Page 2 - 1956-02
P. 2

Pag. 2                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                         ,*ir 5 5 6
                                                                                                                                                                                                           '?Sf^SSSSSSSaSS^SSSSKSSSSSSSSSSSaSSSm^^m^Hw^m *553
                                                                                                   Kkwrn-aat.woqiaao

G f& y m M m e                                                                                                                                   Care este situaţia la Biblioteca raională din Petroşani ?

                                                                           Sămînia şi pregătirea ei                                                 Dacă acum cîtva timp în urmă              nală — ca responsabil de bibliotecă           şemenea laBiblioteca raională Pë-
                                                                                                                                                 ne-am fi pus această întrebare, răs­         raională. Odată cu plecarea acestuia          trpşani, s-au manifestat o serie dé
                           A f i B U B H f l n L V I în vederea însămînjăriior                                                                   punsul asupra activităţii depuse în          la şcoală, activitatea bibliotecii a          lipsuri. In ce priveşte deplasările res-
                                                                                                                                                 cadrul bibliotecii ar fi fost satisfăcă­     scăzut, în primul rînd pentru că to­          ponsafiil.ului bibliotecii raionale so
   Una dintre condiţiile esenţiale în spo­        tru însămlnţări. Din aceasta probă omo­             Lucrarea mai bună se face cu seUsctorul    tor. Existau în timpul acela cititori        varăşul Kiss Cornel şi tovarăşa Sîr­
rirea producţiei agyicple este folosirea          genă cîntărim 100 grame (la seminţele            care este o maşină complectă, cuprin-         mulţi, activitate organizată, o cola­        bu Lia nu aveau orientarea practică           poate eqrîstata că ele sînt făcute for-'
sem inţelor de cea nţaiţ bună calitate, din       mărunte). Proba cîntărită se analizează,         zînd diferite vînturi, ciururi şi cilindri                                                 asupra modului de a munci şi în al            mal. N4i f e mai surprinde nici fap­
soiurile cele mai p.rojductive şi adaptate        separindu-se cu toată ' atenţia seminţele        şi în afară de acestea are un randament       borare strînsă între factorii intere­        doilea rînd pentru că conducerea de           tul ca tovarăşa Nereanţu Valentina'
condiţiilor de m ediu !jlocale.                   întregi şi sănătoase ale culturii de bază        mai mare.                                     saţi în ridicarea nivelului cultural al      atunci a secţiei culturale raionale,          directoarea ^aminului cultural din
                                                                                                                                                 muncitorilor şi mai mult, exista dra­                                                      Bărbăteni refu,^ să primească ma­

Dintr-o sămînţă de:>calitate slabă, răsare şi lăsîndu-se la o parte corpurile străine,             Seminţele de lucernă, trifoi, ghizdel, se gostea faţă de munca pe care o des­ comitetul orăşenesc şi cel raional de terialul de propagandă trimis pen­

