Page 2 - 1957-05

Pag. 2
Dirt activitatea propagandiştilor
O convorbire interesantă
Tovarăşul Dmagosm Alterne lismului, a ridicat exploataţii la mai primitoare, discuţiile să fie
este de tani în şir propagandist rangul de clasă stăpînitoare, a cît mai bogate, strîns legate de tele regiunii noastre se pregătesc
în satul Găureni. El a urmat
cursurile scolii de partid de 3
luni şi cursurile de vară pen­
tru pregătirea propagandiştilor,
participă cu regularitate ta se­
niinariile permanente, se preocu­
pă continuu de ridicarea propriu­
lui său nivel politic şi ideologic,
este ta curent cu proble­
mele de actualitate, citeşte zilnic alţii care au făcut armata în
presa, fiind abonat la „Scînteia“,
„Albina“, „Agricultura Nouă“,
„Timpuri noi”, „Lupta de cla­
să“ şi „Carnetul agitatorului”.
Studiază si alte materiale pe
care le găseste.
Pe lîngă ajutorul primit în
cadrul nreseminarului cu pro­
pagandiştii, tov. Dragosin a
participat şi l a ' şedinţa de în­
cheiere a cursului seral din
Meteş (sat vecin), unde a pu­
tut să împărtăşească metode
bune ce pot fi folosite în con­
ducerea convorbirii de înche­
iere.
? ţelege şi mai bine măreţia şi
In după amiaza zilei de 22
aprilie, tov. Dragosin a adunat
pe toti cei 12 cursanţi la şcoală
pentru ia face şedinţa de înche­
iere a lanului de învăţămînt.
înainte de ora începerii, propa­
gandistul !a evocat cursanţilor
principalele momente ale vieţii
şi activităţii lui V. I. Lenin,
omul cel miai de seamă, de La
-a cărui naştere se împlineau 87
de ani.
Chiar de la început. în cerc
s-a creat o atmosferă tovără­
şească, discuţiile se purtau na­
tural, simplu, ca între membrii
unei familii omogene, şi nu­
mai în anumite cazuri propa­
gandistul intervenea cu între­ discutat asupra problemei Ioan Boamfă, Nicolae Iancu din
bări ajutătoare sau canaliza transformării socialiste a agri­ Deva, Ionel Zamora din Petro­
discuţiile înspre atingerea unor culturii, problemă deosebit de
probleme mai importante. Nu importantă în mersul cu succes
a existat membru al 1cursului spre socialism. Aci. tovarăşii
care să nu-si fi spus părerea Ioam Tatu si Ioan Monea, au
într-o problemă sau alta pe
care căuta să o lege de situaţia
din comună, sau de unele rea­
lizări din ţară, ceea ce ajuta
pe cursanţi să aprofundeze şi
să-si fixeze unele cunoştinţe
dobî-ndite în timpul anului.
Vorbind despre felul oum au
trăit., si au luptat pentru elibe­
rarea lor muncitorii • şi ţăranii
în timpul regimului burghezo-
Contribuţiamoşieresc, tov. Cornel Varvara,interne de partid, la ridicarea
1 ^ •" -pionierilora depănat amintiri despre viaţarolului conducător al comuniş­
grea pe care a dus-o mai mulţi
ani pe o moşie din Dobrogea.
Alţii au vorbit despre viata pe
care au petrecut-o în vechea
armată, în oare fiii de bogătaşi
şi majurii ignoranţi îşi făceau
de cap, despre isprăvile jandar­
milor, perceptorilor si a altor
cîini de pază ai regimului care
trăiau de pe urma exploatării
şi asupririi nemiloase.
însemnătatea istorico-mondia-
lă a Marii Revoluţii Socialiste
N O U T Ă Ţ I T E H N I C Edin Octombrie, oare a marcat
un început de eră nouă pentru
truditori, a fost dezbătută în
cuvinte simple dar simţite de
către cursantul Avram Bolea
candidat de partid, El a arătat
cum Revoluţia din Octombrie a
O B U N A O R G A N I Z A R E A M U N C I I -dat o lovitură mortală capita- * ceput să existe o atmosferă cît
garanţia îndeplinirii planului de producţie in G. A. C.
