Page 10 - 1957-08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 821
masa¦iiiim 'i m i i
PROGRESELE Munca Ia bazele de recepţie
f"¦ ?»teV. ţ să Sie bine organizata!

*.* Colectivul Teatrului Naţional

Ştilfiţa înaintează cu paşi gi­ mentul de mercur în hélium li­ r „I. L. s-a De cîteva zile, treierişul a numai cereale de calitate cores­
de la început în majoritatea satelor punzătoare.
gantici. Savanţii scrutează ccs- chid, savantul olandez se a ş­ gia semnalului este superioară din regiune. Şi dacă timpul se
agitaţiei termice a moleculelor menţine frumos, se va putea Bazele de recepţie fiind locul
rilosul şi supun materia celor tepta să înregistreze o scădere ce constituie aparatul. Drept treiera din plin peste tot. Oda­ unde în această perioadă vin
urmare, semnalele de intensi­ tă ou începerea treierişului, la mulţi ţărani individuali, ele tre­
mai 'diverse încercări, aducînd treptată a •rezistenţei. Care nu tate slabă se îneacă în zgomo­ bazele de recepţie din regiune, buie să constituie centre puter­
tul materiei în continuă mişca­ au început să sosească şi pri­ nice ale muncii politice îrf rîn­
omenirii noi date despre struc­ i-a fost mirarea constatînd că re şi nu poate fi amplificat — Joi dimineaţa s - a 'înapoiat în S-a recunoscut de către presa mele cantităţi de cereale preda­ dul ţăranilor muncitori. In a-
mai exact, nu putea fi ampli­ italiană că noi am prezentat te de gospodăriile agricole de cest scop, la bazele de recepţie
tura ei şi noi aplicaţii în cele la minus 269,95 °C (adică la ficat pînă acum. Astăzi savan­ Capitală colectivul teatrului Na­ spectacolul cel mai goldonian şi stat, gospodăriile colective, înto­ trebuie să fie temeinic organi­
ţii au proiectat un aparat, ver- am fost socotiţi -ca învingătorii vărăşirile agricole şi de produ­ zată agitaţia vizuală şi munca
mai neaşteptate domenii. Des­ ceva mai mult de 4 grade peste sitronul, al cărui element prin­ ţional „I. L. Garagiale“, care a bienalei. cătorii individuali care au con­ de lămurire a producătorilor
cipal, transistorul, este cufun­ tractat vînzarea de cereale cu individuali pentru a vinde sta­
coperirile se ţin lanţ şi lumea zero absolut) mercurul pierdu­ dat în helium lichid. La această repurtat un mare succes la cel Artiştii primei, noastre scene statul. tului cantităţi cît mai miari de
temperatură, zgomotul de fond îşi dau seama că acest succes cereale şi să pornească pe ca­
se transformă cu o viteză fan­ se brusc orice rezistenţă elec­ al materiei dispare, iar ampli­ de-al XVI-lea Festival interna­ deosebit pe care l-am obţinut La La bazele de recepţie din re­ lea cooperativizării agriculturii.
ficatorul permite să se detecte­ Veneţia îl datorează înaltei pre­ giunea noastră, în general s-au
tastică sub ochii noştri. In trică măsurabilă. Curentul elec­ ze semnale herţie'no inaborda­ ţional de teatru şi proză al bie­ ţuiri şi grijii cu oare partidul şi terminat din timp pregătirile Dar, La majoritatea bazelor de
bile:. pînă acum. Kamerlingh guvernul.înconjoară pe slujitorii, pentru recepţionarea cerealelor. recepţie din regiune, munca po­
momentul de faţă, cînd prin Fi­ tric parcurgea filamentul fără Onnes nu bănuia'cînd a des­ nalei de la Veneţia, consacrat artei din tara noastră“. Magaziile de la bazele de re­ litică este neglijată. Aşa de
coperit mijlocul de a obţine he­ cepţie din Alba Iulia, Orăştie, exemplu, la bazele de recepţie
siunea nucleară oamenii de să abandoneze .energie, fără lium lichid (ceea ce, i-ia adus marelui dramaturg italian Carlo De asemenea, artista epierită llia şi din alte raioane au fost din Orăştie şi Călan, conduce­
premiul Nobel) că datorită des­ Eugenia Popovici, căreia presa curăţate şi dezinfectate la vre­ rile n-au avut nici o preocupare
ştiinţă au izbutit să realizeze să provoace cea mai mică în­ coperirii lui oamenii de ştiinţă Goldoni. : italiană i-a consacrat cronici' elo­ me. Unde a fost cazul, s-au fă­ pentru organizarea agitaţiei vi­
vor pătrunde tainele uiior lumi gioase, a declarat: cut şi reparaţiile necesare. La zuale. Pe gazeta de perete de
pe pămînt o temperatură solară călzire. situate la distanţe de mii de La sosire, în Gara de Nord, baza de recepţie din Orăştie, la baza de recepţie din Orăştie,
ani lumină. „Sînt adînc emoţionată de de exemplu, s-a reparat acope­ puteau fi văzute şi La data de
de milioane de grade, o serie Descoperirea .a făcut senza­ artiştii rornîni au fost salutaţi succesul nostrugJw V|taeţia Şi rişul la magazii. 31 iulie a.c., articole din anul
de fizicieni sînt într-o adevă­ M ţie. Ea constituia o sfidare la O altă aplicaţie a supracon­ sînt mîndră de J p h s t^ tr ă lu c i- trecut, iar pe pereţii exteriori