o plantă pipernicită^ incapabilă să reziste care apoi se grupează în următoarele ca­ curăţă la staţiunile special amenajate cu făşurau tovarăşul Bălşan Rusalim partid şi U.T.M. s-au mulţumit să tru uzul bibliotecii c(d acolo, sau că
la atacul bolilor şi j la condiţiile naturale tegorii : resturile culturii de bază (semin­ următoarele u tila je : mai întîi se curăţă responsabilul bibliotecii, Kiss Cor­ aştepte întoarcerea tovarăşului BăL tovarăşul director al {^aminului cul­
 neprielnice: îngheţ, secetă, lipsă de hra­       ţe fără embrion, încolţite, sparte, seci,        cu vînturătoarea (pentru îndepărtarea                                                                                                    tural din Coroeşti ţine tHlfiipteca per­
 nă, etc.                                         atacate de insecte, etc.); im purităţi vii cu-   corpurilor străine). După aceea seminţele     nel ajutor şi tovarăşa Sîrbu Lia mî-         şan Rusalim de la şcoaia respecti­
                                                   prlnzînd alte plante de cultură greu se­        de lucernă, trifoi şi ghizdei se tratează     nuitoare.                                    vă, fără a ajuta .efectiv în acţiuni          manent închisă.        x\
    Pentru ca să pu tem asigura o produc­         paraţiile cum ar fi orzul sau secara în          cu pilitură de fier şi se trec prin maşini                                                 pe tovarăşii care au rămas în con­
 ţie sporită la hectar trebuie să însămîn-                                                         magnetice în vederea separării seminţe­          Toate acestea au fost, şi ca urmare        tinuare spre a desfăşura munca la               Este cunoscut faptul că şi Kfoduî
 ţăm seminţe cave să îndeplinească urmă­          grîu, cît şi seminţele de buruieni, boa­         lor de cuscută.                               a lor. în anul 1953 Biblioteca raională      bibliotecă.
 toarele condiţiu-fri: să aibă culoarea, lu­                                                                                                     din Petroşani a fost distinsă cu di­                                                       în care se prezintă localul unei ^
 ciul şi m irosul mo/rmal, să aibă puritate,      bele mălurate, tăciunate, boabele atacate           Este recomandabil ca toate gospodăriile    plomă şi drapel de „bibliotecă cen­             Timpul a trecut mereu şi activi­           blioteci atrage cititorii înspre săiiiâ'
 adică să nu conţină seminţe de buruieni          de boli, e tc .; impurităţi moarte care cu­      agricole să-şi condiţioneze grabnic se­       trală model“. In timpul acela, deşi          tatea a mers tot înspre mai rău. Nu­          de lectură. Localul bibliotecii este
                                                  prind resturi de paie, pleavă, grăuncioare       minţele cu următoarele m a şin i: griul de    condiţiunile în care se desfăşura mun­       mărul muncitorilor mineri şi a teh­           lăsat în paragină. Aci n-a mai fost
 fi alte corpuri sţtrăine, să aibă greutate       de pămint, nisip, etc.                           primăvară, orzul, orzoaica se condiţionează   ca erau asemănătoare celor de as­            nicienilor care citeau cărţi de la a-         zugrăvit de cîţiva ani, iar mobilierul
 hectolitrică mare, \să aibă germinaţie bună                                                       cu selectorul iar acolo unde nu există se­    tăzi, numărul muncitorilor mineri            ceastă bibliotecă a scăzut la 50 la           — rafturi, fişier, caialog, etc. — lip­
 şi umiditate norrmlă, să fie sănătoase şi           După separarea probei în seminţe cu­          lector cu triorul.                            cititori se ridica la 70-80 la sută din      sută din totalul cititorilor, şi a cres­
 din soiuri ameliorate care în decursul           rate şi corpuri stpăine, seminţele pure se                                                     totalul cititorilor, restul fiind elevi,     cut numărul elevilor care sînt mai            seşte cu desăvîrşire.
 timpului) sau aclimatizat şl au căpătat re­      cîntăresc şi se calculează procentul lor.           Ovăzul se condiţionează cu selectorul,     studenţi sau casnice. Tot atunci des­        uşor de luat în evidenţă. Acest fapt
 zistenţă i la boli, insecte şi care au dat       De a x em p lu : dacă în proba de 100 gra­       iar acolo unde nu există selector se con­     făşurarea acţiunilor întreprinse de          explică pe altul la rîndul lui şi a-             In situaţia în care se desfăşoară
producţiiI ridicatei şi sigure in u ltim ii ani.  m e orz s-a găsit 95 grame sămînţă cu­           diţionează cu vînturătorul şi apoi cu         bibliotecă erau duse la bun sfîrşit,         nume numărul foarte mic — 321 —               activitatea lia Biblioteca raională din
                                                  rată şi 5 grame corpuri străine; puri­           harfa (un plan înclinat form at din 3 site    fiindcă în aceste acţiuni era vădit          al participanţilor la concursul „Iu­          Petroşani în momentul de faţă, nu
   Să n#i oprim asupra unora din aceste            tatea seminţei va fi egală c u :                alăturate peste care se trece cantitatea      interesat şi comitetul orăşenesc             biţi cartea“ Această lipsă se dato-
însuşiri, pentru a lămuri importanţa şi                                                            de seminţe din calitatea I-a rezultat la      U.T.M., conducerile instituţiilor, a         reşte atît tovarăşului responsabil al         ar fi de mirare dacă într-o zi şi cei
modhil \cum trebkiie\să fie ele apreciate.                     J 95 X IQ° = 95%.                   trior cu scopul de a se elimina şi ultim ele  întreprinderilor şi şcolilor din loca­       bibliotecii cît şi comitetului orăşe­         mai buni prieteni ai cărţii ca : mi­
                                                                                                   corpuri străine cum sîn t: sămînţă de ra-     litate. Pentru acest fapt, cînd se           nesc U.T.M. care s-au preocupat în            nerul Birô Edmond, minerul Ispaé
   CU\L<MREA, LV'CIUL ŞI MIROSUL.                                           100                    piţă, măzărichea sălbatică, capsulele de                                                   prea mică măsură pentru populari­             Valeriu sau Munteanu Ferdinand,
Cunoă ştkrea acestor -.însuşiri ne ajută la                                                        cuscută etc.).                                organiza recenzia vreunei cărţi, sa­         zarea concursului. Tovarăşul Văman
aprecî\zrea rapidă a tcalităţii seminţelor.          Deci la 100 kg s-au găsit 5 kg seminţe                                                                                                   Vasile activist al comitetului orăşe­         muncitor la U.R.U.M.P., vor .veni
De aa e.ea, se cere o bună cunoaştere a           de buruieni şi alte impurităţi. Procentul          Borceagul şi măzărichea se condiţionează    la în care aceasta era prezentată de­        nesc U.T.M. care a primit sarcina             foarte rar sau chiar de loc pe la bi­
acestor. însuşiri la sentinţele normale şi a      cel mai mic de puritate admis pentru în-         cu selectorul iar acolo unde acesta lip­                                                   de ia prezenta o conferinţă pe tema
                                                  sămînţări este de 37<>/o- Seminţele de bu­       seşte cu vînturătorul şi după aceea cu        venea neîncăpătoare, iar numărul             popularizării cărţii „Joii tineretu­          bliotecă.                  \>
         ir care provoacă.) schimbarea lor.       ruieni influenţează în cea mai mare mă­          triorul şi harfa. Numai în felul acesta se
                                                  sură puritatea seminţelor culturilor. Cei        va reuşi să se elimine în întregime cor­      celor care participau creştea zilnic,                                                      Pentru a înlătura lipsurile biblica
  P ierderea culorii seminţelor se datoreş-       care din nepăsare nu-şi curăţă seminţele
te d e \« W m ai m u lte 1ori ploilor căzute în   imediat după treierat îşi pricinuiesc ast­                                                        Astăzi însă, lucrurile stau cu to­                                                      tecii de centru de la Petroşani, esté