In raionul Sebeş s-au con­
stituit' pînă în prezent 19 gos­
podării colective şi 19 întovă­
răşiri agricole, care cuprind
peste 2.500 familii şi deţin o
suprafaţă de 6.760 hectare te­
ren agricol. In afară de aceste
unităfi,. s-au mai constituit 10
întovărăşiri zootehnice cu 556
familii şi 4.775 oi. Ţoate aces­
te unităţi cooperatist-socialiste
cresc si se dezvoltă an de an,
obtinînd rezultate din ce în ce
mai bune.
Gospodăria agricolă colectivă
este o mare gospodărie care
cuprinde familii numeroase şi
posedă sute si chiar mii de
hectare de pămînt. animale de
muncă şi de producţie, cons­
trucţii, maşini .şi unelte agri­
cole, etc.
Pentru a putea folosi cu
chibzuinţă toate avantajele pe
care Ie oferă munca în comun,
colectiviştii din raionul Sebeş,
pun în practică. în măsură din
ce în ce mai mare, experienţa
bogată a colhozurilor sovietice, şi în bune conditiuni, fiecărei primăvară să se facă la timp ţiei de bază. care nu aiută con­ cum se înfăţişează azi pe dife­
metodele lor de organizare a
muncii şi de conducere a unor
gospodării mari. socialiste.
Gospodăria colectivă nu se
poate dezvolta şi întări dacă
nu-şi dsfăşoară întreaga sa ac­
tivitate în mod organizat, pe
baza unui plan anual de pro­
ducţie întocmit cu chibzuinţă.
După întocmirea planului de
producţie, cel mai de seamă
lucru în activitatea gospodăriei
colective este organizarea cît fete egale din fiecare cultură te plan, un procent de 50 la această gospodărie si nici unul lente ale dansului de caracter şi am căpătat convingerea de­ Cele patru spectacole prezen­
mai bună a muncii în vederea (păioase. prăsitoare, plante sută să fie dat echipei sau co­ dintre ei nu s-a îngrijii s-o a- sînt mai apropiate de cele cla­ plină că păpuşa mînuită de tî- tate în Hunedoara, au <U,Gătat
realizării Iui.
Ţinind seama de faptul că
toate muncile din gospodăria
colectivă trebuie executate cu
forte proprii, iusta organizare
şi utilizare a m.uncu constituie
transformat bunurile jefuite pînă
atunci în proprietate obşteas­
că. Exemplul marelui Octom­
brie a fost extins în multe ţări
care s-au eliberat din cătuşele
capitalismului, si în altele, în
care se desfăşoară lupta pentru
eliberare.
Discutînd despre industriali­
zarea socialistă a tării, unii
cursanţi care au outreerat ţara,
ultimii ani, au arătat cum în­
treaga noastră patrie s-a trans­
format intr-un vast şantier al
muncii paşnice. Cursantul Ner-
ghes Ariton a împletit realiză­
rile din tară şi din regiune cu
oel.e de pe plan local cum sînt în­
diguirile şi împăduririle, care
apără satul, şoseaua, podurile
şi linia ferată de revărsările
distrugătoare ale apei. şi care
cu ani în urmă se deslăntuiau
de mai multe ori pe an. La ia-
ceastă problemă, pentru a în­
complexitatea . lucrărilor de in­
teres naţional înfăptuite în anii
puterii populare, propagandis­
tul a purtat cursanţii pe harta
patriei : La Bicaz, Roman, Hune­
doara, Oraşul Sfcalin, Valea
Jiului şi în acelaşi timp le-a
arătat si harta cu realizările
din ultimii patru ani.
Vorbindu-se despre marea
familie a ţărilor socialiste şi
despre lupta popoarelor pentru
pace, democraţie şi socialism,
cursanţii au arătat rolul
U.R.S.S. pe plan internaţional
politica externă de pace a sta­
tului nostru, destrămarea siste­
mului colonial, etc.
