Page 10 - 1957-10

)

Paţy. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 871

tăcu SECUNDAR

VEŞT1 ¦— T R E N

dîn BRAD Impacientat, omul îşi consul- fiecare dată pâţeşc dintr-astea. întrebă nerăbdător omul de

Am fost la Reciu la tr-o cratiţă, u'rdă, în alta lapte. 368.057 lei şi, colectiviştii nu tâ ceasul şi răbufneşte invo­ Ii cunosc pe ăştia ca pe caii hîngă mine.
colectivă
Cîte bunătăţi ! Băciţa, cu dra­ se opresc aici. Cu cît fondul de luntar : brezi. Bagă numai dumneata Frînarul garniturii căscă
Pe drum de ţară „Gazul“
zurnzăe grăbiŢ Urcă lăsînd în gă inimă ne îmbie să gustăm din bază este mai mare cu atît va­ De la Brad — S-au dus dracului toate de seamă, că de abia de acum prelung, îşi ăîă mîinile pînă
urmă praf, pomi, porumbişti, oa­ la Gurabarza
meni miraţi că „matahala11 a toate. Nu ne-am lăsat prea mult loarea zilei-muncă sporeşte. legăturile I încep „bucuriile". O să facă o în fundul buzunarelor şi răs­
luat-o răzleţ pe dealuri, înain­ BRAD: (De la subredacţia
poftiţi. Curiozitatea ne-a împins să noastră voluntară). — Ce fel de legături, frate ? manevră de te iei cu mîinile de punse plictisit:

La stîîi-a colectivei, am aflat ¦vedem registrul cu împărţirea ...Oamenii muncii pot călă­ — Cum, ce fel ? Legăturile cap. Dacă plecăm la nouăspre­ — Ăsta-i tren secundar,

multe. Baciul şi tacă vreo cîţi- avansurilor din amil acesta. La cu Banatul. Dumneata nu ob­ fraţi. Nu pleacă după „mers".

va colectivişti care au sosit aci, întîmplare, privirea s-a oprit la servi că ăştia n-au de gînd să Dar dacă te grăbeşti, iacă i-oi

tăm pe nişte plaiuri atît de bo­ numele lui Joan Stoltz. A primit plece ? Ii vremea să pornească striga pe şefi.
gate cum de mult timp n-am avans 40 la sută, cu familia sa,
mai văzut. Ajunşi în vîrf de se întreceau în a ne spune des­ 1.210 kg. grîu, plus cîte 4,60 tori comod cu trenul, pentru că şi lor nici că le pasă. Stau cu — Ş i îndreptîndu-se spre
deal, margînd spre satul Re­ pre veniturile aduse de cele pes­ lei la zi-muncă. Mihăilă Stoltz mîinile in şolduri şi aşteaptă. bufet:
te 250 de oi. Valorificarea unei acesta are vagoane noi, confor­
tabile. Şi, din nou, omul îşi consul­ — Măi Cio!... Iiaida măi
bune părţi din ltaă, vînziaraa prin tă ceasul. 11 priveşte vreme de că-s grăbiţi pasagerii!
ciu, un duduit puternic de trac­ contract a laptelui de oaie, vîn- un alt colectivist a primit 1.716 Vagoanele trenului care circu­
tor ne atrage atenţia spre un zarea mieilor, a. .adus peste kg grîu, plus banii pentru 333 lă pe ruta Brad — Gurabarza cîteva clipe, îl confruntă cu cel Din bufet nu-i răspunse ni­

ogor negru, lat, că de abia îl 11.000 lei, colectivei. . zile-muncă. de pe frontispiciul staţiei şi în­ meni, Răzbătea de acolo doar

cuprinzi sub priviri. Este al co­ Pe păşunea rezervată oilor, Am găsit pe tabel, un nume sînt construite de fabrica „U- treabă : scîrţîitul unei viori şi-o voce
lectivei din Gîrbova. Alături de şi pe miriştile care tacă nu au în dreptul căruia scria junior.
NIO“ din Satu Mare. — La dumneata cît îi ? ce tărăgăna răguşit:
— Optsprezece şi şapte mi­ Lic, lic şi iar lic
ogor, în tarlaua bogată, porum­ fost arate, pasc în voie oile a- Ioan Stoltz junior, este utemistul O iniţiativă lăudabilă
bul înalt cît nu se vede un om care a realizat pînă la 31 au­ nute. Clte-o ţîră cîte-un pic
călare, se leagănă leneş cu frun­ gust 100 zile-muncă singur. Şi
ze galbene în adieri uşoare de ducătoare de frumoase venituri nu-i deloc puţin, să primeşti ca Pentru lărgirea şi înfrumuse­ — Nu ţi-am spus eu? E zece şi jumătate, să zici mersi. Las să beau că eu cîşt-ig.
în colectivă. Oamenii par mulţu­ ţarea străzii Lenin din Brad,
miţi de turma lor, dar nu se o- timpul de plecare. Iar întîr- — Plecăm mai devreme. Ceasul de pe frontispiciul,

vînt, împletind foşnetul cu rîsul presc aci. Vor să o mărească, avans de 40 la sută, 300 kg grîu s-a trecut la modificarea reţelei ziem. Poate se mai fac ceva revizii staţiei, arăta optsprezece şi

— Nu cred. la vagoane... treizeci, şi trei.de minute.

