Page 7 - 1957-08

Nr. 820
O excursie în munjii Paring
Datorită unei intense activi­
tăţi desfăşurată în ultimul timp
de către Biroul de turism şi
excursii Petroşani, numărul ce­
lor care vizitează frumuseţile
din împrejurimile Văii Jiului,
creşte necontenit. Astfel, numai
în luna iulie..s-au organizat o
serie de excursii muncitoreşti.
Un girup de 35 muncitori de la
Filatura, Lupeni printre care in­
ginerul Ion Popa, filatoarea
Rozali'a Slavici, Adalbert Schi-
dek şi alţii, au vizitat timp de
două zile lacul Bucura.
Tot în cursul lunii iulie, Bi­
roul de turism şi excursii Pe­
troşani a mai organizat 4 ta­
bere pe vîrful Parîng. Aici, au
fost cantonaţi pînă în prezent
peste 270 elevi şi studenţi din
regiunea Hunedoara. Acum, ur­
mează a fi cantonaţi tot la ca­
bana Piarîngul. încă un nu­
măr de 61 elevi din oraşul
Tg. Jiu.
Pe tot timpul excursiei, ele­
vii şi studenţii cantonaţi în ta­
Se pavează strada principală din Petroşani
De cîtva timp strada princi­
pală din Petroşani a devenit un
adevărat şantier. S-a început
pavajul ei.
La aceste lucrări, în afară de
Fii tare, tovarăşe Lesean!
Cînd ai venit în Hunedoara,
tovarăşe Lescan, erai copil. Un
copil care-şi vedea de treabă.
Invăţai la şcoala profesională
cu sîrguinţă şi profesorii te
iubeau. Ştii ce gîndeau atunci
oamenii despre tine? Nu ţi-a!
pus niciodată întrebarea asta ?
— Toţi aveau numai vorbe de
laudă la adresa ta. Iţi preve­
deau un viitor frumos. Vedeau
în tine pe muncitorul fruntaş
de mîine, capabil .şi stăpîn pe
meseria lui. Tu însă le-ai spul­
berat încrederea. Te-ai înhăitat
cu nişte derbedei care nu ştiau
altceva decît să înjure, să se
bată, să fure. Ai intrat în tag­
ma lor. Te-ai ataşat de oameni
ca Babiş sau Sandu Şmechenaş,
bătăuş şi huligan fără pereche.
De la ei ai învăţat să te baţi,
să înjuri, să vorbeşti urît.. In
vocabularul tău nu întilneai de­
cît cuvinte vulgare, neserioase
ca : „am ginit o fată mişto“,
„frăţioare, să n-am parte de o-
chii mei“, „nu ţine vraja la
mine“, sau „dacă face nea Ste-
lian pe nebunii îi torn un va­
gon de pumni în cap“ şi alte
asemenea expresii.
împreună cu ei şl alţii de
teapa lor, intrai în restaurante
sau bodegi, vă îmbătaţi şi înce-
peaţi să înjuraţi, să bateţi oa­
menii paşnici. Aţi fost duşi de
nenumărate ori la miliţie pen­
tru acte de huliganism. Apoi,
„prietenii“ ţi-au fost băgaţi la
închisoare. Nu te-ai sinchisit de
asta şi nici nu te-ai întrebat
unde poţi ajunge dacă continui
să le practici „învăţătura“. Ai g ă ­
sit alţi derbedei de la care ai
învăţat lucruri şi mai urîte. Ioan
Bîzdîc, ţi-a fost „profesor“ de
hoţii. Spărgător şi hoţ înrăit,
neînsoţite de adele specificate mai
sus nu vor fi luate în considerare.
In timpul concursului, candidaţii
vor avea asupra lor buletinul de iden­
titate.
9. — Concursul pentru bursele a-
cordafe de întreprinderi şi de comi­
tetele execuliue ale sfalurilor popu­
lare se va (ine între 2— 12 septem­
brie.
— Concursul de admitere in facui­
tăţi se va (ine Intre 16 şi 26 septem­
brie pentru cursurile de zi şi între
28 septembrie şi 8 octombrie pentru
învăţămintul fără frecvenţă, cu excep­
ţia institutelor de artă la care pro­
bele practice se vor susţine ta da­
tele fixate de institutele respective.