In mod deosebit cursanţii au
arătat exemplul ce l-au consti­
tuit cursanţii din Găureni care
pînă la unul s-au înscris în în­
tovărăşirea de creştere a oilor,
şi care au atras noi ţărani
muncitori pe acest făgaş, în ­
suşi propagandistul a atras 10
ţărani muncitori, printre care
Ioan Dnagoisin, Anfilofie Var­
vara, Dragosin Săilă. Cursan­
tul Ioan Varvara, candidat de
partid a atras 6 ţărani munci­
tori printre care, Tomia^.Monea,,
Tnaiian Grozia şi alţii, iiar Cornel hotărît să contribuie şi ei La a-
Varvara. din activul fără de
partid, a atras pe Gheorghe Col-
for şi Petru Ecseu.
Şi alte părţi pozitive s-ar
mai putea arăta despre activi­
tatea cursului seral din Găureni,
dar aceste cîteva aspecte sînt
destul de grăitoare şi scot în
evidentă contribuţia care acesta
şi-a adus-o la întărirea vieţii
tilor.
Activitatea din timpul anului
cît şi convorbirile de încheiere
pot constitui exemplu si pentru
alte cercuri si cursuri, deoarece
ele sînt pe deplin accesibile.
Principalul este. ca în şedin­
ţele de încheiere, încă de La în­
una din condiţiile principale
ale consolidării economico-or-
ganizatorice a gospodăriei co­
lective. Statutul prevede că bri­
gada de producţie este veriga
de bază a organizării muncii
în gospodăria colectivă. Brigă­
zile se organizează pe ramuri
de producţie si au un caracter
permanent.
In raionul Sebeş, toate cele
19 gospodării colective au
munca organizată pe brigăzi
de producţie, care în majorita­
tea lor au atît terenul, cît şi u-
tilajul repartizat cu proces ver­
bal pe brigadă. Unele brigăzi
— şi trebuie spus că cele mai
multe îşi organizează bine
munca şi obţin rezultate fru-
r.. '-ase. In gospodăriile colecti­
ve din Sebeş, Miercurea, Daia, reale de toamnă au împrăştiat fapt, gospodăria nu a reuşit franceză, găsim urmele unor La baza cochilei este prevă­ 22 — 25 secunde fără cupă. Du?
Apoldu de Sus, Pianu de Jos
şi altele, brigăzile sînt bine or­
ganizate. Terenul este reparti­
zat în întregime pe brigăzi şi
echipe. Pentru ca lucrările a-
gricole să fie executate la timp
brigăzi i s-au mai repartizat a-
ţelaje. maşinile şi uneltele a-
gricoie necesare.
Gospodăria colectivă „Dru­
mul lui Lenin“ din Sebeş arc
o singură brigadă. Aceasta
este împărţită la rîndul său în
trei echipe cu cîte 25 braţe de
muncă fiecare si o echipă le­
gumicolă cu 16 oameni. Echi­
pelor de cîmp li s-au reparti­
zat, pe timp de un an. supraj
tehnice, etc.). Pe lîngă cultu­
rile de cîmp, li s-au mai repar­
tizat şi o suprafaţă corespunză^
toare de vie. Fiecare echipă
a primit *două perechi de cai,
două căruţe, plugurile, grapele,
preocupările satului, sau a u-
nităţii agricole socialiste res­
pective.
Este recomandabil ca toti
cursanţii să ia parte la dezba­
teri şi aceasta se poate realiza
prin crearea climatului favora­
bil şi prin canalizarea cu pri­
cepere a discuţiilor spre atin­
gerea problemelor care preocu­
pă şi frămîntă cursanţii si ma­
sele.
Este bine ca propagandiştii
să folosească materialele utile
cum iar fi cărţi, planşe, reviste
cu realizări ale regimului de-
, mocrat-popular. care toate vor
face convorbirile recapitulative
vii şi interesante si vor aiuta
cursanţii în aprofundarea şi fi­
xarea cunoştinţelor necesare.
I. P.
Consfătuire
cu cititorii revistei
„ARIPILE PATRIEI“
~ . = s = 3 S S S i(S = = — ...
In prezenţa tovarăşului Nico-
lae Palade, redactorul şef al re­
vistei „Aripile Patriei“ şi a
membrilor biroului Comitetului
Organizatoric Regional AVSAP.,
a avut loc la Deva în ziua de 28’
aprilie a.c. o consfătuire cu citi­
torii revistei.
