Page 3 - 1957-08

Nr. 8 19
Pregătiri pentru
oriire M uniiflî ia I.G.5. Hunedoara
„Ştii că k noi încape săîari-
zaraa îmbunătăţită ? Ai auzit
Că paste vreo 2—3 zile vom a-
fla noul tarif ? Te-ai gîndit să
faci vreo propunere de organi­
zare a locului de -muncă ?“. Sînl
întrebări pe care muncitorii
I.C.S. Hunedoara şi le puneau
deseori. Din aceste discuţii se
putea vedea că nu prea ştiau
ei cum vine treaba cu sistemul
de salarizare îmbunătăţit. Erau
¦mulţi dintre ei care făceau con­
fuzii, iar cîţiva nici nu se de­
clarau de acord cu „Noul sis­
tem“ — oum spuneau ei. A-
ceasta era atmosfera în preaj­
ma zilei dp 8 iulie a.c., data
la care a fost fixată şedinţa
de prelucrare a instrucţiunilor
privind salarizarea îmbunătă­
•ţităî*. *•' i ' <, . > se fixa de la început un grafic
Primul pas
8. iulie. Spre sala de şedinţe
a I.C.-S.H., se îndreptau gru­
puri de muncitori şi tehnicieni,
unii liniştiţi, alţii disoutînd a-
prins.
In sală era cald. Prelucrarea
instrucţiunilor de la minister,
privind salarizarea. îmbunătăţi­
tă, era aseditata ou mult in­
teres. L
— Pentru reuşita experimen­
tării — spunea un tovarăş din
prezidiul adunării — -sînt ne­
cesare multe măsuri. De pildă,
trebuie formată o comisie cen­
trală care să coordoneze lucră­
rile şi subcomisii pe sectoare,
oare să fie „dinamul“ fiecărui
loc de muncă.
S-aij,. fixat, toâte comisiile. In
aceeaşi şedinţa s-a prezentat
planul de acţiune al comitetu­
lui de întreprindere, pe oare a-
dunare-a l-a aprobat. Apoi, s-a
întocmit un grafic de termene
pentru prelucrarea instrucţiu­
nilor pe sectoare.
A doua zi, parcă se făcuse
mai senin în întreprindere.
— Asta mai zic şi eu salari­ murire, unde se dau consultaţii cale. Or aceste norme, nu toate rea oahleilor de teracotă.
zare — spunea un muncitor. privind salarizarea îmbunătă­ reprezentau conţinutul muncii
Un altul care fusese la şedin­
ţă, explica într-un grup cum via
di tariful.
— Nu spuneam eu că-i mai răspunde oricăror întrebări.
mare „preţul“ ? Chiar încăoda-
tă faţă de cum era — se fuduli
un tînăr.
' Comisii, propuneri
şi consultare
Au început apoi prelucrările
pe sectoare. 10 zile de frăraîn-
tări. Era asaltul cu propuneri
de organizare şi îmbunătăţire
tehnică a procesului de produc­
ţie. Inginerii, care aveau multe
luo'ruri de spus, nu s-au lăsa*
•aşteptaţi.
— Eu mă înscriu la cuvînt,
să fac cîteva propuneri — s-a
'auzit în sală vocea inginerului
MAREA SĂRBĂTOARE A TINEREŢII DE LA MOSCOVA
A III-a ediţie a jocurilor sportive
internaţionale prieteneşti
(Urmare din pag. l-a)
iar boxerii M. Dobreacu şi
Puiu Nicolae au debutat cit Clasamentul : 1. Stepanov preliminar învingînd fără difi­
succes în cadrul categoriei
„muscă“. Victorii valoroase au
iirai repurtat jucătorii de te­
nis de masa şi voleibaliştii. In
prima zi atleţii romîni nu au
confirmat aşteptările înregis-
trînd rezultate cu mult inferioa­
re posibilităţilor- lor.