ductivităţii, cu urmări sup'rin- de tov. Ion Pas, adjunct al mi­ tă afirmare pe tărîmul artei in­ De asemenea la majoritatea ai birourilor, două lozinci şter­
zătoare, este de domeniul Ci­ ternaţionale a teatrului nostru bazelor de recepţie, inventarul se, tot din anul 1956. Şeful ba­
rată întrecere — la celălalt pol adresa noţiunilor uzuale asupra berneticii. Creierele electronice nistrului Irtvă’ţămîntulUi şi Cul­ naţional. Vreau să subliniez de necesar pentru analiza cereale­ zei de recepţie Ioan Hărăguş,
care memorează peste 200 mi­ asemenea căldura cu care ne-a lor cît şi maşinile pentru selec­ spunea că de acum înainte o
al experienţelor pentru a atinge electricităţii. Unii oameni de lioane de cifre binare şi efec­ turii, de funcţionari superiori în tarea şi lopătarea mecanizată, să se îngrijească de confecţio­
tuează circa 50.000 de operaţii primit publicul veneţian, căruia au fost revizuite şi puse la narea altor lozinci şi panouri,
cele mai joase temperaturi,, ştiinţă nici n-a.u dat crezare pe secundă, vor fi depăşite de Ministerul Invăţămîntului şi punct. deoarece pînă în prezent nu a
noi maşini construite pe bază îi trimitem gîndurile noastre avut timp. Motivul este „plau­
căutînd să ajungă la limitele comunicării fizicianului olan­ Culturii, de numeroşi -actori ai Se ştie că predarea unor ce­ zibil“, dacă ne gîndim că a
de criotroni, dispozitive care u- cele mai bune. Participările reale necorespunzătoare cu pro­ avut „foarte mult de lucru“ cu
frigului, adică la zero absolut, dez. Alţii însă, în Laboratoare tilizează proprietăţile frigului. teatrelor din Capitală. cent de umiditate şi corpuri recepţionarea a numai 18.575
Supraconductivitatea — înlătu­ noastre la manifestările artisti­ străine ridicat, crează mari di­ kg cereale.
frontieră ideală dincolo de care •răspîndite pe tot globul, pro­ Maestrul emerit al artei Sică ficultăţi bazelor de recepţie la
rarea rezistenţei electrice a me­ ce internaţionale duc peste hota­ depozitarea recoltei şi pun în Se poate spune că, pînă acum,
se consideră că materia cade cedau de urgenţă la experien­ talelor — duce la aparate de Alexandrescu, care a pus în pericol de încingere cantităţi la multe baze de recepţie s-a
re gloria artei romîneşti“. (A- însemnate de cereale. De aceea, neglijat şi repartizarea de agi­
în repaos absolut. Lia aseme­ ţe, repelindu-le şi vâriindu-te. calculat a căror memorie va fi scenă piesa ..Bădăranii“ de Gol­ organizaţiile de partid şi sfatu­ tatori, care să ducă muncă de
uluitoare, îngăduind calcule gerpres). rile populare au datoria de a lămurire printre ţăranii munci­
nea temperatură coborîtă, legi­ Şi iată că s-au descoperit pî- oare, erau pînă astăzi imposibil doni, prezentată de artiştii ro- arăta producătorilor agricoli ne­ tori.
cesitatea de a preda bazelor de
le cele mai obişnuite şi consi­ nă în prezent circa 20 de metale de efectuat, fiindcă cereau, nici mîni la bienala de la Veneţia, a recepţie cereale de- bună calita­ Comitetele raionale de partid
te şi bine uscate. Pentru aceas­ şi sfaturile populare raionale au
derate definitive ale fizicii, le­ înzestrate cu supraconductivi- mai mult nici mai puţin, decît făcut următoarea declaraţie unui sarcina să îndrume şi să con­
ta este necesar oa gospodăriile troleze activitatea bazelor de
gile ei cele mai importante, ale tate. secole de muncă ! Datorită a- redactor al agenţiei „Agerpres“: agricole de stat şi toţi ceilalţi recepţie în legătură cu organi­
producători care aduc cereale la zarea muncii politice şi să tra ­
electricităţii şi magnetismului, Noi experienţe au dus apoi la cestor calcule, tehnica va face „Colectivul -artiştilor noştri a bază să se îngrijească în prea­ gă la răspundere pe cei care
neglijează sarcina ce le revine
progrese de neimaginat în mo­ obţinut lauri binemeritaţi la Ve­ labil de curăţirea şi uscarea ce­ de a se preocupa de această
mentul de faţă. muncă la bazele de recepţie un­
suferă transformări uluitoare. constatarea că într-un cîmp neţia. Aceasta este cii atît mai realelor pe care le predau, iar de zilnic vin zeci şi sute de
Ce va fi în viitor? Un mare producători agricoli.
Cea mai nouă descoperire în magnetic supra conductivitatea semnificativ cu cît acolo erau conducerea bazelor să vegheze
savant a sp u s: „înainte cre­
acest sens — arată M. Rouzes apare la o temperatură infe­ prezente unele dintre cele mai ca să fie primite şi depozitate
deam că un inginer a construit
într-un articol de specialitate rioară aceleia la care se mani­ lumea. Astăzi ajungem din ce renumite teatre din lume prin­

