Page 7 - 1957-05
P. 7

Nr. 743                                                                                            DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                               Psp. 3

M u n c a politică                                                                                J                                                           IN O VATORI                           Faptele ceferiştilor
                                                                                                                                                           de !a l F. E. I. Orăştie
                                                                            LUCRĂRI NOI APARUTE

ira sprijîmii îndeplinirii planului                                         în editura de stat pentru literatură politică                                                                               E pasionantă munca ceferiş­             km. ungere cu 4,65 la sută, iar
           de adiizijii                                                       colecţia „Din experienţa muncii de partid“                                                                             tilor, a acestor oameni înbră-             tonajul mediu pe tren a cres­
                                                                                                                                                                                                     caţi în uniforme albastre cu               cut cu 4,59 la sută.
                                                                            D. Marica - MUNCA POLI­ precum şi colectivelor din a-                                                                    grade pe epoleţi. Mecanicii şi
                                                                                                                                                                                                     fochiştii cutreeră cu locomoti­               Prin staţia Teiuş, trec tre­
                                                                            TICA PENTRU REDUCE­ ceste întreprinderi.                                                                                 vele lor meleagurile tării, şi cu­         nuri încărcate cu mărfuri şi că­
                                                                                                                                                                                                     nosc atîtea, îneît numai să-i              lători spre Cluj, Grasul Stalin
                                                                            REA PREŢULUI DE 56 pagini                          1 leu                                                                 laşi să vorbească şi îţi prezintă          sau spre Simeria, Hunedoara
                                                                                                                                                                                                     locurile minunate ale patriei.             şi Cugir. Ceferiştii statici au
Una din hatărîrile luate de rîndul lor muncă de lămurire şi                     COST.                            D.  Moldoveanu — O TRIBU­                                                           Ascultîndu-i, crezi că îţi vorbeş­         lucrat cu tragere de inimă pen­
                                                                               Broşura redă cîteva aspec­            NĂ A OPINIEI DE MASA                                                            te un mare scriitor sau poet.              tru a-şi aduce şi ei prinosul la
Plenara C.C. al P.M.R. din 27— citirea în grupuri a Rezoluţiei              te interesante din experienţa                                                                                                                                       întîmpinarea măreţei zile. Pen­
                                                                            organizaţiei de bază a uzinei Lucrarea cuprinde intere-                                                                     In gări uneori găseşti călă­            tru rezultatele obţinute în tri­
29 decembrie 1956, este desfiin­ Plenarei.                                  „Timpuri Noi” din Bucureşti, sânte aspecte din activitatea                                                               tori nervoşi că nu mai vine o-             mestru! I ei vor primi diploma
                                                                                                                                                                                                     dată trenul, în timp ce alţii,
ţarea cotelor obligatorii k pro­ I e lingă discuţiile de la om              Ea arată cum s-a preocupat gazetei de perete de la uzi-                                                                  sosesc gîfîind, transpiraţi, dar           de fruntaşi pe tară, iar pentru
                                                                                                                                                                                                     totuşi mulţumiţi că n-au pier­            cele obţinute în luna aprilie
dusele vegetale şi îmbunătăţirea la om, -au fost folosite pentru            organizaţia de bază de o sea- nele „Boleslaw Bierut” din                                                                 dut personalul sau expresul.              vor simţi mulţumirea datoriei
                                                                                                                                                                                                     Singurii care par calmi în toa­           împlinite.
sistemului de colectare la 1înă şi munca de agitaţie şi şezătorile,         mă de factori 1:are contribuie Bucureşti. Prin conţinutul său,
                                                                                                                                                                                                     tă aglomeraţia sînt ceferiştii,               La Coşlariu aceeaşi animaţie.
carne. Luarea acestei măsuri a în oare s-au citit articole din              îa reducerea preţului de cost această broşură poate consti-                                                              fie ei acari, manevranţi, impie­          Vagoanele erau dirijate să for­
                                                                                                                                                                                                     gaţi, casieri sau telefonişti. A-
fost posibilă datorită dezvoltării ziare şi din reviste, legate de a-       c a : sporirea productivităţii tui un instructiv schimb de                                                               parenta lor indiferentă şi nepă­          meze noi garnituri de trenuri.