                                                                                                                                                                                                                                            necesar ca secţia culturală raionala

                                                                                                                                                                                                                                            prin tovarăşul Ciora Ioan, noul şefi

                                                                                                                                                                                                                                            al secţiei, să ia toate măsurile nece­

ttmpul} !recoltării. Ca / rezultat al um idi­ fel pagube mari.                                     purile străine (cuscută, rapiţa, etc.), din tul altfel. Astăzi, aici se trăieşte lui”, s-a mulţumit doar să pună con­ sare îndreptării lucrurilor, iar ce!

tăţii sti^ formează pe boabe diferite mu­            Mare grijă trebuie avut şi la păstra­         stocul de seminţe destinat pentru însă­       doar din amintiri. Tovarăşul Bălşan          ferinţa în buzunar.                           care nu vor să se achite de sarcinile
cegaiuri \care schimbă culoareal normală          rea seminţelor. încăperile în care sînt          mînţări.                                      Rusalim, enunţînd cu regret timpul              E drept că Biblioteca raională din         ce le revin pe această linie să fié
a seminţi\k>r în tr-o culoare cenvişie, brună     păstrate trebuie să aibe aerisire abunden­                                                     cînd treaba mergea bine, rămîne                                                            aspru traşi la răspundere. Cititorii
sau neugnX Schimbarea culorii se produce          tă, fără varietăţi brusce de temperatură,           Sămînţă de lucernă, trifoi şi ghizdei      parcă într-o visare în care persistă         Petroşani a întreprins în ultimul tri­        din Valea Jiului vor ca biblioteca lor
şl din cau.\a vechim ii seminţelor. Luciul        să aibe umiditate atmosferică normală            trebuie trimise de urgenţă pentru a fi        chiar şi cînd e vorba de a lua anu­          mestru al anului 1955, un număr de            să-şi desfăşoare activitatea din plin
se pierde oCată ’cu schimbareaj culorii da­       fără egrasie pe pereţii magaziei, etc. In        descuscutare la staţiunea de descuscutare                                                  24 acţiuni pentru popularizarea căr­
                                                                                                   din Blaj, regiunea Stalin. Sămînţă des-