Obiectele de examen
10. Candidaţii la concursul de ad­
mitere în instituţiile de învăţămînt su­ gricultură şi, zootehnie : horticultura : tal 5. probe,.
perior vor da probe ia următoarele silvicultură, se vor da probe l a :
discipline:
a) La facultăţile de matematică- gie şi bazele dârwinismului) (scris
fizică aie universilăţilor şi ale insti­ şi oral) : Chimie (scris şi oral) ; Ma­
tutului pedagogic Timişoara, la fa­ tematici (o ral); Total 5 probe.
cultatea de construcţii, construcţii fe­ e) La facultatea de ştiinţe natu­
roviare) drumuri şi poduri, electrome­ rale (cu excepţia secţiei de biologie
canică minieră, electronică şi teleco­ — secundar geografie), precum şi Ia
municaţii, electrotehnică, electrotehni­ secţiile de biologie: bolanică; Biolo­
că şi energetică, exploatare feroviară, gie : zoologie din cadrul facultăţilor
exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi de ştiinţe naturale şi geografie, se
gaze, geologie tehnică, hidrotehnică, vor da probe l a :
îmbunătăţiri funciare şi organizarea
teritoriului agricol, instalaţii şi uti­ şi oral) : Bazele dârwinismului, bo­
laj (de construcţii), industrie uşoa­
ră, maşini şi utilaj petrolifer, mecani­ Chimie (oral) ; Total 5 probe.
că, mecanizarea agriculturii, metalur­ f) La facultatea de geologie-geo-
berele de pe vîrful Parîngul, au
fost însoţiţi de un delegat al
B.T.E. Petroşani, care i-a con-
muncitorii permanenţi, partici­
pă prin muncă voluntară şi o
serie de muncitori, funcţionari
şi tehnicieni din oraşul Petro­
şani. Numai în zilele de 29 şi
30 iulie, un număr de peste 50
barbugiu ahtiat, te-a atras, şi în
vocabularul tău de „goian în
formare“ a apărut o nouă ex­
presie. Nu odată îţi anunţai
g a şc a : „Mă duc în piaţă să
şutesc ceva de potoT1. Cu alţi
tineri ca Constantin Vlăduţ, ca­
re s-au lăsat antrenaţi ca şi ti­
ne, ai dus mai departe viaţa de
scandalagiu. Te grozăveai cînd
băteai cu pumnul în masă sau
cînd vedeai că tremură alţii în fa­
ţa ta. Dar niciodată n-ai ştiut ce
gîndesc tovarăşii tăi de muncă,
oamenii cinstiţi despre tine.
Credeai că e deajuns să fii un
oţeiar bun. Nu ie privea că se
uită urît la tine cînd debitai
fraze vulgare sau ameninţai cu
bătaia. Dimpotrivă, erai mîn-
clru.
Asta-i oglinda tinereţii tale,
tovarăşe Lescan ! Acum îţi dai
seama că e murdară. Te Îngro­
zeşti cînd vezi tot ce ai făcut
în ultimii ani. „Prietenii“ tăi
au fost alungaţi din tabără, din
Hunedoara. Alţii, ajutaţi de co­
lectiv, de oamenii cinstiţi, au
păşit pe un drum bun. Pe aceş­
tia n-ai vrut să-i urmezi. Cel
mai bun prieten al tău de be­
ţie, bătăi şi barbut, Constantin
Vlăduţ, s-a făcut om în adevă­
ratul înţeles al cuvîntului.'Cînd
a căutat sa te rupă şi pe tine
din. gaşca derbedeilor, l-ai refu­
zat, l-ai ignorat. Ai continuat
să te bălăceşti în noroiul dezo-
noarei fără să şti că mergi că­
tre prăpastie.