— este supriaconductiviitatea. festă în absenţa cîmpului mag­ în ce mai mult la convingerea tre oare, bineînţeles, multe com­

Ea a fost descoperită încă în netic. că e vorba de un matemati­ panii de teatru italiene.
cian“.
19.11 de fizicianul olandez îva- De la această etapă a cerce­
Secole de-a rîndul lumea a
merlingh Onnes, de la Univer­ tărilor, aplicaţiile practice au fost privită ca un imens meca­

sitatea din Leyda. Sc ştia mai început să apară. Şi una dintre nism de orologiu, ca o jucărie
mecanică în mâinile unui dum­
demult că rezistenţa electrică a cele mai importante în momen­ nezeu. Imaginea s-a dovedit a
fi defectuoasă şi ea a fost înlă­
metalelor scade pe măsură tul de faţă este aplicarea su-
turată. Matematică şi fizica duc
ce sînt răcite. Există o expe­ praconduotivităţii în radioastro­ Buna dimineaţa! Am plecat..
la rtoi concepţii care ridică o-
rienţă clasică în ac'aastă direc­ nomie. Se ştie că radioiastro- menirea spre culmi nebănuite.

ţie. Se formează un circuit elec­ nomia a dat omenirii prilejul Dacă oamenii de ştiinţă vor

tric cu un acumulator, un bec să obţină o serie de informaţii lupta penlru ca roadele muncii
lor să fie utilizate spre binele
ou filament incandescent şi o de cel mai înalt interes ştiin­ Ud de sudoare, Augustin Crişan, Să nu se creadă că ar fi fost vorba
societăţii omeneşti şi nu spre
bobină din sîrmă de aramă de ţific asupra universului. Nu e preşedintele Sfatului popular din co­ de fînul vreunei întovărăşiri. Nici po­
distrugere, atunci omul va reuşi
o puternică rezistenţă. Becul mult de cînd apiaratele au re­ să trăiască visul lui de aur la muna Filimon Sîrbu, raionul llia, îşi meneală. Era vorba de fînul lui, al
care năzuieşte de m ilenii: o
este ales în aşa fel, încît curen­ produs zgomotele produse de viaţă luminoasă într-o lume fă­ lăsă bicicleta lă poartă şi intră în preşedintelui.