                                                                                                                                                                                                    sare e desmintită însă de zbîr-            Clădirea staţiei străluceşte de
industriei în ţara noastră, lărgi­ ceastă problemă.                         muncii, calificarea cadrelor, experienţă pentru organizaţiile                                                           nîitul telefoanelor, completarea           curăţenie, panourile de onoare
                                                                                                                                                                                                    diferitelor formulare, de ţăcă­            cuprind numele celor care s-au
rii şi consolidării sectorului so­ Iată numai unul din exemple­             îmbunătăţirea calităţii produ- de bază, pentru colectivele de                                                           nitul telegrafului Morse. Şi
                                                                                                                                                                                                    toate acestea, ceferiştii din sta­         evidenţiat în producţie din cele
cialist în agricultură, extinderii le multe care reflectă felul cum         selor, economisirea de mate- redacţie ale gazetelor de pe­                                                              ţii le fac pentru expedierea şi            trei ture conduse de tov. Gh.
                                                                                                                                                                                                    primirea la timp a mărfurilor,
în ultimii ani a sistemului de au muncit agitatorii în această              rii prime si materiale, introdu rete, pentru corespondenţi şi                                                           pentru asigurarea siguranţei               Bugnaru, Silviu Sărăcsăian şi
                                                                                                                                                                                                    călătorilor.                               Ilie Tudor.
contnactări şi achiziţii etc.        direcţie. Agitatorul Ioan Para,        cerea şi întărirea hozrasciotu- pentru masele largi de lucră-
                                                                                                                                                                                                       Călătorul care coboară la Te-              Ceferiştii din Teiuş şi Coşla-
  Prin înlocuirea sistemului d'e     a stat în nenumărate rinduri de        lui pe secţii etc.                   tori care pot folosi această tri-           Iscusitul inovator Emanoil Lăcă­       iuş nu bănuieşte sau pur şi
cote obligatorii, producătorii dis­  vorbă cu ţăranii muncitori                                                                                            tuş a prezentat cele mai multe ino­      simplu nu se gîndeşte că pen­              riu iau întîmpinat ziua internaţio­
pun de întreaga lor recoltă de       Gheorghe Vasiu şi Ştefan Hîna,         Prin conţinutul său broşura bună a opiniei — gazeta de                         vaţii, dintre care 10 au şt fost a-      tru a ajunge la timpul fixat,
produse agricole. Statul are po­     lămurindu-i că ţăranii trebuie să                                                                                     plicate. Notăm printre acestea va­       locomotiva care a remorcat tre­            nală a celor ce muncesc prin-
sibilităţi de a asigura producă­     producă şi să valorifice cît mai       poate folosi organizaţiilor de perete.                                         loroasele matriţe pentru confecţio­      nul în care a călătorit el a fost          tr-o activitate plină de roade.
torilor condiţii de valorificare     multe produse, pentru ca mun­                                                                                         nat crampoane şi butoane,                reparată sau revizuită în de­              In această zi, fie că s-au găsit
                                                                            partid din fabrică şi uzine, 64 pagini             1 leu                                                                poul de aici, sau că încă mulţi
                                                                                                                                                                                                    alţi ceferişti i-au asigurat, prin         pe drum, fie că au păşit alături
avantajoase, ceea ce cointeresea­ citorii să poată trimite, la rîndul       Cresc sumele depuse                                                                                                     munca lor, un transport comod
                                                                            în contul festivalului                                                                                                  şi în siguranţă. In depou eehb             de fraţii lor din întreprinderi
ză pe producători să-şi mărească     lor, mai multe mărfuri indus­                                                                                                                                  pele de lucrători si cele de pe            într-o coloană de manifestanţi,
producţia şi să vîndă statului       triale. Le-a explicat apoi am ă­          Lupta pentru a depune în con­     şi a predat cooperativei din lo­                                                   locomotive au împodobit loco­              ceferiştii de aici s-au simţit
cantităţi sporite de produse.        nunţit că preţurile la achiziţii       turile festivalurilor cît mai mul­   calitate, 60 de borcane şi 25                                                      motivele, gătindu-le cu tablouri
Statul va asigura fondul central     sînt atît de avantajoase, în cît       te sume şi cît mai mari, s-a in­     sticle de 1 litru, iar comisia de                                                  şi ghirlande de verdeaţă. In               mîndri că şi-au adus şi ei par­
de produse agricole prin con­        nu merită să te duci să cauţi          tensificat în ultimul timp. De la    femei din Baru-Mare, a predat                                                      ziuia de 1 Mai cînd au fost de
tractările şi achiziţiile de pro­    cumpărători în altă parte. El          începutul campaniei de pregătiri     de asemenea 130 borcane şi sti­                                                                                               tea lor de contribuţie la cins­
duse agricole din sectorul so­       a dat exemple cum unii ţărani          în vederea festivalurilor şi pînă    cle. Toate veniturile realizate din                                                serviciu, echipele de pe locomoti­         tirea lui 1 Mai.