Iată un sciirf comentariu al
principalelor evenimente spor­
tive din prima zi a Jocurilor
sportive internaţionale priete­
neşti :
¦3 A T L E T ISM : Mult aşteptatul
duel sportiv din proba de să­
ritură în înălţime în care pro­
tagoniştii principali au fost at­
leţii sovietici Stepanov şi Kas-
karov a entuziasmat pe cei
100.000 de spectatori. Cei doi
atle+i au rămas singuri în con­
curs de la 2,04. Apoi ei au tre­
cut din prima oară ştacheta
înălţată la 2,07 m şi respectiv
2,10 m. Recordmanul mondial
Stepanov trece apoi înălţimea
de 2,13 m, Kaşkarov doboară
dar reuşeşte în cea de a doua
încercare şi revine pe primul
plan al luptei. Ştacheta este
înălţată acum la 2,17 m, cu
un centimetru peste recordul
lumii deţinut de Stepanov. E-
xceptionaiul atlet sovietic ra­
tează de puţin doborînd ştache­
ta cu vîrful piciorului. Conform
regulamentului victoria în a-
ceastă probă este atribuită lui
Şerban, şeful atelierului utilaj.
I sţa dat cuvîntui.
— Mai precis vorbind, am
trei propuneri care privesc sa­
larizarea. Repararea tractoare­
lor K.D. să fie plătită, după
caz, atît în acord cît şi în re­
gie. Lucrările mari să fie plă­
tite în aoord. Echipele de lă­
cătuşi şi de depanare să fie sa ­
larizate în regie. Aceasta, deoa­
rece echipele trebuie să piardă
mult timp pentru deplasare la
locurile unde sînt solicitate,
timp care se plăteşte în acord,
ceea ce nu este normal. Să fie
delimitate lucrările de reparaţii
la utilaje grele, care se vor plăti fi luate în seamă şi pe măsura
în acord. Lucru oare se poate
face, ţinînd seama de faptul că
aoest utilaj este la îndemînă
şi poate intra în reparaţie ime­
diat. Menţionez că şi pînă acum
se plătea în acord, dar totuşi,
este necesară delimitarea de
care vorbeam.
Cînd şefului de echipă mon­
tări, Teodor Molanoea, din gru­
pul de şantiere montaj i s-a
dat cuvîntui, el a început:
— Eu cred că înfiinţînd bri­
găzi complexe, în oare pe lingă
lăcătuşi şi montori să intre şi
sudori, s-ar face un lucru bun
Aceste brigăzi ar putea executa
lucrări de la început pînă la
sfîrşit. In această formă se va
putea preciza calitatea lucrării
executată de brigadă, putîndu-
de timp pentru lucru. Şi mai
am ceva. Propun să fie înfiin­
ţate echipe pentru remedieri la
piesele oare au defecte de exe­
cuţie. Cu ajutorul acestor echi­
pe .brigăzile de montori nu ar
mai pierde timpul cu remedie­
rile de piese şi ar putea trece
direct în procesul de montare
Pentru că pe parcurs s-ar
mai fi putut ivi şi alte probleme
sau nelămuriri, s-ia înfiinţat la
fiecare seotor un punct de lă­ dere au existat şi norme lo­ de argilă, necesară la fabrica­
ţită. In această muncă au fost
numiţi cei mai pregătiţi tehni­
cieni, oameni care vor putea
Condica
In condica de propuneri a a-
telierului de strungărie a apă­
rut o propunere. Cu litere ci­
teţe' era sc ris: „Subsemnatul
Ioan Mardarie, strungar, pro­
pun ca atelierul de strungărie
să fie dotat cu o macara pen­
tru ridicarea pieselor grele.
Trebuie să spun că această ri­
dicare se face cu mijloace rudi­
mentare. Dacă propunerea mea
va fi aplioată, se va reduce
timpul necesar transportului şi
în aceiaşi timp muncitorii vor
fi scutiţi de eforturi fizice gre­
le“.