torită acelorctşi !cauze.  '                      magazie, seminţele trebuie periodic lo­          cuscutată destinată pentru însămînţări se     mite măsuri de îndreptare a lucru­           ţii, însă în orientarea asupra plasă­         şi de aceea cer tovarăşului Bălşan
                                                  pătate şl condiţionate.                          recomandă ca, fie în ziua cînd se seamă­      rilor. Dacă astăzi la Biblioteca din         rii în teren a acestor manifestaţii s-a       Rusalim, responsabilul acestei bi­
  Unele seminţe) au miros caracteristic,                                                           nă, fie cu o zi înainte de însămînţare,       Petroşani lucrurile merg prost, acea­        dovedit a fi lipsită de orizont. Cele         blioteci să se preocupe serios de mun­
cum este cazul, .acelor care i conţin uleiuri        CONDIŢIONAREA ŞI SORTAREA SE­                 să se scufunde într-un vas cu apă da          stă situaţie nu se poate explica prin        mai multe manifestări au fost orga­           ca cc i-a fost încredinţată ; el să nu
aromatice. Dacă !se păstrează un timp             MINŢELOR. Ca să avem seminţe curate şi           izvor sau apă de ploaie pentru a se eli­
îndelungat uleiul' se evaporă şi mirosul          de bună calitate, trebuie mai întîi să se­
                                                  parăm corpurile străine de seminţele cul­        mina prin plutire şi ultimele resturi de aşa-numitele „motive obiective” pe nizate lia Şcoalia S.F.U. Petrila, Şcoa­ mai fie „bibliotecarul“ în care s-a
se pierde. La fel \s e poatel pierde şi din       turii de bază şi apoi din aceste din urmă
cauza ploilor îndelungate, \Odată cu apa­         să sortăm pe cele mai mari şi mai grele.         corpuri străine. Sămînţă de trifoi, lucer­      care le invocă unii din factorii in­       la medie mixtă din Petroşani şi g ră­         transformat de la venirea din şcoală,
riţia mirosului de M ucegai’) se constată la      Pentru curăţirea seminţelor ne folosim de        nă şi ghizdei im ediat ce a fost scufun­        teresaţi în această problemă. Dar,         diniţa de copii, cu alte cuvinte acolo        ci să desfăşoare o muncă concretă
seminţe uleioase şi i\n gust)am ar, datorită      vînturătorile şi de vînturătorile-sortatoa-      dată în apă se va întinde în magazie          : pentru a lămuri adevăratele cauze          unde mobilizarea participanţilor se           de îndrumare pentru ridicarea activi­
rîncezirli substanţelor grase. După cum se        re, iar pentru sortarea seminţelor ne fo­        pentru a se zvîn ta şi pentru a se putea        să luăm lucrurile de la capăt. In          face mai uşor, fără multă oboseală.           tăţii bibliotecii la un nivel corespun­
                                                  losim de trior şi selector.                      însămînţa cu maşinile de semănat.
vede, aceste trei însuşiri !pot da indicaţii
despre felul cum au fost recoltate şi păs­           VlNTURĂTOAREA, curăţă seminţele               Se recomandă a se folosi numai se­ vara anului trecut, tov. Bălşan a                       In activitatea de îndrumare pentru zător.                            N. CAZAN
                                                  de corpuri străine uşoare, resturi de paie,
trate seminţele şi ,despre vechim ea lor.         pleava, spărturi de boabe, etc.                  minţe din calitatea I-a, care sînt mai mari urmat un curs de calificare profesio- celelalte biblioteci din raion, de a-
Aceste însuşiri la \r in d u l lor influen­
ţează germinaţia sentinţeHor.                       VlNTURĂTOAREA-SORTATOARE, cu­                  şi mai pline şi care vor da plante vigUM
                                                  răţă şi sortează seminţele după greutate
S-a constatat că seminţele . care au un           şl mărime, în trei p ă r ţi: grele, mijlocii şi  roase şi cu rod bogat.                        FOILETON
                                                  uşoare, ceea ce pentru însămînţări nu
procent de umiditate ridicat j germinează         este de ajuns deoarece nu se pot separa            Iată rezultatul unor experienţe făcuţi      Metode                                       „pedagogice“ proprii pului elevului de i se mişcă creerii
                                                                                                   la staţiunea secţiei agricole a Academiei                                                                                           şi-l „rog" să stea jos fără drept de
mai slab şi nu se p o t, păstra în condi-                                                          R.P.R. cu secara de toam n ă:                                                                                                            apel. Cu „Carapacea" aceasta, am

ţiuni bune.                \ ;• ţ i                                                                  — Unde s-au semănat seminţe netrio-           Mă numesc Mîrşu. I. C. Mlrşu, în­ vist" sărind prin curtea şcolii în obţinut rezultate bune după părerea
                                                                                                   rate, s-a obţinut o producţie de 3500 kg      văţător de meserie şi profesez la timpul recreaţiei, răspunzînd cîte mea, fiindcă ea nu lasă urme, iar
Aprecierea calităţii sem inţelor nu se face                                                        la ha.