La această consfătuire, organi­
zată în cinstea lui 5 Mai, ziua
presei comuniste, au luat .cuvîn-
tul numeroşi cititori.
Tovarăşii Constantin Covaci,
şani, Constantin Caragică din
Hunedoara şi alţii, au apreciat
calitatea revistei şi ajutorul pe
care ea îi acordă activităţii avi­
atice, sezisînd apoi lipsurile care
mai există în paginile ei.
Cei prezenţi La consfătuire au
făcut propuneri preţioase pentru
îmbunătăţirea calitativă a revis­
tei „Aripile Patriei“.
---------? ---------
Vestea că La Hunedoara, La o-
ţelăria Martin, se vor mai tur­
na cîteva şarje cu fierul vechi
strîns de pionieri, a sfîrnit mult
interes şi în rîndul celor din uni­
tatea nr. 7, din comuna Apoldu
de Jos. In cadrul unei adunări
pe unitate, pionierii de aici au
oeste şarje. Pentru aceasta ei
şi-au propus să colecteze 2.000
kg. fier vechi. Banii realizaţi din
vînzarea fierului vechi, vor fi
depuşi în contul festivalului ti­
neretului. Primele cantităţi de
fier vechi au şi fost deja colec­
tate.
prăsitoarele si alte unelte ne­
cesare executării la timp a lu­
crărilor. In cadrul echipei, cul­
turile prăsitoare au fost împăr­
ţite pe familii în raport cu nu­
mărul de braţe de muncă, de
care dispune fiecare familie.
Repartizarea pe echipe a te­
renului cultivat cu păioase, se
face după terminarea însămîn-
tărilor. Culturile prăsitoare se
repartizează înainte de însă-
mîntări, pentru a se putea face,
de către fiecare echipă, lucră­
rile de pregătire. Fiind reparti­
zate în acest fel. echipele de
cîmp din G.A.C. Sebeş au tran­
sportat pe terenul destinat cul­
tivării cu porumb, cartofi şi tu­
tun, peste 600 tone gunoi de
grajd, iar pe culturile de. ce­
peste 3.000 kg îngrăşăminte să-şi mărească cu nimic fondul
chimice (azotat de amoniu şi de bază şi nici nu a crescut ca
sare potasică).
Organizarea muncii în GAC Starea de lucruri defectuoasă
Sebeş a făcut ca în acest an din această gospodărie se dato-
toate lucrările din campania de reşte în mare parte organiza­
şi în conditiuni agrotehnice
mult mai bune decît în alţi
ani. Important este si faptul
că termenul. în care s-au exe­
cutat lucrările din această cam­
panie, a fosl mult mai scurt
decît cel planificat în planul de
producţie.
Pentru cointeresarea colecti­ de un sprijin concret din par­
viştilor în obţinerea de produc­ tea agronomilor de la punctele
ţii mari. s-a hotărît ca din can­ agricole şi de la secţia agricolă
titatea de produse obţinute pes­ raională. Aceştia ajung rar în
lectiviştilor care au obtinut de­
păşirea respectivă.
In condiţii asemănătoare
şi-au organizat munca si gos­
podăriile colective din Pianu
de Jos, Petreşti, Miercurea, Cîl-
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pregătiri pentru
FESTIVAL
în comuna Daia
Mii de tineri din oraşele şi sa­
cu însufleţire pentru a întîmpina
zilele festivalului. Odată cu ei se
pregătesc şi tinerii comunei Da­
ia, naionul Sebeş, activînd în for­
maţiile artistice ale căminului
cultural, în echipele sportive sau
muncind de zor pe lotul festi­
valului.
In fiecare zi a săptămînii gă­
seşti la căminul cultural din Da­
ia o febrilă activitate. Luni şi
miercuri, de pildă, fac repetiţii
echipele de jocuri populare, e-
xecutînd cu multă măestrie mai
ales „jocul de bîtă“. Marţi şi vi­
neri au loc repetiţiile corului, al­
cătuit din 53 de persoane, care
se străduiesc să dea o interpre­
tare cît mai reuşită bucăţilor co­
rale impuse la concurs, cît şi al­
tor cîntece, iar ioi se întrunesc
cei 12 componenţi ai echipei de
fluieraşi. In celelalte zile fac re­
petiţii membrii echipei teatrale
punînd în scenă piesa „Ghim­
pele“.