Stepanov care a trecut din pri­ VO LEI: Reprezentativa mas­
ma încercare înălţimea de 2,13 culină de volei a R. P. Romîne
m. â debutat cu succes în turneul'
(U.R.S.S.) 2,13 m ; 2. Kaşka­
rov ('U.R.S.S.) 2,13 m ; 3. Sit-
kin (U.R.S.S.) 2,01 m ; 4. Slein
(R„ D. Germană) 2,01 m ; 5.
Kovar (R. Cehoslovacă) 2,01 m.
Campionul nostru Soter s-a
clasat pe locul 8 cu run rezul­
tat de 1,95 m.
Sub seninul unei lupte dîrze
a început şi proba de 10.000 m
plat. Chiar de Ia pocnetul pis­
tolului de start atletul sovietic
Bolotnikov s-a instalat în frun­
tea plutonului şi după cîteva
sute de metri el îşi crease un
avans de 50 metri.
Iată clasamentul probei t 1.
P. Bolotnikov (U.R.S.S.) 29
minute 14 secunde 6 zecimi ;
2. Lav/rence (Australia) 29
minute 16 secunde 4 zecimi;
Cerniaski (U.R.S.S.) 29 minu­
te 36 secunde 6 zecim i; 4. Ja-
nnke (R.D. Germană) 29 mi­
nute 52 ¦secunde 6 zecimi etc.
In proba de greutate băieţi
cel mai bun rezultat a fost ob­
ţinut de recordmanul european,
Jiri Skobla (R. Cehoslovacă)
cu 17,20 m. *Coechipierul său
Plihal a ocupat locul 2 cu 16,98
m iar Ovsepian (U.R.S.S.) s-a
clasat al treilea cp 16,94 m.
Trei atlete sovietice, au ocu­
pat primele locuri în proba de
săritură în lungime. Ordinea
clasamentului este următoa­
rea : 1. Miareniae 5,87 m ;
Dvalişvili 5,82 m ; 3. Eliseeva
5,81 m.
• ... t ri ••
Fierărul-beton!st Petre Iones-
cu.. a propus prin intermediul
condicii, să se mai -aducă sta­
ţii mecanice pentru tăiatul fie­
rului, maşini de fasonat şi tro-
lii mecanice, iar maşinile exis­
tente să fie puse' în stare de
funcţionare perfectă. Apoi, să
fie micşorate distanţele între
locurile de fasonare şi depozi­
tare a armăturilor şi locul de
montare al acestora. In caz că
aceste distanţe -nu se vor putea
micşora, transportul armături­
lor să fie făcut cu tractoarele
şi nu manual, aşa oum se e-
xeoută acum.
Este sigur că propunerile, voi
posibilităţilor vor fi aplicate.
Iată şi cîteva iscălituri oare
încep cu „Ing.“. Să luăm una.
E-ste a tov. inginer Carol Moess,
şeful secţiei organizarea mun­
cii din cadrul grupului de şan­
tiere construcţii. Bl a făcut pro­
punerea oa cimentul vrac să fie
încărcat în camioane cu aju­
torul unor pompe. Sub această
formă, se vor face economii de
timp la încărcare şi se va asi­
gura securitatea sănătăţii mun­
citorilor.
Mai sînt î-n-că multe propu­
neri despre oare s-ar putea
scrie. Pînă în 26 iulie a.c. au
fost extrase din condici 62 de
propuneri, oare vor fi cercetate
de comisiia centrală şi pe baza
cărora se va întocmi pianul de
măsuri teh nico-orga niza-torice
pe întreprindere.
Normarea
In legătură cu normarea, a
avut loc o şedinţă unde s-au
discutat principiile noii salari­
zări şi măsurile pentru aplica­
rea ei. Apoi, au fost stabilite
colective pe sectoare, oare au
modificat normativele pe baza
celor noi. La ci în întreprin­
depuse, unele fiind umflate.
Acum, s-a trecut la verificarea
lor şi în momentul începerii
experimentării salarizării îm­
bunătăţite, vor putea fi introdu­
se cele noi. La activităţile au­
xiliare se vor stabili normative
de personal.
