale fiecărui loc de muncă. nuă să facă nemotîvate, agilatorul a da primul exemplu bun şi apoi de
taş pe întreprindere. a discuta individual cu tovarăşii, a astăzi se ocupă mai mult cu chesti
desfăşurare a unei munci politice con Astfel, agitatorul Crîsnic Dionisie a propus comitetului de partid să-l
îndeplinirea angajamentului luat şi de la . mina Aninoasa, luînd, cuvîntul unile legate de activitatea brigăzii şi
crete la fiecare loc de muncă. obţinerea drapelului de sector fruntaş pe marginea informării prezentate de
se datoresc faptului că biroul organi către Jula N., a arătat cum a reuşit să treacă pe panoul nemotivaţilor iar introdus în secţie folosirea metodei de rolul ce-i revine fiecăruia dintre
Biroul organizaţiei de bază de la zaţiei de bază nu s-a mulţumit numai lichideze cu rămînerea în urină bri
să traseze sarcini. El a organizat şi gada tovarăşului Pitea Dumitru. minerul Spanache Gheorghe, oare a sovietice Voroşin, de organizare a ei în bătălia pentru tot mai mult căr
sectorul IV a avut şi are o contribu-. controlul activităţii agitatorilor, acest Această brigadă, vreme îndelungată
lucru în primul rînd prin aceea că a se afla sub plan, datorită lipsurilor în fost găsit dormind să fie dat la radio- locului de muncă. Aceasta a avut un bune. Unii dintre membrii brigăzii
ţie însemnată în lupta pentru realiza oare persistau membrii brigăzii. Ei nu
stat de vorbă cu acei tovarăşi în rîn se.schimbau la faţa locului, nu folo televizor. mare efect în ridicarea randamentu printre care şi tovarăşii Davilă Con
rea angajamentului luat. seau în mod raţional cele 8 ore de
Toate acestea la un loc, au avut lui muncii sudorilor şi lăcătuşilor. stantin şi Martin Iosif, la început nu
Cum a muncit în această direcţie ?
ca rezultat faptul că minerii au lucrat Dacă înainte, din cauza dezordinei, manifestau niciun interes faţă de pro
In primul rînd a repartizat în aşa
în luna noiembrie cu măi mult inte materialele nu se găseau iar mun blemele politice, astăzi ei singuri
fel agitatorii, ca la principalele locuri dul cărora muncesc agitatorii. Rezul muncă, unii dintre ei lipseau nemoti res reuşind, nu numai să şi inde- citorii n aveau cum să muncească, cheamă pe ceilalţi mineri la convor-