Cu aceeaşi intensitate se an­
trenează şi echipele de volei şi
de gimnastică. Fetele talentate
din Daia pregătesc pentru fes­
tival diferite cadouri o a : feţe
de masă şi ştergare, cusute cu
frumoase motive romîneşti.
D ansul popular ro mínese, „TRIBUNA“
un bogat tezaur folcloric (Í)
Continuăm ciclul de articole, referitoare la dansul
popular romînesc, prin materialul de faţă- Continuarea a-
cestuia o vom publica ini.r-un număr viilor
In anii regimului democrat-
popular, viata materială şi spi­
rituală a poporului nostru s-a
îmbogăţit deosebit de mult în
toate domeniile, înregistrîndu-
se din zi în zi succese noi.
Creaţii artistică populară a de­
venit tot mai bogată în conţi­
nut şi tot mai valoroasă din
punct de vedere artistic.,
Alături de celelalte arte, o
dezvoltare nemaiîntâlnită a
căpătat în aceşti ani, arta co- Deci, dansul popular nu se i
•regrafică. Dansul.-'popular,-, ce orez-intă- ca-- un-element - rupt ;
reprezintă unul din cele mai de viată, ci într-o continuă j Manolescu şi Nicolae Tăutu
bogate manifestări ale poporu­ transformare si valorificare,
lui, constituie cu adevărat un dependentă de condiţiile noi de ¦
tezaur in istoria folclorului ro­ viată ale societăţii. El este o ! C. Pop, Marina Vlad. Corne!
mînesc, tezaur de nepretu-it, creaţie artistică a poporului,
manifestat prin iocuri, cîntece, care prin mijloacele specifice
costume şi strigături populare. dansului, reflectă viaţa ou mul­
Nenumăratele concursuri care tiplele ei aspecte, dezvăluie as­ de I. M. Aldan. Al. Căprariu,
au avut loc pînă acum, au do­ piraţii şi sentimente, redă ca­ Monica Lazăr si N. Pîrvu
vedit marea varietate a jocu­ racterul şi fizionomia, firea şi
rilor populare romîneşti, dato­
rită pronunţatelor diferenţieri
de. stil de la o regiune folclori­
că la alta.
Ga orice fenomen legat de ploatării şi asupririi, devenind
viaţă, dansul popular nu este
ceva static, ci un element viu,
care s-a dezvoltat în decursul
istoriei, transformîndu-şe şi
îmbogăţindu-se mereu. Aceste
nic, Gîrbova, Reciu, Boz, Păuca
şi altele. Ca urmare, aceste
gospodării colective obţin re­
zultate însemnate pe linia dez­
voltării lor multilaterale, a mă­
ririi avutului obştesc şi a ve­
niturilor colectiviştilor.
Nu la fel se poate vorbi des­
pre gospodăria colectivă din
Doştat. Munca în această gos­
podărie se desfăşoară de-a val­
ma, ceea ce face ca, colectiviş­
tii să nu fie cointeresaţi în a
face lucrări de calitate. Deşi a
fost organizată o brigadă cu
trei echipe, totuşi, colectiviştii
nu respectă organizarea, fiind­
că consiliul de conducere nu se
îngrijeşte de aplicarea statutu­
lui şi a regulamentului de or­
dine interioară. Datorită acestui
număr^ de membri.
siliul de conducere să organi­
zeze bine munca si, mai ales,
să înveţe din experienţa gospo­
dăriilor colective fruntaşe. De
asemenea. Sfatul popular co­
munal sprijină în măsură mică
gospodăria colectivă. Colecti­
viştii din Doştat sînt lipsiţi şi
iute, pentru a organiza munca
după exemplul gospodăriilor
colective fruntaşe
NICOLAE URECHE
secretar al Comitetului raional ,de
partid Sebeş
îl
m¦
f /—*r~*<—ki—>•—‘i—•1—*/—*js.„
Clişeul de fată ne înfăţişează mi nern din schimbul II din brigada ti- j
i neretului condusă de Petru Stanciu în fata pufului de extracţie de la mina ^
Cimpa. In mijloc, şeful brigăzii Petru Stanciu cu pichamerul pe umăr şi ]
ţ alături de el m inerii: Dumitru Ursa che, Gheorghe Furdui, Ioan Oiteanu, )
^ Alexandru Varody şi Nicolae. Sicoie. Această brigadă a dat peste plan în ^
[ perioada de la 1—20 aprilie 330 tone de cărbune.