Pentru că la. Trustul .7 oori-,
strucţii din Petroşani se face
experimentarea salarizării îm­
bunătăţite, de la I.C.S. Hune
doara, va pleca un grup de to­
varăşi- pentru a face un schimb
de experienţă.
Dacă lucrările de pregătire
vor continua în ritmul de pînă
Depynâlrepîaliacum, experimentarea sistemu­
lui de salarizare îmbunătăţit
şi o m p m c o n m i mva piltea fi începută la i sep­
tembrie 1957.
E. USCAR
_______________________ f-V u « ' ' c < itj
cultate echipa Belgiei cu 3—0
(15—0, 15—1, 15—5). Cu mult
interes a fost urmărit meciul
dintre echipele U.R.S.S. şi R.
P. Bulgaria cîştigat de volei­
baliştii sovietici,
SC RIM Ă: In sala de spor­
turi a asociaţiei „Aripile sovie­
telor“.
Floretiştii romîni au avut
6 comportare remarcabilă. Ei
au învins puternica echipă a
Franţei cu 11—5 şi pe cea a
R.P. Polone cu 9 —7 oalificîn-
du-se astfel pentru finală. Din
aceiaşi serie (B) pentru finală
s-a calificat şi echipa Egiptu­
lui care a întrecut reprezenta­
tiva R.P. Polone cu 13—3 şi a
terminat la egalitate: 8—8 cu
echipa Franţei.
In seria A s-au înregistrat
următoarele rezultate: U.R.S.S.
—Austria 11—5 ; R.P. Unga­
ră—Finlanda 15—1 R. P. Un­
gară -1— Austria 10—1, U.R.S.S.
—Finlanda 9—1. Din aceas­
tă grupă pentru turneul final
s-au calificat echipele U.R.S.S
şi R. P. Ungare.
l-n prima zi reprezentativa
masculină de baschet a R. P.
Romîne care activează în gru­
pa B alaiuri de echipele Fran­
ţei Siriei, R P. Ungare şi El­
veţiei a întîlniţ puternica for­
maţie a R. P. Ungare, fostă
campioană a Europei. Ca şi la
recenta ediţie a campionatelor
europene de la Sofia, baschei-
baliştii noştri, deşi au avut un
dru m u l so c ia lism u lu i
in contul lunii
au;
Colectivul secţiei conserve de
la fabrica I.A.R.T. Deva, prin-
tr-o muncă.bine organizată a
reuşit să-şi îndeplinească îna­
inte de termen sarcinile de
plan ce le reveneau pe luna
iulie. \ ,‘';U '
Astfel, în ziua de 29 '. iulie
planul lunar la ¦conserve â -fost
realizat, prod-ueîndu-se în plus
2214 kg. .conserve de cârpe. Se
evidenţiază în mod deosebit ti­
nerii din brigada -utemistă,
condusă de Cornel Nistor • şi
tovarăşa . Ani,a Pertea, organi­
zatoarea grupei' sindicale din
această secţie. ' străduinţi şi autodisciplini n-au în-
1 '< 11
!n şsăse Surii —peste
un miSion lei
economii Ia preful
de c©st
Reducerea preţului de cost
la lucrările de construcţie, a
constituit una din preocupările
de seamă ale colectivului de
muncitori, ingineri şi tehnicieni
de la Trustul regional de con­
strucţii locale.
Prin introducerea unui re-
gim sever de economii la ma­
teriale, mecanizarea unor iu- !
orări oare cereau un mare vo­
lum de muncă, prin folosirea
raţională a braţelor de muncă
şi introducerea normelor com­
plexe, colectivul acestui trust a
reuşit să reducă preţui de cost
al construcţiilor, in primul se­
mestru ai anului 4957, cu 1,8
la sută, faţă de plan, realizînd
la acest capitol 1.156.000 lei e-
oonomii.