cialist, din sectorul individual al  ca Gh. Nendreanu (Cincă) a             acum, au fost predate I.C.M.
agriculturii, preoum şi din re­      valorificat prin achiziţii peste       Hunedoara cantitatea de 15.000       aceste acţiuni, vor fi vărsate în             Un alt inovator de frunte este       vele respective au simţit că a-
sursele proprii ale statului. Este   300 kg. grîu, primind în schimb        kg. fier vechi. Alte 10.000 kg.      conturile 500 şi 501. Pînă acum,          ^ tov. Gheorghe Roman, dintre ale
deci limpede, că una din sarci­      prin comerţul de întîmpinare,                                                                                         # cărui propuneri de inovaţii au fost    ceasta e şi ziua lor. a înfrăţirii
nile centrale ale organizaţiilor     ţiglă şi alte articole industriale.    sînt colectate şi aşteaptă să fie    elevii Şcolii medii din Haţeg,                                                     tuturor oamenilor muncii de pe
de partid de la sate este desfă­                                            ridicate. Dintre acestea amintim     au depus în aceste conturi 250              deja aplicate şase.                    glob. De altfel si în producţie
şurarea muncii politice pentru         Datorită munoii desfăşurate          pe cele 1.500 kg. colectate de ele­  lei realizaţi din întrunirile tovă­                                                ei şi-au adus contribuţia la în-
                                     de agitatorii Ioan Para, losif         vii şi pionierii Şcolii medii din    răşeşti şi 280 lei din vînzarea                                                    tîmpinarea acestei zile. Numai
lămurirea importantei achiziţii­     Birtea, Ion Sofia şi alţii, sub în­                                                                                                                            în primele 20 de zile ceferiştii
lor şi a avantajelor ce le au ţă­    drumarea organizaţiei de bază,         Haţeg şi 2.500 kg. colectate de      borcanelor şi sticlelor colectate,                                                 depoului şi-au depăşit planul la
ranii muncitori prin desfacerea      ţăranii muncitori au valorificat       tinerii din organizaţia U.T.M. din
produselor agricole, prin coope­     însemnate cantităţi de cereale.        Sîntămăria Orlea. La fel, organi­    iar comisia orăşenească de femei
raţie şi organizaţiile d>e stat.     Aşa, de pildă, ţăranii muncitori                                            (responsabilă tovarăşa Nistor
                                                                            zaţia U.T.M. din Pui, a colectat     Vera) a depus suma de 1.600
                     -A                                                                                          lei, în cinstea festivalului.

                                                                                                —

                                                                            Peste tot, preocupare

  Munca politică a organizaţiei Ştefan Hîna a valorificat prin              Utemiştii şi tinerii de la coo­ cova. Tot în cinstea festivalului,
de bază din Silvaşu Inferior, cooperativă 600 kg. grîu, Gh.
raionul Haţeg, pentru îndeplini­ Vasiu (Baba) 450 kg., iar alţii            perativa meşteşugărească „16 tinerii de la întreprinderea „Va-

                                                                            Februarie", îndrumaţi şi ajutaţi sile Roaită" Nălaţi-Vad, vor ter­

rea planului de achiziţii, se dintre ei, cantitatea de 1150 kg.             de organizaţia de partid, vor mina zilele astea amenajarea te­                 fllif m  IN
                                                                                                                                                           mm       T%-
poate caracteriza ca pozitivă.       porumb şi mari cantităţi de car­       confecţiona 6 perechi de sanda­ renului lor sportiv, din incinta
Comuniştii din organizaţia de.       tofi şi secară.