tul abia să înroşească filamen­ ciocnirea a două galaxii — ră nedreptăţi. Pentru viaţa de sfat. Seara, obosit, după ce-a tras mai

tul. Cînd însă bobina e scu­ cioanire uriaşă în cosmosul ne­ azi, pentru asigurarea unui vii­ — Tovarăşe preşedinte! — îl îritîm- întîi ceva tare la măsea, pînă s-a
tor de p.ace şi prietenie între
fundată în aer lichid, a cărui mărginit oare a avut loc acum pină în uşă un ţăran muncitor. Aş ameţit de-a binelea, s-a culcat feri­
toate popoarele lumii, toţi oa^
temperatură este de minus oîţiva ani sau cîţiva zeci de vrea... cit că a mai trecut o zi în care şi-a
menii cinstiţi trebuie să devină
190°C, becul proiectează o lu­ ani şi al cărei ecou a ajuns la partizani neobosiţi ai păoii. — N-am timp, dragoste. Vorbeşte pus gospodăria, oarecum, la punct.

mină strălucitoare. Struna de noi, ţinînd seama de viteza su­ Cu secretarul. Mă grăbesc să plec Dar mai are multe de făcut.

aramă nu mai opune trecerii netului, abia acum. Pînă în pe teren. A doua zi, pe la ora ,10—11, din

curentului electric decît o re­ prezent un obstacol ce nu pu­ — Bine, dar v-ara aşteptat şi ieri nou pe bicicletă, la sfat şi...

zistenţă de cinci ori mai slabă tea fi înlăturat în radioastro­ şi alaltăieri. Acum sînt de azi dimi­ — Bună dimineaţa 1 Am plecat...

decît la temperatura normală. nomie îl constituia slaba in­ neaţă aici, de la 8... şi e ora 10. Incălecă iarăşi bicicleta şi înapoi

Recent, Kamerlingh Onnes tensitate a semnalelor herţie- Trebuie să vorbesc cu d-ta despre... „pe teren".

studia scăderea rezistenţei elec­ ne oare ne parvin din cosmos. — Nu ţi-am spus că azi nu pot? Intr-o bună zi, într-o şedinţă a Co­ PE DRUMUL CEL BUN

trice a mercurului la tempera­ Electronica poate să le ampli­ Trebuie să plec! mitetului comunal de partid, a fost

tură foarte joasă. Răcind fila- fice numai în cazul cînd ener- Fără să mai ţină seamă de nimic, criticat că nu se ocupă de transfor­ (Urmare din pag,, l-a) Ca interpreţi de frunte, intre mulţi
alţii, amintim pe Vasile Nichita şl
întoarse spatele şi intră în birou. marea socialistă a agriculturii, de zul inimoşilor săi membri ca Vasile Gheorghe Lungulescu de la birouri
Braiosln, Rozalia Cilipagea, Sian Ro- şi pe instalatorii Ioan Moţa şi Ioan
La G .A .S . Petofi Sandor - Deva — Bună dim ineaţa! Ce mai e nou? contractări şi achiziţii şi de alte sar­ baciu ele. Cei drept, a mai fost o Sachelarie.
„bubă". Unii membri din formaţie au
— Contractările, achiziţiile, apoi cini ale sfatului. Drept răspuns, Au­ ajuns să facă mofturi, incit aceasta Prin luna aprilie s-a format şi o or­
a şi fost numită mai apoi „formaţia chestră. A fost cam. greu pînă cind
recoltatul, tovarăşe Crişan — încer­ gustin Crişan, profund „jignit“, um- mofturoşilor". s-au adunat insirumenie şi pină cînd
interpreţii au reuşit să-şi îmbine mă­
că să explice secretarul. flîndu-şi pieptul, a început să strig e: In inlîmpinarea lui 23 August insă, iestria. Dar acum, mcr$e.
ei sint hotărîţi să-şi înceapă din plin
— Astea-s chestii vechi. Te des­ — Ce, n-am muncit ? Am făcut des­ activitatea; şi sintem siguri că aşa Dacă formaţiile, in general, sint
va fi. Constructorii sini oameni de cu- puternice, apoi brigada artistică de
curci şl fără mine. Şi vezi ce vor tul 1 Să mai facă şi a lţii! Am z is ! vint. agitaţie e cea mai tare. Cite năravuri
ale unora din vechea întreprindere a
oamenii ăştia de pe sală. Eu plec. — şi a plecat îmbufnat. Alte formaţii noi lecuit ea pină acum?