schimbări nu s-au făcut şi nu
se fac brusc, ci pe calea trans­
formărilor lente. în care timp,
dansul popular s-a şlefuit şi
s-a curătat de tot ceea ce a
fost de prisos si lipsit de sem­
nificaţie, păstrînd tot ceea ce
este mai caracteristic si mai
esenţial, cristalizîndu-se şi
transformîndu-se din generaţie
în generaţie, ca o adevărată
valoare artistică a poporului.
temperamentul poporului care
l-a creat.
Fiind legat de popor, dansul
a transmis de multe ori senti­
mentul de protest împotriva ex­
prin aceasta un purtător al i-
deilor progresist-revolutionare.
A lături de celelalte arte, lite­
ratura, arhitectura. sculptura,
pictura, muzica, teatrul, cine­
matografia, etc., arta coregra­
fică sau dansul, este un im­
portant miloc de cunoaştere a
vieţii.
Pentru a ne putea face o fi­
xare mai profundă a dansului
popular, e bine să analizăm pe
scurt toate ramurile artei co­
regrafice, în scopul de a nu
produce diferite confuzii între
ele. Anta coregrafică are patru
ram uri: dansul popular, dansul
clasic, dansul de caracter şi
dansul istoric.
Dansul clasic (baletul cla­
sic), este baza ştiinţifică a
dansului. Este un puternic mij­
loc de expresie al dansului şj
în acelaşi timp cea mai justă
metodă de educare. în ceea ce
priveşte fizicul artistului core­
graf. Un rol preponderent şi
în formarea mişcărilor dansu­
lui clasic, a tehnicii lui, l-au,
avut dansurile populare si ele«
mentele de expresivitate realis­
tă cuprinse în ele, In termino­
logia dansului clasic, cşre. e
împrumuturi din denumirile ce zut un guler, cu suprafaţa în
aparţin dansurilor . -populare secţiune m a i. mică decît aceea
franceze.
Dansul de caracter e mai tî-
năr decît dansul clasic. Aşa
rite scene, el este legat foarte
mult de dansul clasic, pentru
că o parte din exerciţiile dansu­
lui de caracter s-au născut din
cele clasice prelucrate.
Acest proces este foarte na­
tural, deoarece dansul clasic,
la rîndul său. a fost creat pe
baza dansului popular, folosind
elementele acestuia. Mişcările
sice, iar cele repezi sîU mai
depărtate.
TITUS BURDUCEA
metodist coregraf casa regională- lena Lungoci, vor însufleţi poz­
de crea{ie Hunedoara-Deva
W/ţ Ş A H
PROBLEMA Nr. 6
I. M. KRIHELI (U.R.S.S.)
"1 De2 CaS 17, h4 Cc4 18. Nh3 (Poate mai
J \—J —/v-trJVrJS—r>-? ’yrrJ''rr**—f‘•V'-l/HtA
A apărut:
(An. I. nr. 12)
săptămînal de cultură
CUPRINSUL:
Nicolae Mărgeanu : Primăvara 33. Rg2b5!34.Rb3 Cc4 35. g4 h: g4-j-
omenirii
Acad. Constantin Daicoviciu :
Cînd si unde s-au format
limba şi poporul romîn (II)
Grigore Beuran : Odinioară
Ioan R. Nicola : Tiberiu Bredi-
ceanu
Petru Vintilă : Tipografia
Radu Cosaşu : Antonoaia
CÎNTECUL GREIERILOR
de Dumitru Mircea
PRIETENIA REGĂSITĂ
de Teofil Busecan
CRONICA LITERARA:
Ion L ungu: Un succes ai cri­
ticii literare
VERSURI:
d e : A. E. Baconsky, Ioan
Brad, Ion Horea, Ion Sofia
ARTICOLE. NOTE,
ÎNSEMNĂRI:
Ţăranu. etc.