bază au studiat Rezoluţia Ple­                                              le, pe care le vor trimite în dar întreprinderii.                                                                       IU EDITURA TEHNICA vor apare în curîndl
narei C.C. al P.M.R., şi au dez­       Astfel, munca politică, desfă­                                            <,            P. FÂRCAŞIU
                                     şurată de organizaţia de bază, a       festivalului mondial de la Mos-

                                                                                                -------------------------- --                                                                           „DIN PRACTICA BETONULUI                In lucrare, *e accentuează mal mult
                                                                                                                                                                                                                 PRECOMPRIMAT"                 asupra realizărilor unităţii de prefa­
bătut în adunarea generală sar­ făcut ca în primele luni ale a-             Şarje ale pionierilor                                                                                                                                              bricate de beton armat din oraşul
cinile ce le revin. Cu această o- cestui an, cooperativa din comu­                                                                                                                                   de M. HALMAGIU şi L. SCRIPCA              Stalin.
cazie, membrii de partid au pri­ nă să se situeze printre filialele            Zilele trecute pionierii din      ja, a fost de neuitat.                                                                      264 pagini — lei 35.
                                                                            întreaga regiune Hunedoara au           Ca să salute şarjele pionieri­                                                                                                Lucrarea se adresează inginerilor din
mit sarcini concrete privind fruntaşe ale cooperativei „Ţara                trăit un eveniment de seamă :                                                                                             Cartea descrie realizările din ţara      proiectare şi execuţie, ea ponte folosi
                                                                            s-au împlinit 8 ani de la con­       lor, au venit delegaţii de pio­                                                    noastră în betonul precomprlmat, cel       şl cercetătorilor în domeniul cumlriîo-
munca de lămurire în rîndurile Haţegului“, din Haţeg.                       stituirea primelor detaşamente       nieri din toate raioanele. Dele­                                                   mai nou domeniu al betonului armat.        ţiilor.
                                                                            de pionieri în patria noastră.       gaţii au fost recrutaţi dintre
ţăranilor muncitori. După aceas­ Nu putem să nu vorbim însă                 In cinstea acestui eveniment         pionierii cei mai buni la învă­
                                                                                                                 ţătură, numai cu nota de 4 şi
ta, Rezoluţia s-a prelucrat în a- şi despre unele lipsuri ale orga­         s-a dus o largă acţiune de           5, şi cei mai harnici în colec­                                                       „TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIEI                feţe, despre dispozitivele de uicru şl
                                                                            strîngere a fierului vechi. Fie­     tarea fierului vechi.                                                                               DE MAŞINI"                alegerea lor ca şi despre elaborare?
dunări deschise, la care au par­ nizaţiei de bază în organizarea            care şcoală a contribuit cît de                                                   Pe locul trei in clasamentul celor {                                             procesului tehnologic de montare.
                                                                            puţin ca grămada de fier vechi          Pionierii din regiunea Hu­             mai buni inovatori pe cabinet, se *                   de E. WEISSMAN
ticipat tovarăşii din activul fără muncii de agitaţie. Printre a-           să fie cît mai mare. Cînd s-a                                                  află inovatorul Ioan Augustin din ,                   556 pagini — lei 21,50           Sînt prezentate majoritatea metode­
                                                                            făcut socoteala cît fier vechi       nedoara şi-au îndeplinit şi una           ale cărui propuneri au fost aplicate <                                              lor de calcul a procedeelor tehnologice
de partid şi deputaţii sfatului cestea amintim lipsa de activi­             s-a colectat, cifra s-a urcat la     din îndatoririle lor pioniereşti,         cinci inovaţii. Cele principale sînt:       Lucrarea tratează despre proiecta­      şi a utilajelor realizate în Uniunea
                                                                            52.000 de kg.                        care glăsuieşte cam aşa : „pio­           un aparat pentru îndreptat balus­        rea şi elaborarea proceselor tehno­        Sovietică.