Dacă-ntreabă cineva, spune-i că-s pe Intr-adevăr, preşedintele Crişan a Iubitorii de dramă dintre salariaţii E de toată lauda frumoasa activi­
Trustului s-au adunai în formaţia de tate dusă în domeniul culiurat de
teren, la Leşnic. muncit. A muncit destul. Li-a făcut teatru iot in preajma festivalului. Pi- organizaţiile de masă din cadrul trus­
nă acum, in repetate rinduri, au pre­ tului, care în timp scurt, au reuşit
— Păi şi ieri şi alaltăieri, tot la gard nou, a săpat porumbul şi a gătii şi prezentat cu deosebit succes, să grupeze şi să formeze formaţii ar­
pe scenă, şl la staţia de radioficare tistice atit de valoroase.
Leşnic aţi stat.... uscat fînul de pe terenul propriu şi
piesele: „Conu Leordda faţă cu reac- Azi, activitatea artistică nu mai
— Atunci să spui că sînt la Căoi, a făcut multe alte lucruri pe lîngă irece pe lingă clubul trustului — ne
ţiunea", „Se împrăştie norii" şi „O spune pe bună dreptate responsabilul
sau pe-aici pe cîmp pe undeva ! casă. Toate acestea în timpul cînd cultural, Cazimir Ciupagea.
trebuia să se ocupe de treburile noapte furtunoasă".
— !?!

— Ne-am înţeles. Bună dim ineaţa! sfatului al cărui preşedinte este. Cît

Am plecat... despre munca obştească, sarcinile

Gîndind aşa, Augustin Crişan pe­ legate de activitatea sfatului şl

dala de zor. Ajuns în Leşnic, acasă, funcţia de preşedinte, are dreptate,

se apucă omul să facă un gard. se nimeresc bine spusele Iu i: „Să

După vreo trei ore, se gîndi că tre­ le tfiai facă şi alţii“.

buie să meargă şi „pe teren“. (A se B. RO.MULUS

c iti: la teren). Aici, se apucă să (după o corespondenţă

controleze dacă s-a uscat finul bine. a tov. I. Zaharia)

Colectiviştii culeg fasolea pentru a o duce la piaţă.