In această perioadă produc­
tivitatea muncii a fost sporită
cu 3 la sută faţă de sarcina de
pian, iar planul producţiei glo­
bale a fost depăşit cu ¦45,6 la
sută.
Utilaje noi
La fabrica de teracotă Deva
a sosit de curînd un malaxor
nou pentru pregătirea pastei
Aoest malaxor urmează să fie
instalat şi să intre în producţie
la sfîrşitul lunii august.
i ; cec! uşor
l
început bun, au cedat iniţiati­
va pînă la sfîrşit rutinaţilor
jucători maghiari care au obţi­
nut victoria finală cu scorul
de 69—53. Iată şi aite rezul­
tate înregistrate : Băieţi : Gru­
pa A : R. Cehoslovacă — An­
glia 96—48 ; Egipt — Belgia
67—65; Bulgaria — Tunis
113—44; Grupa B : Franţa —
Elveţia 70—38 ; Grupa C : R.
P. Chineză — R.P.D. Coreeană
108—50.
Femei : U.R.S.S. — Franţa treierat doar 198 kg. boabe,
76—40 ; R.P. Bulgaria — R. P.
Ungară 7 6 - 2 4 ; R.P.D. Co­
reeană — Finlanda 63—24.
TENIS DE MASA-: Noua
sală de sporturi a asociaţiei
„Energia“ este locul de desfă­
şurare a turneului de tenis de
masă. La întreceri sînt înscrişi
jucători şi jucătoare din 23 de
ţări, competiţia puţind fi soco­
tită drept una dintre cele mai
mari din lume, după campio­
natele mondiale. Reprezentan­
ţii ţării noastre au luat un
start bun. In proba de simplu
femei Ella Zeller a jucat exce­
lent în compania sportivei chi­
neze Ciun Pei-in pe oare a
învins-o în trei se tu ri: 21—8,
21—9, 21 —10. La simplu băr­
baţi Botinei- a terminat de a-
semenea învingător în fata lui
Baulitis (U.R.S.S.) cu 3—0
(16, 15, 18).
. B O X : Cei doi boxeri romîni
care au urcai treptele ringului
în prima reuniune, Mircea Do-
brescu şi Puiu Nicolae au ob­
ţinut decizii de învingători în
unanimitate în faţa unor ad­
versari apreciaţi pentru valoa­
rea lor. Atacînd în stilul său
caracteristic cu -repetate croşe-
uri la figură. Dobrescu a dis­
pus confortabil la puncte de
Petkov (R. P. Bulgaria) în
timp ce Puiu Nicolae l-a învins
pe Bîstrov (U.R.S.S.) Victoriile
celor doi sportivi romîni au
fest îndelung aplaudate.
- - Pdg. 3
v*
Traărul frezor TELEGRAME EXTERNE
Tunisia este gata oricînd
(Urmare din pag. l-a) sat să se ridice niciodată, devenind să contribuie
la reglementarea
pentru ce am numai 1,50 metri înăl­ un om de nădejde, folositor colecti­ problemei algeriene
ţime ? vităţii.