popular. La rîndul lor, deputaţii tate a gazetei de perete şi slaba                                              nierul este dator să preţuiască           trade şi un ingenios dispozitiv la \     logice de prelucrare a pieselor de
                                                                               Şi ce s-a făcut cu el ? vă        munca manuală, să respecte                cutiile de grăsimi ale locomotivelor 1   maşini, despre metodele de mărire a           Lucrarea este de nivel mediu şl »•*
au discutat Rezoluţia în cadrul organizare a agitaţiei vizuale.                                                  bunul obştesc şi să facă mun­             C.F.R.                                   productivităţii, despre tehnologia prelu­  adresează tehnicienilor din producţia
                                                                            veţi întreba. întreaga cantitate     că de folos patriotic. Colecta­                                                    crării mecanice a diferitelor supra-       precum şi elevilor din Şcolile medii
şedinţelor comitetelor cetăţeneşti De asemeni, o lipsă în această           a luat drumul Combinatului si­       rea fierului vechi este una din                                                                                               tehnice de mecanică.
                                                                            derurgic din Hunedoara.
pe circumscripţii electorale.        direcţie, o constituie faptul că                                            acţiunile de folos patriotic.
                                                                               Din fierul vechi, harnicii o-        Cînd în oalele uriaşe a în­
In oadru! căminului cultural organizaţia de bază nu s-a preo­               ţelari de la O.S.M. au turnat
                                                                            două şarje ale pionierilor. E-       ceput să curgă otelul, din piep­
s-au t'nut două conferinţe pe cupat îndeajuns de populariza­                laborarea şarjelor a revenit
                                                                            schimbului tovarăşului Gogu          turile purtătorilor cravatei ro­
tema achiziţiilor, care au fost rea fruntaşilor la achiziţii, cu                                                 şii a răsunat salutul pionieresc,         Avînt cultural de 1 Mai- la Hunedoara
                                                                            Josan, care de altfel îi cunoaşte    ca dintr-un singur glas.
audiate de numeroşi ţărani mun­ toate că sînt mulţi oare ar fi              pe pionieri. Şi prima şarjă de
                                                                                                                    Pionierii s-au angajat că vor
citori din comună.                   meritat acest lucru.                   anul aoesta tot La acelaşi cup­
                                                                                                                 continua şi pe mai departe a-
Important este faptul că în Inlăturînd aceste deficienţe                    tor s-a elaborat.                                                                  In zilele sfîrşitului de aprilie,       Intr-o seară din acele zile,            piesei „Nota zero la purtare",
                                                                                                                 ceastă acţiune, care de altfel a           motoarele .au huruit mai înver­         trec pe la clubul siderurgiştilor.         care va fi reluată pe scena clu­
munca politică accentul s-a pus din activitatea sa, organizaţia                Intîlnirea dintre viitorii oţe-                                              şunat, şarjele s-au urmărit mai                                                    bului. La uşă m-,am întîlnit cu
                                                                            lari şi cei care le-au turnat şar­   devenit un obicei bun pentru               bine, oţelul lichid a zvîrlit acul         Am intrat. M-a surprins un iu­          C. Militam, directorul clubului
pe munca de lămurire de la de bază din comuna Silvaş va                                                          ei.'                                       graficului peste plan — spre            reş febril. In sala repetiţiilor           C.S.H., de la care am aflat că*
                                                                                                                                                           norme mai rar atin se; furnal.iş-        teatrale, vocea adîncă, plină, a           în 27 aprilie, formaţiile artişti'*
om la om. In mod permanent putea deveni o organizaţie şi                                                                                      C. ELENESCU   tii Şi oţelarii ou fetele încordate     lui Braia, zvîrlea, din improviza­         ce ale combinatului au sărbăto-*
                                                                                                                                                            şi împurpurate de căldura cup­          tul balcon replicile luceafărului          rit a 10-a aniversare de La înj