ggaa.'igcty.irrKAvraseras'Z din Valea Jiului s-a întrunit roarea autorităţilor, situaţia mi­ Eroicele lupte dsn însă, cocoţaţi La conducerea sin­
pentru a sărbători Ziua de 1 nerilor din Valea Jiului a ră­ dicatelor galbene, au înşelat ma­
ii trecutul de luptă Mai. Autorităţile, de teama spi­ mas aceeaşi. 1929 sele, acceptînd, în numele mi­
ritului revoluţionar al muncito­ nerilor scăderea salariilor, în­
üiiüiliilll rilor, au decretat starea de a- In faţa acestei situaţii, sin­ Pînă în anul 1929 prigoana răutăţirea condiţiilor de muncă
sediu. Fruntaşii mişcării mun­ gura cale justă era calea lupte­ împotriva mişcării munci­ şi concedierile, lovind direct în
liierilor dinValea Jiului citoreşti au fost arestaţi şi tri­ lor hotărîte împotriva exploată­ toreşti din Valea Jiului a fost interesele minerilor. Îndrumaţi
mişi la curţile marţiale din Cluj rii şi asupririi. In urma cunos­ mai mare oa în orice regiune de P.C.R., muncitorii mineri au
Plină de.suferinţă şi de lupte locale poliţieneşti, iar partici­ ', Ito ¦ şi Sibiu. Mulţi dintre ei au fost cutei conferinţe a minerilor din a ţării. Activitatea sindicatelor început să-şi dea seama de ro­
eroice a fost viaţa mun­ panţii au fost arestaţi şi tor­ condamnaţi la ani grei de în­ 10—23 martie 1919, ce a avut a fost împiedicată mereu de au­ lul nefast pe oare-1 jucau social-
citori lor mineri, în anii regi­ turaţi. Printre revendicările ce­ ales după refuzul satisfacerii chisoare, unii fiind condamnaţi loc la Sibiu, la oare au parti­ torităţile oare de fapt, se te­
mului burghezo-imoşieresc. Ne- rute e ra u : ziua de muncă de revendicărilor cerute. Locul de chiar La moarte. cipat şi delegaţi din Petroşani, meau de o nouă mişoare de democraţii.
putînd suporta mizeria în care 8 ore, mărirea salariilor, inter­ adunare al greviştilor a fost în Lupeni, Lonea şi Aninoasa şi masă a muncitorilor. In faţa acestei situaţii, mun­
erau ţinuţi, minierii s-au ridi­ zicerea lucrului pentru femei şi lunca de La Petroşani, cunoscu­ In anul 1918, ca rezultat al unde pe lîngă alte probleme Efectele crizei economice din
cat la luptă împotriva crun­ copii etc. tă în istoria mişcării muncito­ influenţei Marii Revoluţii So­ s-a discutat şi despre viitorul anii 1929—1933 s-au resimţit citorii mineri s-au convins şi
tei exploatări La care erau su­ reşti sub denumirea de „Lunca cialiste din Octombrie, au apă­ sindicalului rninier, efectivul sin­ mai mult că numai printr-o ac­
puşi pentru asigurarea unui trai Cererile muncitorilor n-au sîngelui“. Aici, greviştii au fost rut primele sindicate legale, în­ dicatelor din Valea Jiului a din ce în ce mai mult în in­ ţiune organizată împotriva liniei
mai omenesc. Luptele glorioa­ fost satisfăcute, în schimb a înconjuraţi de armata adusă de tîi la Lonea La data de 15 mar­ crescut. dustria carboniferă din Valea împăciuitoriste a social-democra-
se duse de mineri, sub condu­ crescut şi mai mult exploata­ La. Deva şi care a tras în ei, tie. -apoi la Petroşani, Aninoa- Jiului. In timp ce societăţile ţilor pot să obţină îmbunătăţi­
cerea Partidului Comunist, au rea şi mizeria. Ziua de muncă omorînd un muncilor şi rănind sa, Lupeni şi Vulcan. La Pe- La 15 iulie 1919 reapare carbonifere realizau beneficii fa­
deschis pagini de glorie în is­ era stabilită La 12 ore, iar în peste 30. Cu toate acestea însă trilia organizaţia sindicală a gazeta „Minerul“ şi „Bânya- buloase, situaţia muncitorilor rea situaţiei lor.
toria mişcării muncitoreşti din duminici şi în sărbători se lu­ muncitorii nu s-au dat înapoi : luat naştere mai tîrziu, în anul munkâs“. Tirajul acestor gaze­ devenea din ce în ce mai grea. In dimineaţa zilei de 5 a u ­
Romînia şi vor rămîne neuita­ cra în serii de cîte 24 ore. ei au continuat lupta. 1919, deoarece, pînă atunci fi­ te oreştea considerabil, (gazeta. Reţinerile din salariu erau .aşa
te în memoria oamenilor mun­ gura oa filială a organizaţiei „Minerul“ de exemplu apărea de mari încît, după două săp- gust 1929, orele 6 în urma unei
cii. • Pentru a da mişcării mine­ Ca urmare a grevei din 1906 sindicale din Petroşani. La 1 în 20.000 exemplare). tămîni de luoru, mulţi mineri hotărîri a minerilor la mina
rilor un caracter mai organi­ s-a reuşit să se obţină un spor Mai 1918, pentru prima oară primeau dreipt „leafă“ între 22 „Ileana“ din Lupeni a început