NEW YORK (Agerpres). Re­
Nicula Gheorghe a rămas mic ...Tov. Vilcan Ioan, secretarul or­ prezentantul permanent al Tu­
de stat, dar a moştenit un suflet ganizaţiei de bază a atelierelor, şi nisiei la O.N.U., Mongi Slim,
mare. Şi această bogăţie de preţ, totodată şeful de secţie al lui Nicula -a avut luni o întrevedere cu se­
el o îngrijeşte cum ar îngriji un gră­ Gheorghe, asista la convorbirea cretarul general al O.N.U.,
dinar o floare rară. noastră. A intervenit în discuţie. Ha-mrnariskjoeld, cu care prilej
l-ia informat despre schimbarea
— Să nu credeţi că Nicula negli­
de regim din Tunisia, care după
cum se ştie s-a proclamat re­
publică. Mongi Slim a asigu-
,rat pe secretarul general că re­
publica Tunisia va respecta toa­
te obligaţiile internaţionale şi
In şcoala profesională de ucenici, jează munca de atelier din cauza se va conforma întru tot-u! pre­
vederilor cartei O.N.U. Referin-
Nicula Gheorghe a fost totdeauna studiilor. Din contră. El realizează du-se la rolul Tunisiei în even­
tualitatea unor tratative franco-
printre cei dinţii. Obişnuit de mic lunar între ICO—17f) la sută planul algeriene, reprezentantul tuni­
sian a spus că ţara sa este
cu lupta, ei nil a aşteptat nicioda­ de producţie, şl dă lucrări de cali­ oricînd gata să oontribuie la
reglementarea problemei alge­
tă să fie dădăcit prea mult de alţii. tate la freză: roţi dinţate cu dinţi riene „prin tratative libere în­
tre părţi“. Mongi Slim s-a pro­
In timpul şcolii, căuta să fructifice elicoidali, piese de precizie care cer nunţat în favoarea creării u-
nor federaţii nord africane, dar
în atelier cunoştinţele teoretice că­ cunoştinţe, ochi sigur şi îridemîna- numai după recunoaşterea in­
pătate în şcoală. Rezultatele acestei re... dependentei Algeriei.
tîrziat să se arate. La absolvirea Nicula Gheorghe n-a avut părinţi Poliţia franceză
care să-l crească. Pe el l-a crescut a confiscat
ediţia din 30 iulie
şcolii de ucenici e încadrat în pro­ partidul — continuă tovarăşul VîJ-
ducţie în categoria V-a, pe cînd co­ can. De cîtva vreme el e candidat a ziarului „VHurnanite(t
PARIS (Agenpres). Prefec­
legii lui au fost încadraţi de abia de partid, membru în comitetul
în categoria lll-a şi a IV-a. Deşi U.T.M. pe întreprindere şi membru tura poliţiei din Paris a confis­
de o construcţie fizică debilă, tînă­ în Comitetul raional U.T.M. Luna a-
rul frezor găseşte suficientă energie, ceasta — încheie secretarul organi­ cat în noaptea de 29 spre 30
ca paralel cu munca de frezor, să zaţiei de bază a atelierelor de la
urmeze liceul seral şi să-l termine Gurabarza — Nicula Gheorghe. va iulie ediţia ziarului „L‘Huma-
cu succes. Anul trecut s-a prezentat deveni membru de partid...
la examenul de admitere la facul­ L-am însoţit pe Nicula Gheorghe nite“, pentru că a publicat o
tatea de mecanică, şi a reuşit dar înapoi la locul de muncă. Intre
fără loc. Anul acesta va încerca din timp ucenicul pe care-l lăsase la scrisoare a lui Leon Feix, con­
nou şi va reuşi. Nicula Gheorghe, freză, să-i ţină locul, terminase silier ai Uniunii Franceze, adre­
fiul minerului persecutat de stăpînii piesa care era atunci în lucru.
minelor de altădată, e hotărît să — Nu v-am spus eu că am în­ sată preşedintelui Consiliului
răzbune în viaţa lui, soarta grea a credere in ucenicul Rusanda Ro­
tatălui, care practic a fost asasinat man ? de Miniştri al Franţei Bourges
pe încetul şi cu cruzime, şi să dea Şi din ochii lui mă învălui o lu­
o -splendidă replică trecutului, ridi- mină curată, pe care o port încă Maunoury, în oare atrage aten­
cîndu-se acolo unde tatăl său n-a vi- cu mine, ca pe un dar de preţ.
ţia acestuia' asupra mai multor
oazuri de acte teroriste Săvî-r-
şi-te de trupele franceze în Al­
geria împotriva populaţiei ci­
[ INFORMAŢIE \ vile.