CONCURSUL
TINERILOR ARTIŞTI
CALEIDOSCOP
12 pagini 50 bani
Aplicarea unui strat de bronz pe cuzineţii de oţei
ai lagărelor de tender
La uzina de reparaţii de loco­
motive din Iaroslavî s-au înlo­
cuit cuzineţii lagărelor de tender
confecţionaţi în trecut numai din
bronz, cu carcase de oţel pe a
căror suprafaţă activă s-a apli­
cat un strat de bronz.
Aplicarea stratului de bronz
s-a făcut după mai multe pro­
cedee !rezultate optime s-au ob­
tinut prin folosirea unei cochile
speciale de fontă,
Cochil'a este constituită din-
tr-un corp găurit iaxlal, în vede­
rea răcirii cu aer a cochilei în
timpul turnării fontei. Pereţii
convecşi ai cochilei sînt îndrep­
taţi spre suprafeţele active ale
cuzineţilor. Partea plană a ner­
vurilor laterale ale cochilei ser­
veşte ca reazem la aplicarea cu-
zinetului lagărului pe cochilă.
Pentru obţinerea concentricităţii
între cuzineţi şi cochilă, pe a-
ceasta din urmă se prevede un
prag axial executat în porţiu­
nea de racordare a părţii con­
vexe cu partea plană. Acest prag
serveşte la fixarea poziţiei cuzi­
neţilor faţă de qochilă.
a muchiei corespunzătoare a cu-
zinetului, astfel îneît cochilă să
poată fi folosită pentru cuzineţi
Cu „Păcală* în turneu la Hunedoara
Din nou, am întîlnit pe „Pă­
cală” la Hunedoara. Prima da­
tă, în urmă cu o lună si ceva,
!-am văzut acasă la el, în ţara
basmului copiilor, teatrul de
păpuşi din Petroşani. „Păcală”
era încă mic, învăţa să meargă cu lumea lui de basm, a por­
ne' scena lui. să mişte, să vor­ nit în turneu prin regiune şi
bească şi să cînte.
Am asistat atunci la repetiţie trului din Hunedoara.
nărul Iuliu Bocuş. va reuşi să
reprezinte un Păcală mucalit şi
că Isabela Dombora, Mircea
Romanescu. Lucia Luncan, E-
naşele personagii fantăsmăg'o-
Nr. 742
Premiu] I la concursul revistei
bulgare „Sahmatna Misl", 1956
8
7
6
5
4ţ
ü3-
2 m §t m m
^ « f . W â y wmî, /m m
^ii! ilfi i i i iH
n n w i uhuB n m m w i D M yymăsmm sm «w w w p w
a bc d e ) g h
MAT IN 2 MUTĂRI
(Alb. Rf2, Db7, Tai, Th4, Ng4-, Cd3,
Cd5, Nh8, Pp. c3, d2, f5. Negru :
Re4, Dc4, Nb8, Pp. d4, d6, f3, f7)
MECIUL BOTVINNIK — SMÎSLOV
Partida a 17-a
Alb : M. Botvinnik
Negru : V. Smîslov
I. Cf3 Cf6 2. g3 g6 3. c4 c6 4. Ng2
Ng7 5. d4 0-0 6. Cc3 d5 7. c: d5 c:
d5 8. Ce5 b6 (Ip partida 3 11-a a
meciului, Smîslov a jucat 8... Cc6).
9. Ng5 Nb7 10. N:f6. (Cu aceasta al­
bul încearcă să ia sub control cîm-
purile centrale) 10... II, 0-0 e6 12,
Tac 1 (La 12. e4 ar fi putut urma 12
N: e5 3d: e5 d4. 14 Cb5 Na6 15. a4
Cc6, etc). 12... Ng7 13 f4 f6 14. Cf 3
(Mai aotiv ar fi fost 14. Cd3 Cc6 15.