numai după aspectul lor exterior. De a-           seminţele de buruieni care au cam aceeaşi          — Unde sau însămînţat seminţe din           Şcoala elementară din Băiţa, unde odată neîntrebat în orele de clasă şi copii sînt educaţi în aşa fel încît
ceea este necesar să apreciem calitatea           greutate cu seminţele cerealelor. In acest                                                     predau la clasa II-a şi cîte odată la alte lucruri „de mare însemnătate". să nu spună acasă părinţilor despre
seminţelor pe baza analizei. -Aceasta ne          scop ne folosim de trior.                        calitatea a Il-a s-au obţinut 4200 kg la      clasa IV. In munca mea de la clasă, Cu el am procedat întîi a şa ; am dat metoda nouă folosită de mine. Pen-
                                                                                                   ha.
                                                                                                                                                 nimeni nu cred că s-ar încumeta să ordin frizerului Gabor Nicolae din tru cadrele didactice, nu recomand
arată puritatea, puterea de \germinaţie,            TRIORUL, alege seminţele după lungi­             — Unde s-au însămînţat seminţe din ca­      nu-mi recunoască rezultatele. Am comuna Băiţa — care nu este anga­ aceste metode, însă le spun să facă
greutatea absolută, um iditatea,, etc.            mea lor şl le grupează după calităţi. Ca         litatea I-a s-au obţinut 5200 kg la ha.       clasa „cea mai bună" în special la jatul şcolii — ca la cea mai apro­ ceea ce fac eu uneori la cercurile
                                                  să obţinem seminţe curate, mari şi pline,                                                      disciplină. Aceasta fiindcă metodele piată ocazie să tundă chilug pe a- pedagogice: adică să lipsească, mo-
  PURITATEA SEMINŢELOR. Prin pu­                  este necesar să le trecem. de două ori prin        Aceasta, şi m ulte ale rezultate obţi­      de muncă pe care le folosesc sînt cu cest elev, cu toate că Moldovan tivînd ba că odată nu are lemne de
ritate se înţelege numărul de seminţe             vînturătoare şi apoi prin trior, avind gri­      nute prin experienţă practică şi ştiinţi­     totul diferite de ale altor colegi de Corneliu prezentase un certificat me­ foc, ba că au primit vreo telegramă
curate dintr-o cantitate oarecare. Ea se          jă să sortăm de fiecare dată numai se­           fic organizată, ne arată clar că trebuie să   muncă din raion, regiune sau poate dical prin care se arăta că suferă sau alte şi alte motive „demne de
exprimă in procente. Pentru stabilirea            minţe de categoria I-a adică cele mai            folosim numai seminţe curate şi de cea        chiar din ţară. Nu-mi cunoaşteţi ta­ de sinuzită frontală şi ca atare tun­ crezut". Ar fi încă multe de spus
procentului de puritate a seminţelor, luăm        bune.                                            mai bună calitate.                                                                                                                       despre metodele folosite de mine,
o probă din lotul de seminţe rezervţat pen-
                                                                                                                   Ing. agronom IOHOM EUGEN
                                                                                                                                                 lentul meu pedagogic. Şi tocmai pen­ sul este impropriu.
                                                                                                                                                                                                                                            însă despre acelea nu vorbesc fiind­
Să conducem cu mai muîfă răspundere munca politică                                                                                               tru „talentul" acesta am umblat prin Cu totul alte metode am folosit cu                    că le utilizez numai în anumite si­
                                                                                                                                                 multe localităţi din regiunea Hune­ elevul Dobra Ştefan. Acestuia din                      tuaţii create de „starea nervoasă"
pentru întărirea economico-crganizaforică a întovărăşirilor                                                                                      doara. Cîteodată „numit la catedră”, grijă „părintească", i-am făcut un                    care mă caracterizează uneori şi de
                                                                                                                                                 altădată „transferat" şi uneori „mu­ masaj la măsele, doar... cu cîteva                    dorinţa de a obţine „rezultate" cît
                                                                                                                                                 tat disciplinar" şi aceasta uneori pen­ palme. Auzi, să mă întrebe el de ce
                                                                                                                                                 tru folosirea metodelor proprii de eu stau cu paltonul lingă sobă, iar mai bune şi mai. rapide în munca