^ *4
C Se aduce la cunoştinţa conduce rilor întreprinderilor, instituţiilor, şi i
[
^corganizaţiilor din regiunea Hunedoara că pot publica în ziarul nostru :
L
[• Anunfun, reclame, oferte de serviciu, i
j~diferite alte informaţii pe care vor să le aducă la cunoştinţa 1
| publicului. ¦-
De asemenea se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că ^
Lse pot publica anunţuri privind:
Pierderi de acte
t—j u J U J U - 7 <—~ J u j <__1 \__ f \__ / 1__ t u j \— f u _ f <— i \__ ! \__ r i_ I -/«— O --- fv _ _ /
ÎN PUN TREIERIŞ
Prin satele raionului Hunedoara
(U3‘rm' !_ar_e__d_in__p_a_g_. _l_-a_)_
— Nu se ocupă nimeni de O caut pe tovarăşa Muntea­
La începutul discuţiei nu i-am mobilizare, tovarăşe. nu. O găsesc.
crezut. Dar pe drum am întîi-
nit aite oare încărcate cu grîu — Unde-s agitatorii, depu­ — Sînt de la redacţie, tova­
ce se îndreptau spre arie. Erau taţii ? — îi întrebai din nou. răşă directoare şi aş vrea să
întovărăşiţii Ladislau Nagy, E- scriu ceva despre activitatea
caterina Bikfalvy, Ladislau — Nu am văzut pe nimeni. celor doua cămine culturale.
Farkaş şi mulţi alţi întovără- Nici pe şeful secţiei agricole
şiţi. de la sfatul raional, care-i de — Greşeşti, tovarăşe, nu sînt
aici din sat şi nici pe deputa­ eu directoarea căminului cultu­
La o „aruncăiură de băţ“ ţii Virgil Pop şi Afon Văleanu, ral. E tovarăşa Uiet Aurora.
care răspund de această arie, Stă în apfopiere.
Satul Nadăştia Inferioară se nu i-am văzut.
află, cum se spune adesea, la Am înţeles. Tovarăşii de la
o aruncătură de băţ de satul Am înţeles felul cum se des­ sfat nici nu mai ştiau cine-i
Hăşdat. Era de aşteptat ca me­ făşoară munca politică pentru directorul căminului cultural.
todele bune folosite de organi­ terminarea grabnică a treieri-
zaţia de: bază din Hăşdat în şului în satul Nadăştia Inte­ O caut pe adevărata direc­
rioară. Dacă aşi fi întîlflit a- toare a căminului. O găsesc.
munca politică de rriasă, să îi
fost răspîndite ele comitetul co­ tunci pe tovarăşii de la raion, — Aş vrea să scriu ceva
munal de partid şi în satul Nă- le-aşi fi propus să se ocupe despre activitatea culturală de
dăştia Inferioară, mai ales că mai mult de această treabă. aici, ştiţi, despre cele două că­
Rămîne acum sa tragă ei con­ mine.
cluziile necesare...
— Nu prea aveţi ce... In ul­
timul timp nu s-a mai făcut ni­
mic.
secretarul comitetului comunal Două cămine cuiiuraSe — Bine, dar acum, în plin
de partid, tovarăşul Ion Irlea, treieriş. munca culturală să nu
locuieşte chiar în acest sat. şi., nici unu! sprijine cu nimic această cam­
panie ?
Iată pe scunt cîteva fapte. In- satul Streisîngeorgiu sînt
două cămine culturale. Unul e — Căminul cel nou nu e
— Cum staţi cu treierişul, nou, altul e amenajat într-o chiar terminat, iar la cel vechi
tovarăşe Irlea ? clădire mai veche. S ar părea nu s-a mai făcut nimic — îmi
că aici există, o muncă cultura­
— Cam rău. lă cum nu întîlneşti peste tot. răspunse directoarea.