Numai cînd oei miai înrăiţi
oameni, prieteni ai tăi, au fost
scoşi din tabără şi din Hunedoa­
ra, ţi-ai dat seama de prăpastia
în care era să cazi, împreună
cu ei. Rămas singur pe margi­
nea haosului te-ai îngrozit. Spe­
gie, mine, se vor da probe l a :
Algebră şi trigonometrie (scris
şi o ra l): Geometrie plană şi în spa­
ţiu (scris şi o ra l): Fizică (scris şi
oral) : Total 6 probe.
b) La facultăţile de chimie, chimie
industrială ; , tehnologia produselor a- că, bazele dârwinismului), (scris şi o-
lim entare: tehnologia şi chimizarea
ţiţeiului şi gazelor,se vor da pro­
be l a :
Matematici (scris şi oral) ; Chi­
mie (scris şi oral) ; Fizică (scris şi
orai) ; Total 6 probe.
c) La facultatea de arhitectură şi
urbanism; se vor da probe l a :
Matematici (scris şi o ra l: Fizică
(scris şi,oral) ; Desen (scris şi oral):
Total 6 probe.
Probele - de desen sînt eliminatorii
şi preced celelalte probe.
d) La facultăţile de agricultură, a-
Ştiinţe naturale (botanică, zoolo­
Anatomia şi fiziologia omului (scris
tanică şi zoologie (scris şi oral) ;
VWUmJL SOCIALISMULUI
Tot în acest timp elevii şi
studenţii excursionişti au orşa-
nizat focuri de tabără, lecturi
salariaţi ai Combinatului car­
bonifer au prestat muncă vo­
luntară. In aceleaşi zile un nu­
măr de 14 maşini basculante,
au transportat 48 tone pămînt
desfundat. O nică. Mai bine zis, a avut vită"...
riat de negura viitorului ce
te-aştepta, te-ai tras înapoi cu
un pas. A început să-ţi fie ruşi­
ne de tot ce-ai făcut, de derbe­
deii cu care ţi-ai băut banii, de
tine. Numai atunci ai văzut co­
lectivul oamenilor buni, care
luptau să te introducă în lumea
lor. Ruşinat, te-'ai apropiat de
ei. A licărit în tine speranţa că
totuşi eşti un bun muncitor,
un oţeiar priceput şi n-au să te
alunge.
Nu te-au alungat, aşa cum
poate ar fi trebuit s-o facă. Să
nu crezi însă, tovarăşe Vasile
Lescan, că otel arul bun din
tine, i-a oprit. Nu 1 Altceva
mai măreţ. Un lucru pe care
tu poate nici acum nu-1 înţele­
gi : dorinţa de a face om din
tine, om al zilelor noastre 1 Au
văzut că ai remuşcări şi n-au
uitat nici că ai fpşt un băiat
bun, cinstit. • i ...
Ai început acum să te con­
vingi de acest lucru. Şi cu pri­
mul pas făcut pe drumul cel
bun, ţi-ai dat seama că există
o viaţă mai frumoasă, care di­
feră ca de la cer la pămînt de
murdăria în care te zbateai. Fie­
care lucru bun pe care-1 faci,
îţi umple inima de bucurie. Cît
de bine te simţi acum cînd vezi
că oamenii care pînă mai ieri
te acuzau, îţi condamnau pur­
tarea, acum îţi vorbesc cu în­
credere.
Mal sînt în tabără la voi,
cîţiva bătăuşi, leneşi şi barbu-
gii. Nu te lăsa antrenat din
nou. Ajută mai departe coman­
damentul taberei, colectivul —
aşa cum ai început la com­
baterea acestor huligani.
Fii tare, tovarăşe Lescan 1
B. ROMULUS
grafie precum şi secţiile de biologie
— secundar geografie, geografie —
secundar biologie, geografie fizică,
geologie din cadrul facultăţilor de
ştiinţe naturale — geografie, se vor
da probe la :
Ştiinţe naturale (zoologie, botani­
ral) i Geografie fizică şi economică
a Republicii Populare Romîne (scris
şi oral) : Geografie fizică generală
(oral) ; Total 5 probe.
g) La facultăţile de filologie —
secţiile de limba şi literatura romînă;
limba şi literatura romînă — secundar
limba şi literatura germ ană: limbi o-
rientale; teoria literaturii, critică li­ sau latină.