   In munca de transformare socialis­             Carol prim-secretar al Comitetului ra­           rea mobilizării fiecărui întovărăşit la       muncă. Dar, de cînd sînt la Băiţa, pe elevi îi ţin în clasă fără paltoane educativă a clasei. I. C. MTRŞU
tă a agriculturii, în raionul iiia, s-au          ional de partid Ilia, şi-a luat anga­            construirea saivanelor necesare. In-
obţinut rezultate bune, creîndu-se pînă           jamentul că pînă la 31 decembrie                 tovărăşiţii trebuie îndrumaţi, ca pe          credeţi că am renunţat la ele ? Nici şi cu geamurile deschise. Mare noroc Nota redacţiei : Pentru multiplele
în prezent un număr de 38 întovă­                  1955 va organiza în aşa fel munca               banii încasaţi la fondul de bază, să          gînd. Din contră, le aplic cu toată a avut atunci elevul Dobra Ştefan, şi originalele „metode” folosite în
răşiri agricole şi 29 zootehnice, iar             politică, încîl se vor construi un nu­           cumpere oi, reproducători şi unelte           fidelitatea fiindcă le consider de întîi fiindcă doar suplineam pe în­ şcoală, metode demne de înaintaşii
în vechile întovărăşiri au intrat un                                                               care să constituie proprietatea obş­          mare folos. Doar am citit şi eu des­ văţătoarea titulară de la clasa res­ săi Marius Chicoş Rostogan, Ionus
număr însemnat de noi familii. A-                 măr de 10 saivane la întovărăşirile              tească a întovărăşiţilor.                     pre „pedagogii" care susţin că ar­ pectivă şi al doilea motiv, fiindcă... Galuscus şi alţii, noi socotim că în­
ceastia dovedeşte că Comitetul raional            zootehnice pentru furajarea şi îngri­                                                          ma cea mai bună de educaţie este m-au durut mlinile.
de partid Ilia, s-a preocupat de întă­            jirea în comun a oilor pe timpul ier­               Sarcina sprijinirii întovărăşiţilor de                                                                                                văţătorul Mîrşu din Băiţa şi-a cîş-
rirea şi dezvoltarea sectorului socia­            nii. Acest angajament a fost luat                a se întări din punct de vedere eco-          ,.urecheala". Doar şi Marius Chicoş Mai am eu şi altă „metodă” pe tigat pe drept cuvînt cinstea de a fi
list din agricultură.                             de tovarăşul Iuhasz fără ca să se                nomico-organizatoric, o are şi sfatul         Rostogan „pedagogul" despre care care am botezat-o „Carapacea". In trecut în rîndul acestora, adică în
                                                  consulte cu membru biroului raional              popular raional. Comitetul executiv           vorbeşte I. L. Caragiale, folosea a- ce constă ea ? Atunci cînd elevul nu rîndul... amintirilor.
   Este ştiut însă că întărirea econo-            şi fără a studia practic pe teren, con­          în frunte cu tovarăşul Chiciudeanu            ceastă metodă. Şi-apoi de ce aşi fi ştie lecţia, spre exemplu o poezie de Ar fi bine să se găsească cineva
miCb-organizatorică a întovărăşirilor             diţiile şi posibilităţile ce există în           Ioan, preşedintele acestuia, trebuie să       eu mai prejos decît pedagogul de la jumătate înainte, sau o strofă pe care să scuture pe I. C. Mîrşu de
agricole şi zootehnice este determina­            ve'derea executării acestora. Şi iată            se ocupe mai temeinic, cu mai multă           acum cîţiva zeci de ani în urmă ? ales, sau cînd vreo elevă ca Gruber tot ceea ce are „original“ în el şi
tă nu numai de suprafaţa de teren                 rezultatul acestui angajament formal:            răspundere de problema transformă­
sau numărul oilor cu care ţăranii                 s-a construit un singur saivan şi a-             rii socialiste a agriculturii.                întrebaţi de pildă, cum se simte, pe Irina priveşte cursa cu care mămi­ să-l determine să vadă lucrurile noi
muncitori au intrat în întovărăşire,
ci de mărirea fondului de bază ial                cela stă gol, iar oile întovărăşiţilor                     MUREŞAN TEODOR                      elevul Moldovan Corneliu, care este ca ei pleacă la Orăştie, îi pun „Ca­ din şcolile noastre, scopul căruia
acestora. Fondul de bază măreşte                  sînt acasă.                                       şeful secţiei agrare a comitetului
cointeresarea întovărăşiţilor în mun­                                                                                                            unul din cei ce-au făcut cunoştinţă rapacea" adică: să nu se audă zgo­ mulţi oameni, adevăraţi pedagogi,
că, îi face să fie legaţi de întovărăşi­             Este necesar ca comitetul raional                         regional de partid
                                                  de partid să dea o miai mare aten­                                                             cu „metodele" mele. El le-a cunoscut motul palmei peste faţă, apăs cu îşi consacră toate eforturile şi pri­
                                                  ţie construcţiilor de saivane, ştiut
                                                                                                                                                 fiindcă s-a dovedit a fi un „recidi­ toată puterea mina pe creştetul ca­ ceperea.