Primele lupte zat, în anul 1906 în toată Va­ de salar de 20 La sută şi alte muncitorii -din Valea Jiului au La începutul lunii ianuarie şi 140 lei lunar. Foarte puţini greva. Participanţilor la grevă
lea Jiului, au început să se for­ revendicări. In schimb, comite­ manifestat — în Cî-mpia Sur- muncitori au primit 480 sau 600 li s-au alăturat muncitorii de la
Datorită condiţiilor grele de meze aşa zisele comitete de tele de organizare au fost di­ ducului — cu steaguri roşii. 1919, a avut loc greva minerilor lei. Restul banilor erau reţi­ minele „Carolina“ şi „Ştefan“.
muncă, a vieţii de mize­ răspîsidire şi administrare a zolvate, majoritatea conducăto­ Tot ca rezultat al influenţei nuţi pentru datorii de consum, Numărul greviştilor s-a ridicat
rie, a ' tratamentului neomenesc foilor maghiare „Igozsag“ şi rilor fiind arestaţi. Reînfiinţa­ Marii Revoluţii Socialiste din din Valea Jiului, care a cul­ oasă csrouală, muzică biseri­ la 2.000. Ei au ocupat uzina e-
La care erau supuşi, muncito­ altele. Aceste comitete, pe lîngă rea lor s-a făcut abia după un Octombrie, s-a înfiinţat în Va­ lectrică şi au protestat împotri­
rii mineri, au înţeles necesita­ răspândirea în mase a acestor an, cînd aceste comitete s-au lea Jiului un consiliu muncito­ minat cu eroicele lupte din 21 cească etc, va înteţirii exploatării, împotriva
tea luptei unite. Aceste miş­ ziare, discutau totodată des­ situat în fruntea grevelor oare resc. Poliţia şi jandarmeria au Şomajul lua proporţii din ce salariilor de mizerie şi a conce­
cări La început erau spontane pre necazurile minerilor şi fă ­ au avut loc ulterior.- In toată fost dizolvate, iar ordinea a martie 1920. In aceste lupte au dierilor masive.
şi aveau drept scop obţine­ ceau planuri de acţiune în ve­ perioada aceasta, autorităţile fost asigurată de garda munci­ în ce mai mari. Sute şi mii de
rea unor revendicări economi- derea desfăşurării luptelor. loaale au continuat persecuţiile, torească de sub ordinele sfatu­ avut loc ciocniri între armată muncitori erau, rînd pe rînd, Direcţiunea minelor, văzînd
‘e. Asemenea mişcări de mase anchetele, percheziţiile şi deţi­ lui muncitoresc ce avea sediul concediaţi, iar cei rămaşi lu­ hotărîrea de luptă a minerilor
au avut loc între anii 1885-1892 In iunie 1906 izbucneşte pri­ nerea ilegală -a muncitorilor. la Petroşani şi era compus din şi muncitori, cipcniri care s-au crau nurtiai 3 sau 4 zile pe săp- a cerut ajutorul unităţii de gră­
!a Petroşani, care însă au fost ma grevă generală din Valea reprezentanţii tuturor breslelor lâmînă. Orice mişcare pentru
Jiului. Comitetele secrete oare Măsurile „drastice“ luate din din regiune. Datorită însă lip­ soldat cu un mort şi mai mulţi îmbunătăţirea condiţiilor de via­ niceri şi de poliţie. Prefectul
înăbuşite de către autorităţile s-au format, cereau revendicări partea autorităţilor locale nu sei unui partid marxist revolu­ ţă, era înăbuşită de autorităţile Rozvany a propus minerilor să
economice c a : majorarea sa ­ au putut opri avîntu! mişcării ţionar oare să conducă sigur răniţi. regimului burghezo-moşieresc. înceteze greva şi să reia lu­
lariilor, locuinţe şi cărbune gra muncitoreşti. Dimpotrivă, în loc lupfa minerilor, şi' a unor eîl- Muncitorii mineri nu puteau să crul. Muncitorii însă au condi­
tuit etc. Greva s-a extins re­ să scadă, a luat o amploare .mente trădătoare .dini stilul par­ Pentru a dezbina unitatea ţină nici o adunare, nici o în­
pede în toate localităţile, mai din ce în ce mai mare. tidului social.democrat din Ar­ mişcării muncitoreşti,- burghezia trunire unde să discute soarta ţionat reluarea lucrului de sa­
deal, la care s-au mai adău­ lor. In noiembrie 1928, minerii tisfacerea revendicărilor cerute,
In anul 1914, muncilorimea gat şi exploatarea citirita şi te­ a trecut la organizarea cunos­ din Lupeni au denunţat contrac­ revendicări care nu au fost
tul colectiv, formulînd în vede­ luate în considerare. In aceas­
cutelor sindicate galbene. In rea noului contract, o serie de tă situaţie greva minerilor con­
revendicări. Sooial-demooraţii tinuă. Nesupunîndii-se somaţiei,
vara anului 1920, la Petroşani, prefectul Rozvany descarcă pis­
tolul în pieptul minerului Vitoş
iau fiinţă aşa zisele sindica­ Gavrilă, care e ra 0 în prime'c
rînduri. Acesta a fost comnaluI
te naţionale' romîne, care, sub în urma căruia a pornit măce-

falsă' firmă a patriotismului,

urmăreau să corupă o parte

dintre muncitori şi să i atragă

în aceste sindicale1.