terară şi folclor; la facultatea de is­
torie precum şi la secţiile de , istorie
din cadrul facultăţilor de filologie-fi- secţiile de filozofie şi pedagogie —
lozofie-istorie şi din cadrul facultă­
ţii de filologie-istorie, se vor da pro­
be l a : '
•*» A '
Limba şi literatura romînă (scris
şi oral) : Istoria Romîniei (scris şi
oral) ; Istoria Universală (oral),; To­
h) La facultatea de limba şi lite­
ratura' rusă din cadrul instituiuiui pe­
dagogic „Maxim Gorki", şi la sec­
ţiile de limba şi literatura rusă —
secundar limba şi literatura romînă
şi de limbi slave din cadrul facultăţilor şi o ral): Istoria Romîniei (scris şi
de filologie; de filologie, filozofie şi
istorie şi de filologie şi istorie, se
vor da probe l a :
Limba şi literatura romînă (scris
şi oral) : Limba rusă (scris şi o ra l);
ACŢIUNI
GOSPODĂREŞTI
T A PUI
Intr-o adunare cetăţenească,
locuitorii comunei Pui au hotă-
rît ca cea mai mare parte a
fondurilor din autoimpuneri să
fie folosită pentru construirea
unui nou cămin cultural. ALai
întîi trebuiau procurate mate­
rialele necesare. Pentru aceas­
ta Comitetul executiv al sfatu­
lui popular a început acum vreo
săptămînă cu sprijinul oameni­
lor, acţiunea de fabricare a
40.000 buc. cărămidă. Pînă în
prezent s-au făcut deja 27.000
buc. Aceasta se datoreşte în
primul rînd cetăţenilor care
prin munca lor voluntară au
transformat locul de fabricarea
cărămizii înlr-un adevărat şan­
tier.
Tot prin grija Comitetului
executiv s-au procurat şi trans­
portat încă de pe acum 2 va­
goane de lemne necesare în­
călzirii pe tot timpul iernii la
cele trei şcoli elementare din
comună.
De asemenea, prin munca vo­
luntară a cetăţenilor, în aceas­
tă perioadă s-au mai transpor­
tat 3.000 kg. var şi 3.000 buc.
ţiglă care vor fi folosite la lu­
crările şcolii elementare din sa­
tul Ohaba Ponor şi la căminul
cultural din Pui.
In aceste acţiuni s-au evi­
denţiat în mod deosebit cetăţe­
nii Ion Pau, deputat, Lazăr Ca-
rol şi alţii.
In ajutorul
pr@pagarîdlşfiS©r
Cabinetul de partid Hunedoa­
ra se ocupă îndeaproape de ca­
lificarea propagandiştilor ce vor
conduce formele de îrivăţămînt
pe anul 1957—1958.
Astfel în ziua de 29 iulie a.c.
a fost organizată o conferinţă
pe tem a: „însemnătatea istori­
că a Marii Revoluţii Socialiste
din Octombrie“, ţinută în faţa
a peste 100 de propagandişti,
de către tov. profesor Constan-.
tin Iorgovan. La această con­
ferinţă au mai fost invitaţi nu­
meroşi. membri şi candidaţi de
partid, ce'Vor Urma formele de
învăţămînt în noul an şcolar.
Istoria Romîniei (ora!) ; Total, 5
probe.
i) La secţiile de limbi romanico-
germanice şi limbi clasice ale facul­
tăţilor de filologie: de filologie, fi­
lozofie şi istorie şi de filologie şi
istorie, se vor da probe l a :
Limba şi literatura romînă (scris
şi oral) : Limba străină respectivă
(franceza, germana, engleza, latina)
(scris şi oral) : Istoria Romîniei (o-
ral) : Total 5 probe.
Pentru limbile italiană, spaniolă
şi limbi clasice, proba pentru limba
străină se va da la limba franceză
j) La facultatea de filozofie şi la
secundar limba şi literatura romînă
din cadrul facultăţilor de filologie,
istorie şi filozofie, se vor da probe
la :
Limba şi literatura romînă (scris
şi orai) : Istoria Romîniei (scris şi
şi oral) ; Psihologie (oral) ; Total,
5 probe.
k) La facultăţile de ştiinţe juridice
şi secţia de ştiinţe juridice din cadrul
facultăţii de economie politică şi ştiin­
ţe juridice se vor da probe l a :
Limba şi literatura romînă (scris
oral) : Constituţia Republicii Popu­
lare Romîne (o ral): Total, 5 probe.
l) La facultăţile de medicină, sto­
matologie şi medicină veterinară se
vor da probe l a :
Anatomia şi fiziologia omului (scris
şi o ra l): Zoologia şi bazele darwl-
NOTA TELEGRAME EXTERNE
Despre o cantină şi cîteva sugestii Sfafeie U n ife eonfinuă
luate în deridere să creeze svocuri
Povestea asta a început pe muncii se poate vedea clar de arme nucleare
vremea cînd mina Gheiar a- chiar din condica de recla­ NEW YORK 1 (Agerpres)'.