                                                                                                                                                                                                                                                             «sEKEKHHSiKaaoissacrri:,ist

re, să lupte pentru dezvoltarea avu­ fiind că fără condiţiile materiale cre­                                                                                                                                                                privaţiuni materiale şi lovituri morale

tului obştesc. Fondul de bază duce.               ate nu poate fi vorba de mărirea                                                               104 ani de la naşterea j                                                                   care au m ers adeseori pînă la batjocură.
totodată la uşurarea muncii întovă­               numărului de oi şi îmbunătăţirea ra­                                                           lui 1. L. Caragiale j
răşiţilor şi la mărirea veniturilor lor.          sei acestora.                                                                                                                                                                                In piesele sale şi în special în „O scri­
Tocmai de acest lucru Comitetul raio­                                                                                                            cazul de faţă D. Sturza, confundă naţiu­     ironie şi zeflemea. In ele se strecoară pu­   soare pierdută" liberalii, cît şi conserva­
nal de partid Ilia nu a ţinut cont. Aşa             Problema încasării şi folosirii fondu­                                                       nea romînă cu clasa din care făcea parte     ternic amărăciunea omului care vede roind     torii, calcă fără scrupule con stitu ţia; „de
se explică faptul că fondurile de bază            lui de bază precum şi construirea de                                                           dumnealui.                                   nedreptatea în jurul său. El prinde cu o      jos în sus” cînd sînt în opoziţie şi „de
votate în adunarea generală pe anui               saivane, este una din problemele prin­                                                                                                                                                    sus în jos“ cînd sînt la putere. Acest lu­
1955, nu au fost încasate nici pînă               cipale de care trebuie să se preocupe                                                                                                                                                     cru este cu putere relevat de către Ca­
în prezent.                                       în mod concret întregul comitet ra ­                                                                                                                                                      ragiale. El arată „complicitatea" ce există
                                                  ional, ajutînd organizaţiile de bază şi                                                                                                                                                   între aceste două partide care, num.ai a-

In una din şedinţele comitetului re­ comitetele de conducere a întovără­                                                                         Multă vreme, reprezentanţii criticii bur­ profunzime rară evenimentele politice ale parent nu se înţeleg, dar. care de fapt,
gional de partid, tovarăşul Iuhasz şirilor să organizeze munca în vede­
                                                                                                                                                 gheze au făcut să circule povestea cum vrem ii sale, intrigile şi manevrele parti­ fac parte din aceeaşi tabără a „onorabi­

                                                                                                                                                 că 1. L. Caragiale ar fi scris puţin. Astă­ delor aşa-zise istorice. Caragiale s-a stră­ lilor", a exploatatorilor şi care-şi în­

A primit drapelul de cabinei tehnic                                                                                                              zi se ştie însă prea bine cît de grosolană duit Şi a reuşit să prindă „extravaganta chipuie că form ează „naţiunea“ şi îşi în­
                                                                                                                                                 minciună constituia o asemenea afirma­ deosebire între realitate şl aparenţă, în­ găduie să exploateze şi să dispreţuiască

                           fruntaş pe regiune                                                                                                    ţie. In afară de operele sale dramatice, tre faţă şl mască". întreaga sa operâ dez­ pe adevărata naţiune — masele largi
                                                                                                                                                 Caragiale a scris o serie de nuvele, po­ văluie la dimensiuni diferite, contrastul populare.