secretarul organizaţiei de bază mai puternică, va putea să adu­                                                                                             toarelor au muncit mai febril.          eminescian, date chemărilor ar­            fiinţarea lor. In urmă cu 10
                                                                                                                                                            Ziua primăverii omenirii, a tre­        zătoare ale Cătălinei — Raisa              ani, tot în cinstea zilei de Ii
(Constantin Berea) a convocat că o contribuţie şi mai însemna­                                                                                              buit să fie întîmpinată cu noi                                                     Mai, sindicatul siderurgiştilor a
                                                                                                                                                            victorii.                               Samoilă, iar Cătălin — şăgal­              adunat tinerele talente în jurul
colectivul de agitatori, şi a or­ tă în direcţia asigurării fondu­                                                                                                                                  nicul paj, prin Ion Mibail, o în­          ansamblului artistic şi acum,
                                                                                                                                                           tul că s-,au propus un număr de          demna la fugă, la iubire, în               după o decadă de activitate, ele
ganizat cu aceştia temeinice in­ lui central de produse agricole                                                                                           peste o sută măsuri tehnico-or-          timp ce povestitorul — Martino-            îşi sărbătoresc festiv victoria
                                                                                                                                                           ganizatorice din care majorita­          vici — făcea legătura acţiunilor.          prin organizarea unui festival ar­
structaje. Agitatorii, împărţiţi pe al statului.           V. PITAN                                                                                        tea se pot realiza cu mijloacele         In sală, pe jos, cabluri electrice,        tistic, o trecere în revistă, la
circumscripţii, au desfăşurat la                                                                                                                           proprii ale întreprinderii şi care       frînghii, mucuri de ţigară stri­           care şi-au adus aportul toate e-
                                                                                                                                                           vor duce la o creştere a produc­         vite nervos, fotolii văduvite de           chipele culturale: cor, teatru,
                                     '».'VA                                                                                                                tivităţii muncii cu peste 4%, în         cîte un picior; pe un postament            orchestră şi estradă. La locurile
                                                                                                                                                           timp de 3 luni de zile.                  (scena repetiţiilor) decorul fee­          de muncă brigăzile artistice de
   In urma succeselor realizate      CONSULTAREA COLECTIVULUI ATELIERELOR C.F.R. SIMERIA,                                                                                                           ric al unei încăperi împărăteşti,          agitaţie au fost şi ele gata de
în dezvoltarea economiei naţio­                                                                                                                               Astfel, tov. Traian Irimie a          aşteaptă pe pictorul Emil Bran-
nale, statul a putut aloca însem­            asupra îm bunătăţirii sistem ului de salarizare                                                               propus montarea unei maşini de           dis să-i dea culorile.                     1 M a i: la construcţii metalice,
nate fonduri pentru îmbunătăţi­                                                                                                                            găurit La partida de armătură a
rea salarizării muncitorilor din     a fost faptul că abia 52,5% din        cu ridicarea salariului tarifar la   sînt juste, unele mult prea largi,        cazanului. Tov. maistru Ioan. Pe­        ^ Deodată, un incident: Raisa—             oţelărie, laminoare, etc. si au dat
diferite sectoare de activitate.     cîştigul muncitorilor îl formează      76,4% din cîştigul mediu. Restul     altele prea strînse, astfel că ele        tica a propus modificarea cubi-          Cătălina — izbucneşte într-un
                                     salariul tarifar, restul fiind for­    salariului va fi format din : spor   nu mai constituie un stimulent            loului vechi după sistemul celui         plîns nervos. Se vede că obser­            program.