— Comisia S.U A. pentru ener­
vea o conducere aparte. Era maţii şi sugestii. In ziua de gia atomică a dat publicităţii
raportul semestrial în care se
un director al minei, un con­ 22 februarie a.c. minerul Emil arată că Statele Unite continuă
să creeze stocuri de arme nu­
tabil şef, un şef al aprovizio­ Grigore, a semnalat în con­ cleare de diferite tipuri.
nării şi mulţi alţi şefi care dică faptul că ia cantină ca­ In perioada ia care se referă
raportul, se spune în raport, ac­
conduceau treburile aici. S-ar feaua se serveşte rece. La da- centul a fost pus, ca şi pînă
acum, pe cercetări şi perfecţio­
părea la prima vedere că atî- ia de 15 iunie muncitorul S. nări menite să îmbunătăţească
şi să mărească arsenalul ame­
tor, oameni puşi să conducă Radu, arăta in numele mai rican de -arme nuoleiare. In ra­
port se subliniază că în afara
o mină nu le este permis să multor abonaţi ,că mâncarea sporirii stocurilor de arme nu­
cleare Statele Unite acumulează
scape din atenţia lor nici cel este fără gust. Intr-o altă zi, marj rezerve de uraniu.
mai mic amănunt. Dar un lu­ tov. Dumitru Bozfan a sem­ ! _0—
cru esenţial, un lucru care ar nalat în condică felul defec­ / Ambasadorul Elveţiei
în U.R.S.S. a ţinut
fi trebuit să ocupe locul intîi tuos hi care se întocmeşte
o cuvîniare la posturile
în preocuparea conducerii mi­ meniul. „La prînz supă de de radio şi televiziune
nei, n-a fost luat în seamă. fascie şi mâncare de cartofi, din Moscova
Este vorba de hrana mineri­ iar seara supă de cartofi şi MOSCOVA 1 (Agerpres) —
TASS a n u n ţă : In legătură cu
lor la cantină. Deşi a fost în­ mincare de fasole". aniversarea întemeierii Confe­
deraţiei elveţiene, Alfred Zen-
totdeauna cea mai discutată La toate aceste sezisări res­ dea, ambasadorul Elveţiei în
problemă, totuşi ea a conti­ ponsabilul cantinei dă un răs­ U.R.S.S., a ţinut o cuvîntare la
nuat să râmînă nerezolvată. puns şablon: „Nu am primit posturile de radio şi televiziu­
ne din Moscova. In ce priveşte
Unii oameni s-au obişnuit de la centru"... sau „Nu înţe­ politica externă a Elveţiei, a
declarai ambasadorul, aceasta
cu această situaţie proastă. legeţi că nu am primit de la este o ţară iubitoare de pace,
o ţară a neutralităţii clasice. El
A iţii însă nu. Ba dimpotrivă,¦ centru ?" Despre măsuri de a transmis tuturor popoarelor
din Uniunea Sovietică senti­
¦au început să seziseze orga­ înlăturarea neregulilor de aici, mentele de simpatie şi salutul
poporului elveţian.
nele în drept, să scrie în con­ nici pomeneală.