  Zilele trecute, la Combinatul side­                Vorbind despre realizările inova­                La 30 ianuarie a.c. s-au îm plinit 104     vestiri, schiţe şi momente, versuri şi cro­   dintre ceea ce era şi ceea ce pretindea         Burghezia a încercat zadarnic să aco­
rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hu­                torilor hunedoreni, tovarăşul inginer            ani de la naşterea marelui nostru dra­        nici dramatice, traduceri şi ani de-a rîn­   a fi burghezia. îm potriva tuturor încer­     pere cu pulberea uitării opera celui mai
nedoara, a avut loc decernarea dra­               Rebreanu Gheorghe, şeful cabinetu­               maturg I. L. Caragiale.                       dul de-a lungul zbuciumatei sale vieţi,      cărilor esteticilor burghezi ca T. Maio-      mare scriitor realist al nostru. Ea a în­
pelului Consiliului sindical regional             lui tehnic, a scos în evidenţă cele mai                                                        el a fost un ziarist militant, care a de­    rescu şi alţii, opera lui Caragiale a trăit   vins timpul, dovedind prin aceasta va­
de cabinet tehnic fruntaş pe regiu­               preţioase inovaţii realizate de ino­                Opera de un bogat conţinut social a        m ascat m ereu şi a biciuit sarcastic, cu    şl trăieşte iubită de mase şi aceasta,        loarea şi trăinicia operei sale nepieritoare.
ne, care a revenit cabinetului tehnic             vatorii din combinat, printre care cea           acestuia, este astăzi larg cunoscută şi       neasemuita lui vervă, pe dezgustătorii       pentru că lor le-a fost adresată. Mare        In ciuda condiţiilor vitrege, Caragiale a
al combinatului, în urma ‘rezultatelor            realizată de colectivul de la oţel aria          îndrăgită de către masele populare. Prin      patentaţi ai vremii. Dacă numai incisivul    iubitor al oamenilor simpli, Caragiale con­   rostit fără cruţare adevărul esenţial asu­
obţinute în trimestrul IV al anului               Siemens Martin, condus de inginerul              teatrul pe care l-a scris, Caragiale de­      „1907”, l-ar fi scris şi încă ar fi fost de  feră în întregime acestora dreptul de a       pra vieţii. La rostit cu Imagini artistice,
trecut.                                           Popescu /viircea, care constă în mo­             mască fără cruţare pe toţi trahanachii şi     ajuns ca numele lui să fie trecut azi cu     făuri o viaţă mal bună, liberă. Prin a-       de o mare forţă convingătoare, construite
                                                  dificarea cuptorului nr. 1, ceea ce              trpăteşlii, pe toţi caţavencii şi farfurlzii  cinste alături de numele luptătorilor pen­   ceastă poziţie, frontul luptei sale se a-     cu consecvenţa implacabilă a unui logi­
  Analizîndu-se activitatea inova­                aduce o economie de 1.829.574 lei a-             şi desigur că acest lucru nu a putut în       tru cauza poporului muncitor.                proprie de frontul luptei clasei munci­       cian — artist. El nu a cruţat nici un
torilor combinatului, s-a arătat că în            nual, inovaţie care a fost premiată cu           nici un caz să fie pe placul burgheziei                                                    toare. Lipsit însă de posibilitatea de a-şi   efort, pentru a-şi îndeplini misiunea de
cursul trimestrului IV al anului 1955,            suma de 26.570 lei şi altele.                    care îşi recunoştea în trăsăturile acestor       Momentele şi schiţele lui Caragiale ne    însuşi concepţia proletariatului revolu­      acuzator public al regimului burghezo-
s-au înregistrat un număr de 491                                                                   personagii, toată lăcomia, hidoşenia şi       înfăţişează ca în nici o altă operă lite­    ţionar despre lume, el nu a înţeles legile    moşleresc, a monstruoasei lor coaliţii.
propuneri de inovaţii din care 293 au                Cu prilejul decernării drapelului,            icăloşenia ce o caracteriza. Cu bună          rară faza de parvenire a burgheziei ro-      de dezvoltare ale societăţii, nu a reuşit să  Partizan al artei strîns legată de popor,
şi fost aplicate, restul fiind în stu­            reprezentanţi ai diferitor cabinete              ştiinţă, criticii burgheziei au trecut sub    m îneşti; nepotismul, abuzurile adminis­     întrezărească forţa ce avea misiunea is­      el însăşi participant la toate frământă­
diu. Prin inovaţiile aplicate în cursul           tehnice din regiune, au felicitat pe             tăcere şi an căutat să. prezinte sub un       trative, decăderea şcolii, recurgerea la     torică de a face transformarea—proleta­       rile, necazurile şi bucuriile acestuia, ma­
acestei perioade, se realizează o eco­            inovatorii siderurgişti urîndu-le şi             fals aspect o^era acest vin. Pentru aca­      vechea diversiune a naţionalismului şo­      riatul.                                       rele scriitor Caragiale a făurit o operă,
nomie anuală, antecalculată, de pes­              pe mai deparle noi succese în munca              demicianul latifundiar D Sturza, de pildă,    vin. Cu arma ridicolului el loveşte în                                                     frainică, ce dovedeşte, talentul său uriaş
te 10.550.000 lei, recompensele acor­             de inovaţii.                                     opera lui Caragiale este cică o „ofensă       trădătorii revoluţiei de la 1848 şi arătă       Pentru faptul de a fi spus adevărul, Ca­   şi totodată, minunatul potenţial creator al
date inovatorilor ridicîndu-se la suma                                                             adusă naţiunii romîne”. Natural că în         ce se ascunde sub frazeologia liberal-                                                     poporului nostru.
de 253.427 lei.                                                           GH. MARINOVICI                                                         democrată. Schiţele sale nu cuprind însă     ragiale a fost prigonit pe tot timpul vie­
                                                                                                                                                 numai revolta şi Indignarea ascunsă sub      ţii sale. Pentru faptul de a fi satirizat şi                                                 V DAU
                                                                                corespondent                                                                                                  biciuit regimul exploatator, el a suferit
   1   2   3   4   5   6   7