   Astfel, în ultimii doi ani a      mat din: spor de acord 41%,            de tacord 14,2%, premii 2,1%,        pentru muncitor, ci un simplu             nou. Tovarăşul Viasile Petraru           vaţiile regizorului Timofte, au
fost îmbunătăţită salarizarea        concedii de odihnă 5,5% şi di­         concedii de odihnă 5,6% şi spo­      mijloc de plată.                          a propus montarea . unui                 fost cam aspre... Nu-i nimic, aşa             Şi celelalte întreprinderi din
muncitorilor din industria car­      verse sporuri, ca ore suplimen­        rul de ore suplimentare de noa­                                                ventilator la uscător. pentru eco­       se învaţă arta, cu g reu tate! —
boniferă şi mineră, din G.A.S.       tare, spor de noapte şi premii.        pte 1,7%.                               In urma consultării, muncito­          nomisirea aerului comprimat.                                                        Hunedoara, ca Trustul 4 con­
şi S.M.T., din industria petro­                                                                                  rii, tehnicienii şi inginerii au fă­      Tov. Ioan Cristea a cerut con­              Se succed, apoi, caricaturalele
lului şi a lemnului, din exploa­        In .acest fel, salariul tarifar nu     După noul sistem de salari­       cut o serie de propuneri pentru           fecţionarea unui cuptor mic pen­         personagii ale „Art. 214“ din              strucţii şi I.C.S.H. şi-au îmbu­
                                     mai constituia elementul hotărî-       zare, care se va pune în aplicare    îmbunătăţirea sistemului de sa ­                                                   schiţa lui Caragiale, interpretate
tarea căilor ferate, precum şi a                                            La 1 septembrie 1957, cîştigul       larizare şi pentru ridicarea pro­         tru uscarea miezurilor mici. Tov.        cu mult humor de Valerla Mun-              nătăţit activitatea în cinstea lui
inginerilor, tehnicienilor, mun­     tor în cîştigul muncitorilor şi a-     mediu realizat va fi cu 15% mai      ductivităţii muncii.                      ing. Rudolf Vereş, a propus re­          teanu, Ovidiu Văşcoi, Ioan Mi              1 Mai, ba au şi organizat for­
                                     ceştia nu erau stimulaţi să-şi         mare ca cel realizat 'astăzi, in­                                              organizarea formaţiilor de lucru         hail, Elena Coriciuc şi alţii.             maţii rioi cum este cazul la
citorilor şi funcţionarilor din în­  ridice calificarea. Tot datorită       clusiv compensaţia de cartelă,          Tov. Teodor Oarga, Zamfir              în strungărie, formînd partizi pe                                                   I.C.S.H. şi care, în această zi,
treprinderile industriale, de con­   acestui fapt, cîştigurile cazangii­    care în salarizarea viitoare v.a     Cărpinişan şi Anghel Morar au             resoarte importante. Tov. Victor           Am plecat, hotărît apoi, ca în           au dat programe pentru prima
strucţii şi din alte organizaţii e-  lor, care nu puteau realiza spo­       intra în salariul tarifar.           propus menţinerea categoriei de           Ivonici şi losif Navratil, au pro­       altă seară să asist la repetarea           dată pe scena cluburilor lor.
conomice.                            ruri mari de acord din cauza                                                salarizare la muncă vătă­                 pus extinderea globalizării nor­
                                     normelor strînse, erau cele mai           Inginerul şef .al întreprinderii                                            melor şi la atelierele anexe. Tov.                                                                                   C. AMAR IEI
   Cu toate acestea nu se poate      mici din întreprindere, deşi ca-       a prelucrat lipsurile existente în   mătoare pentru meseriile de
considera că s-a făcut tot ce        zangeria era sectorul cel mai          întreprindere în ceea ce priveş­     larămari, vopsitor cu minium              Szempali a propus o inovaţie,                                    PROGRAMUL CONCURSULUI
                                     important. In schimb, meseriaşii       te organizarea producţiei şi nor­    de plumb şi zidari de cup­                acceptată de conducerea între­
se putea face pînă în prezent, în    de la întreţinere, care aveau nor­     marea tehnică a m uncii:             loare. Tov. Nicolae Gîman .a              prinderii, şi anum e: instalarea            PRONOSPORT
această direcţie. Există încă        me largi, depăşeau mult în cîş-                                                                                       unei linii aeriene de sudură în
multe lipsuri atît în organizarea    tig pe cazangii.                          — pregătirea incomplectă a        cerut ca sa se organizeze tran­           hala de vagoane, unde deplasa­           nr. 18 — Etapa din 5 mai 1957
producţiei cît, şi în însăşi siste­                                         producţiei în multe sectoare care    sportul cu lucrători necalificaţi         re! aparatelor de sudură de la
mul de salarizare şi de normare         Pentru remedierea acestei de­       trebuie compensată la sfîrşitul      în secţii, astfel ca muncitorii' să       va-gon la vagon se face foarte           I. Bucureşti . . . . . . Londra (rugbi)
a muncii aplicat în prezent. Din     ficienţe, s-a propus ca salariile      lunii prin salturi de producţie,     nu-şi piardă timpul. Tov. losif           greu.
această cauză, Plenara C.C. al       tarifare să fie 76,4% din cîştig                                                                                                                               II. Ştiinţa Timişoara                      C. C. A.