dica de reclamaţii şi suges­ Mai mult chiar, şeful ex­
tii ce se găsea la cantină. ploatării miniere din Gheiar,
A venit însă vremea că mi­ tov. Varachim Voina, care ar
na Gheiar a trecut la Trustul trebui să treacă zilnic pe la
minier Hunedoara. Abonaţii cantină, să vadă felul cum
cantinei s-au bucurai crezînd sânt hrăniţi muncitorii, chiar
că tovarăşii de la trust se vor el semnează în condica de re­
îngriji mai bine de hrana mi­ clamaţii în urma unei vizite
nerilor din Gheiar. întîmplăioare, „că totul e în
Insă bucuria a fost zadar­ ordine, şi că masa e bine ser­
parte de ea administratorul Aceasta este oare o dovadă
cantinei. Nu mai avea atiţa a grijii ce trebuie s-o aibă
bătaie de cap. In trecut, nu conducerea mineifaţă de ne­
prea avea pe cine da vina voile muncitorilor ? Credem
(conducerea era în Gheiar). că nu. Abundenţa de legume
Acum, la orice reclamaţie, la şi zarzavaturi care există în
orice sezisare, el răspunde acest sezon, impune conduce­
„nu pot, tovarăşi, nu mi s-au rii Trustului minier Hunedoa­
trimis alimente de la cen­ ra să asigure, muncitorilor o
tru"... hrană consistentă, şi gustoa­
Această indiferenţă faţă de să.
cerinţele juste ale oamenilor C. CHIŢIGOI
l — O ., f*—
Lăcătuşul monter FĂRCAŞ IOSIF
( Urmare din pag. t-a) căci şi tatăl lui fusese lăcătuş Unul din ei Iosif Fărcaş e pro­
şi fierar, de utilaj minier. curor, iar cel mai mic e mun­
Natunal că, conducerea între­ Prunc de moţ din Baia de Criş, citor la cooperativa de produc­
prinderii a primit cu bucurie Făroaş Iosif, de la 12 ani a ţie meşteşugărească „Moţul“
declaraţia lui Făroaş Iosif, că mîneat cum spune el — „pîine din Baia de Criş.
vrea să rămînă în întreprin­ străină“.
dere, ou alte cuvinte ambele — Pînă a învăţat Iosif car­
părţi au rămas mulţumite de Vechi sindicalist, Făroaş Io- te, am răbdat şi m-am lipsit
acest rezultat. Cum ar fi putut sif a luat parte în 1920, la gre­ de multe. Am renunţat şi la
pleca din întreprindere Făroaş va din Valea Jiului. tutun — prietenul oamenilor
Iosif, oare din 1910 e lăcătuş.
El care are meseria în sînge. — Am fost om de încredere singuratici s-au bîntuiţi de gîn-
cu brasardă roşie pe mînă — duri„.
spune el.
Acum singura-i mîngîiere,
In 1947 a intrat în rîndurile singura dragoste a lui Iosif
partidului. Deşi are vîrsta de Fărcaş, sînt atelierele. Dacă
63 de ani, el e un model demn !-ai întreba pe lăcătuşul montor
de urmat pentru muncitorii Fărcaş Iosif, cîţi oameni a ca­
mai tineri. Realizează planul lificat, el nu i-ar putea numă­
lunar cu 150—170 la sută dînd ra pe degetele de la amîndouă
producţie de calitate. Fărcaş mîinile. Dintre cei cărora le-a
Iosif e şi un bun montor. A pus meseria în mînă, el pome­
neşte cu drag, pe. Pîrva Teo­
montat 3- uzine electrice — dor, lăcătuş fruntaş în produc­
partea mecanică — fără ţie, şi unul dintre cei mai buni
asistenţa vreunui inginer, nu­ montori. Pe Bucium Vasile şi
mai cu desenele şi schiţele îna­ pe Ştefan Cornel, care înainte
inte. era stînjenar, lucrător la pă­
dure. Prin aceştia şi alţii, Făr­
Viaţa lui e o pildă de ones­ oaş Iosif, chiar cînd nu via mai
luora în ateliere, va fi prezent
titate şi de muncă. Fără totuşi între tovarăşii lui prin ceea ce
ca această viaţă să-l fi cople­ i-a înzestrat din minunata lui
şit, cu satisfacţii şi bucurii. inimă, sau i-a învăţat din în­
Soţia i-a murit de mult, dar el delungata lui experienţă.
a reuşit să crească pe cei doi
copii ai săi şi să-i facă oameni.
nismului (scris şi o ra l): Chimie (scris natorii şi preced celelalte probe. dare maternă a candidaţilor, care să
şi o ra l); Fizică (scris) ; Tota! 7 pro­
be. p) La institutul de Cultură Fizică facă traducerea respectivă la concursul
m) La facultăţile de farmacie, se se vor da probe l a : de admitere.