Două cămine, din care unul Am înţeles cum organele de
Mă uit în registru de la arie. nou. Poate, că vechiul cămin
Treierişul începuse în zma de nu ă mai făcut fată cerinţelor... partid locale şi sfatul popular,
27 iulie. Mai jos erau trecute sprijină munca culturală. Atît
cantităţile treierate. Erau foar­ Mă interesez de fapte. de bine cunoşteau toate aspec­
tele ei, îneît nici nu mai ştiau
te mici. In ziua de 28 iulie s-a
cine-i director şi nici că noul
în ziua de 29 — 724 kg... — Cine e directorul căminu­ cămin nu e terminat.
lui cultural ? — întrebai pe to­ Mai e nevoie de comentarii ?
— De ce această situaţie ? varăşii de la sfatul popular.
— mă adresai delegatului de Cred că nu. E nevoie în schimb
batoză. — Maria Munteanu. de măsuri practice!
.O-. *o-- •*-*•••¦**• *o*
O- *6* «6 > -ir - - i • -ii ¦ .3 -o* -d • -v ¦*.
Realizări de la L C. S- Hunedoara
In cinstea zilei de 23 August, rlulescu, oare a realizat indi­ tare liniile ferate de transpor­
şantierele din cadrul I.C.S. Hu­ cele de 2,20. tarea -minereului din Ghelar. A-
nedoara realizează frumoase ceastă lucrare a fost condusă
succese. O altă lucrare pe care o e- de maistrul Ion Mitică şi ter­
xecută harnicii constructori este minată cu 10 zile înainte de
De la şantierul de cea de la vatra cuptorului Sie­ termen. La terminarea lucrării
mens Martin. Cu toate că au au contribuit în mod deosebit
construcţii O.S.M. tir. 6... fost întîmpinate greutăţi din echipele tov. Stan Constantin
cauza lipsei de cărămizi refrac­ şi Ion Birtărescu, oare au de­
încă de la începutul anului, tare, pe care furnizorii de l;a păşit planul cu 11 la sută.
acest şantier a depăşit planul Pleşa şi Comarnic nu le-au li­
în proporţie de 10—25 lia sută. vrat-o ia timp. totuşi lucrarea se Alte lucrări de importantă
Obişnuiţi cu depăşirile de plan află î-n grafic. Văzînd că n-u au mai mare sînt celé dé la tera­
şi-n luna iulie — oare la cărămida necesară, au luat că­ safílente şi căi ferate O.S.M.
rămidă de la alte sectoare, nu­ Pînă acum, la aceste lucrări s-a
I.C.S.H. se încheie în 25 ale lu­ mai să nu -rămînă în urmă. O calculat o depăşire de 150 la
nii — nu s-au lăsat mai pre­ bună parte din reuşita acţiunii sută. La lucrările' de tenasa-
jos. Ei au depăşit planul cu s-a datorat -echipelor de ziclari- mente, echipele tov. Gheorghe
15 la sută. şamotori, conduse de tovarăşii Simion şi Vasile Rusu, conduse
Gheorghe Raduli şi Gogu Voi- de maistrul Nichifor Panait, lu-
In această lună, au terminat ca, oare au dat zilnic cîte două crînd în sc a ră ' şi fiind utilate
platelajui complet al estradei norme şi jumătate. satisfăcător de către serviciul
laboratorului rapid, cu 21 de mecanic-şef, au realizat pianul
zile înainte de termen. S-au e- ... şi de la şantierul
videnţiat în mod deosebit echi­ de căi ferate nr. 5 în proporţie de 130 la sută. La
lucrările de căi ferate s-a ob­
pele de beionişti, conduse de Pianul fizic al acestui şan­ ţinut o depăşire de 40 la sută.
Vasile Ltichiian şi Marin Ghi- tier, încă de la începutul anului Pentru realizările celor de la
ţă, care au depăşit planul cu a fost mereu depăşit. căi ferate, le revine o parte din
30—40 la sută, echipa de ferari- merit şi oamenilor de la tera-
betonişii, condusă de tov. Ion In luna iulie, pe lîngă lucră­ samente, care au dat teren li­
Lato, care a realizat zilnic pes­ rile mici. -au fost date în exploa- ber în timp util.
te două norme, şi echipa de dul­
gheri, condusă de tov.Ion Vlă-