P.M.R. din 27 — 29 decembrie         şi să fie diferenţiate după im­        ceea ce duce la epuizarea mun­       Moţ şi Octavian Săbău au pro­                Munca de consultare şi discu­
1956 a trasat sarcina îmbunătă­      portanţa meseriei şi condiţiile        citorului şi lucru de slabă cali­    pus separarea normelor pentru             tare a noului sistem de salari­          III. Energia Ploeşti .                     Progresul Bucureşti
ţirii sistemului de salarizare şi    de lucru. Astfel, salariile tari­      tate ;                               topitorii de fontă şi bronz. Tov.         zare şi normare nu s-'a terminat.
                                     fare ale cazangiilor vor fi cu                                              Ştefan Lăzăroni .a cerut ca me­           Ea continuă şi în prezent, pro­          IV. Dinamo Bucureşti                       Flamura roşie Arad
normare a muncii.                    cca 10% mai mari ca ale mese­             — utilizarea utilajelor noi cu    canicii şi fochiştii de manevră           punerile venite din masă fiind
   La atelierele C.F.R. Simeria,     riaşilor de La întreţinere,            randament slab ;                     din atelier, să fie retribuiţi ca şi      aduse l-a cunoştinţa unei comi­          V. Dinamo Or. Stalin                       Recolta Tg. Mureş
                                                                                                                 cei care fac manevră în staţii şi         sii centrale.
principiile noului- sistem de sa­       De asemenea, s-a propus ca             —¦ mica mecanizare nu e ex­       triaje.                                                                            VI. Energia Petroşani                      Energia Oraşul Stalin
                                     o parte a meseriaşilor de la în­       tinsă în toate locurile posibile;                                                           Ing. IULIU VERN1CHESCU
larizare au fost larg dezbătute      treţinere, unde nu erau îndepli­                                               Mulţi tovarăşi -au cerut reduce­                                                VIL Energia Huned.                         Progresul Sibiu
în perioada 30 martie — 6 apri­      nite condiţiile de lucru în acord         — recepţia se face superficial,   rea numărului de categorii de                           Atelierele C.F.R. Simeria
lie, cu muncitorii din atelier în    (mecanici compresoare, distribui­      recepţionîndu-se adeseori lucrări    încadrare de la 8 la 5 sau cel                                                     VIII. Dinamo Bîrlad .                      Ştiinţa Bucureşti
adunările generale sindicale, şi     tori scule, electricieni întreţine­    rău executate sau chiar neexe­       mult 6 categorii. M'ai mulţi mun­
cu inginerii şi tehnicienii în şe­   re, etc.), să treacă la salarizarea    cutate ;                             citori de la vagoane, au propus                                                    IX. Triestina , .• .• î • • Fiorentina (câmp. italian)
dinţele de lucru. Cu această o-      în regie, cu premii.                                                        ca celor care lucrează iarna a-                                                    X. Napoli . . i ,
cazie s-a făcut şi consultarea                                                 — divizarea exagerată a pa-       fară, să ii se dea un spor pentru                                                                                             Roma (câmp. italian)
salariaţilor asupra noului sistem      Muncitorii au fost de acord          rtizilor, pînă la om în secţia       lucru la temperatură joasă.                                                        XI. Toulouse . •ţ ,> « •> ¦ Nice (cupa Franţei)
de salarizare îmbunătăţit şi de                                             mecanică ;                                                                                                              XII. Bordeaux . ;• *4 ¦ • • Angers (cupa Franţei)
                                                                                                                    Ceea ce este important, e fap­
normare a muncii.                                                              — normele -actuale nu mai                                                                                            MECIURI DE REZERVA
   Directorul întreprinderii, Ing.
                                                                                                                                                                                                    A Energia Baia Mare                        Locomotiva Timişoara
Ioan Onac, a arătat că principa­                                                                                                                                                                    B Ştiinţa Iaşi . . .                       Energia C'împîna

 la deficienţă a vechii salarizări,
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12