f5! şi dacă 15... C: d4, atunci16. f:g6
h: g6 17 Cf4!) 14... Cc6 15. e3 Dd7 16
bine era I8.g4) 18.,. Cd6 19. Rh2 36
20. Tfel b5 21. Cdl b4 22. Cf2 Na6
23.Ddl Tfc8 24. T: c8-f, T:c8 25.NÎ4
Nfl N: fl 26. T: fl Dc6 27. Cfd3 Dc2+
28. Dc2 T: C24- 29. Tf2 T: f 2 f 80.
C: f2 Cc4 31. Cdl Sf7 32. b3? (Tre­
j buia jucat 32. g4 urmat de g5, pentru a
limita posibiităţile de înaintare a pio­
nilor negri pe flancul damei) 32... Cd6
(Se putea juca şi Cc3) 36. R: g4 f 5 f'
37. Rh3 Nf6 38. Cel Rg7 39. Cd3
Cc3 40. C: c3 41. Cel (Aici partida
s-a întrerupt. Finalul este favorabil
negrului şi Smîslov a refuzat remiza
propusă de Botvinnik) 41... Rh6 42.
Cc2 Ne7 43. Rg3 Rh5 44. Rf3 R: M
45. Cel g5 46, f:g5 47, Cc2 Nd6 48.
Cel Rh4 49. Cc2 Rh3 50. Cal Rh2
51. Rf2 Ng3-1- 52. Rf3 Nh4 53. Cr2
Rgl 54. Re2 Rg2 55. Cal Ne7 56.
Cc2 Rg 57. Ce- Nd8 58. Cc2 NÎ6 59. a3
Ne7 80. b4 a4 61. Cel Ng5 62. Cc2
Nf0 63. Rd3 Rf2 64. Ca1 Nd8 65.
Cc2 Ng5 66. b5 (Nu se putea juca
66. R: c3 din cauza 66... Re2! In a-
celaş timp negrul ameninţă şi pă­
trunderea eventuală a regelui la a2
sau ,b2) 66...Nd8 67. Cb4 NbB 68. Cc2
Na5 69. Cb4 Re 1 albul cedează.
SOLUŢIA PROBLEMEI Nr. 4
După ce se elimină încercarea de
soluţie 1. Dg2? Împotriva căreia ne­
grul se apăra cu 1... Re5l, soluţia
apare limpede: 1. Dg 6!, cu amenin­
ţarea 2. D: e 4 mat. Acum la 1...R:
e 5 urmează 2. Df6 mat, iar la i...
R: e3 2. D: e4 mat. Alte variante:
I...T: e5 2. Dd3 mal; 1... T: e3 2.
Dd6 m a t;
cu muchii a căror suprafaţă în
secţiune este diferită. Dacă între
guler şi muchia arătată va ră-
mîne un ioc ia turnarea stratu­
lui de bronz, spaţiul liber se va
umple cu metal topit. Grosimea
stratului de bronz trebuie să fie
de minimum 8 şi de maximum
12 mm. Pe suprafaţa activă a
carcasei de oţel se execută ca­
nale cu secţiunea în coadă de
rîndunică, necesare unei bune fi­
xări a stratului turnat de bronz.
Pentru turnarea bronzului la
cuzineţii cu muchia în unghi
drept se folosesc cupe speciale,
căptuşite cu material refractar,
înainte de turnare, cochilă se
unge uşor cu păcură, iar supra­
faţa activă a carcaselor .se şter­
ge cu o cîrpă umezită cu ulei.
Cuzineţii, aplicaţi din două
părţi pe cochilă, şe fixează cu o
bridă de strîngere, din bandă de
oţel, sub care se aşază două pe­
ne, realizîndu-se astfel o bună
presare a cuzineţilor pe cochilă.
Durata turnării este de 18 —
22 secunde în cazul folosirii cu­
pei de turnare şi respectiv de
pă 5 — 10 minute se scot pene*
le. Consumul de bronz se redu­
ce cu cîte 10—13 kg. ia lagăr,
(După Jeleznodoroinli
transport)
rice ce-1 însoţesc în lumina
rampei, spre desfătarea prichin­
deilor. De atunci a trecut cam
mult. Primul spectacol s-a dat
cu succes la Petroşani. Au ur­
mat apoi altele. Apoi „Păcală”
aşa, l-am revăzut pe scena tea­
din plin copiii siderurgicilor şi
hohotele de rîs au umplut sala,
răsplătind strădania actorilor
şi a regizorului Teodor Bră-
descu.
C. GH.