vor da probe l a :
Botanică şi bazele dârwinismului Anatomia şi fiziologia omului (scris 11. — La concursul de admitere
(scris şi oral): Chimie (scris şi oral): şi oral) : Limba şi literatura romînă notarea se va face la fiecare probă
Fizică (scris şi o ra l); Total, 6 pro­ (scris) : Probe practice. Probele prac­ in parte cu notele 1— 10.
be. tice sînt eliminatorii şi preced ce­
lelalte probe. Probele scrise şi probele practice
n) La facultăţile din cadrul Insti­ sînt eliminalorii. Eliminarea de ta
tutului de Ştiinţe economice şi plani­ — La facultăţile din cadrul Univer­ concurs în urma probelor scrise se
ficare (economia politică şi planifi­ sităţii „Boiyai“, la secţia de limbă face pe baza mediei rezultate din no­
care, finanţe, credit şi evidenţă con­ şi literatură maghiară din cadrul U- tele obţinute la aceste probe, nota
tabilă, comerţ şi statistică), precum ( niversităţii „C. I. Parhon", la Insti­ medie minimă de admitere la oral
şi secţia de economie politică din. ca­ tutul de Teatru „Szentgyorgyi Ist- fiind 5. Lista candidaţilor admişi la
drul facultăţii de economie politică van“, precum şi Ia secţiile cu limba oral se afişează înainte de începerea
şi ştiinţe juridice, se vor da probe de predare maghiară din Institutul examenului oral.
de Arte Plastice „ion Andreescu'* şi
la: Conservatorul de Muzică „Gh. Dima“, înainte de începerea examenului o-
concursul de admitere se va da po­ ral, candidaţii la concursul de admi­
Istoria Romîniei (oral) ; Geografie trivit prevederilor de mai sus, cu ur­ tere (de burse) vor primi o fişă In
(scris şi oral) : Matematici (aritme­ mătoarea completare: la facultăţile care examinatorii vor însţrie notele
tică şi algebră) (scris): Constituţia
Republicii Populare Romîne (oral) : obţinute de candidaţi ta examenul o-
Total, 5 probe.
menţionate la pct. „g“, „h“, „i‘\ rat imediat după încheierea exami­
Pentru secţia de merceologi« din
cadrul facultăţii de comerţ şi merceo- „j“, „k" şi „o” pe lingă probele indi­ nării la disciplina respectivă.
logie, în locui probelor de geogra­
fie, se va da o probă scrisă de chi­ cate se va da o probă scrisă şi orală Pe fişe se vor lipi fotografiile can­
mie şi o probă orală de fizică. de limbă şi literatură maghiară. didaţilor.
La secţia de economia comerţului La limba şi literatura romînă, can­ Fiecare candidat va preda fişa de
exlerior se va da şi examen scris şi didaţii din rîndurile naţional:iăţîlor note comisiei de examinare după ul­
oral la una din limbile rusă, fran­ conlocuitoare vor fi examinaţi după tima probă orală susţinută.
ceză, germană, engleză, după alege­ programa şcolii medii absolvite.
rea candidatului, Media generală se obţine prin a-
La toate facultăţile cu limba de pre­ dunarea notelor de la toate probele
o) La institutele de artă teatrală dare maghiară examinarea se va face (scrise, orale şi practice) şi împărţi­
şi cinematografică, arte plastice şi în limba maternă. rea rezultatului obţinut la numărul
conservator, se vor da probe l a : acestor probe.
La toate facultăţile cu limba de
Limba şi literatura romînă (scris predare romînă, unde se prezintă la Admiterea în învăţămintul supe­
şi o ra l); Probe practice pe specia­ concursul de admitere candidaţi din rior se va face în ordinea descres-
lităţi. Probele practice sini elimi-i rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare, cîndă a mediilor (între (0 şi 5) şi
aceştia din urmă pot să susţină pro­ în limita locurilor pentru care s-a
bele în limba maiernă. in acest ţinut concursul la facultatea sau sec­
scop se va coopla în comisiile exa­ ţia respectivă. La concursul de ad­
minatoare cile un cadru didactic din mitere, nu exisiă reuşiţi fără locuri.
învăţămîn'ul superior sau de la şcoa­
la medie, cunoscător a) limbii de pre­ (Continuare în pag. IV a)