cristalin, al femeilor colectiviste să ajungă la 500 de oi. Vor cons­ şi aproape 500 lei. Cu-i nu i-ar electrice. Astfel sub îndrumarea — Nu crezi dumneata, dar — Se fac pe dracu. Dacă Era o vreme cînd la intra­
care culeg fasolea şi strîng do- conveni ? rea în biroul de mişcare al
trui saivanul care să asigure ce­ şi atenţia directă a tov. Ioan eu cred. Păi, fă o socoteală. s-ar face n-ar fi uşile defecte, staţiei Sub cetate, o tăbliţă cu
vlecii. le mai bune condiţiuni pentru Cîteva imagini la plecare T'isu, de la I.C.O. Brad, luoră- Acum îi timpul de plecare. Deci compartimentele — în majorita- litere vizibile atrăgea atenţia :
Pe partea dreaptă a drumului creşterea oilor. rile de demolare şi plantare a locomotiva ar trebui să fie în „Staţie fruntaşă pe complex"
Pe locul căruia localnicii îi consolelor, au luat sfîrşit. Ic — neiluminate, geamurile
de ţară, la mică distanţă de ho­ In camera socotitorului spun „Sub Bărc“, se întindeau capul garniturii, iar impiega­ înţepenite, gunoiul nemăturat Pe atunci, compunerea şi des­
tarul colectiviştilor din Gîrbova, tul pe peron sâ-i dea liber. şi altele.

se întind Iot atît de larg, alte Drumul pînă la sediul colec­ pierzfndu-se dincolo de coama La fel s-ia terminat şi insta­ — Aşa-i. Apoi din n o u : compunerea trenurilor se efec­
pămînturi unite. Alţi oameni tivei a fost cum nu se poate dealului, multe hectare de teren, larea noii reţele de curent elec­ — E optsprezece şi cinci- tua operativ, plecările cores­
muncesc cu spor pe ogoarele mai plăcut. Ajunşi aci, la în­ care cu pîntecele deschis aş­ tric. — Ei, bine, ştii dumneata sprezece minute, (De sub pundeau graficului de circula­
belşugului. ceput ne-a părut rău că nu am teaptă sămînţa ce va rodi ta a- unde-s toate astea ? Nu ştii. cupola depoului, răsări, lent, ţie ideală, revizia vagoanelor
găsit decît, doi- oameni, pe pre­ nul viitor. Aci „Sub Bărc11, 20 In «ceastă muncă s-au eviden­ Să-ţi spun tot eu. Locomotiva tenderul locomotivei). se făcea cu mult simţ de răs­
Un scurt popas unde şedintele şi pe Socotitorul colec­ hectare teren sînt pregătite pen­ ţiat tovarăşii Gheorghe Jude, e în depou, garnitura e pe linia pundere şi munca, în general,
aflăm mai multe lucruri tivei. Ioan Stoltz şi Gheorghe tru însămînţările de toamnă. Petru Toma şi Ioan Cindan. moartă, iar impiegatul stă de —-0 vezi ? Abia acum iese. mergea... ca pe roate. Asta era.
I. Radu, lucrau de zor. Puneau Alte 20 ha sînt gata „pe coas­ Prin instalarea noii reţele de cu­ vorbă cu nişte femei. Uite, Urmară apoi ăteva manevre pare-mi-se, acum doi ani. Oare
bune la punct lucrările administrative. tă11. Acolo a fost borceag şi rent electric pe strada Lenin, ăla-i de colo. lente, mai multe pelerinaje pc de ce nu mai e şi acum ? De
Au terminat socotelile, apoi bi­ trifoi. Dincolo „Pe Rap“ alte 20 I.C.O. din Brad a reuşit să facă ce, în 1957, activitatea perso­
Am luat-o printre mirişti în nevoitori au intrat în vorbă cu hectare. In total 60 hectare silit frumoase economii de stîlpi. Şi cetăţeanul impacientat la magazia staţiei şi, în sfîrşit, nalului din staţia C.F.R. Sub-
jos, înspre o căsuţă aşezata pe noi. Radu, care cînd rîde se scu­ gata pentru a fi însăminţate. întinde arătătorul pe direcţia garnitura fu trasă la linia Ta, cetate, e... pe „restricţie" ?
marginea unui pîrîiaş. Doi dulăi bufetului din apropiere la aproximativ 200 de metri Merge si ea ca „secundarul" ?
miţoşi au pornit-o întru întîmpi- depărtare de staţie
— Ăla-i impiegatul. Eu călă-
narea noastră, gata, gata să tură camera, şi care este un om Dar asta nu e totul. Pe drum, M1HAI IOAN
toresc des pe linia asta şi de — Nici acum nu plecăm ? L. ZAMFIR

muşte cauciucurile maşinii. In între două vîrste cu părul mai cîteva care tocmai duceau băle­
uşa căsuţei, care nu era altceva mult cărunt ne-a şi luat în pri­ gar la cîmp, altele încărcate cu
decît stîna gospodăriei colec­ dovleci galbeni şi verzui, se în­
tive din Reci, o băciţă cu plete mire : torceau spre curtea colectivei. Pe A«toi impunerile în viata satelor DIN SALA
aurii rîdea de mama focului deasupra saci mari cu fasole.
pentru faptul că din „caz de — Bine că v-aţi gîndit să mai La fondurile din bugetele sfa­ fost terminate 11 lucrări noi tă suma votată pentru acest an TRIBUNALULUI
forţă majoră11 noi, cam ezitam veniţi şi la noi. Cînd ne-am pregătit de pleca­ turilor populare, din care o ma­ (unele începute din anii trecuţi), şi în plus 160 lei în contul anu­
să deschidem uşile maşinei pen­ re, amurgul începu a se furişa re parte este destinată construc­ printre care 2 electrificări par­ lui viitor. De asemenea, comi­ Speculă cu alimenîe
tru a ne coborî. Vazîndu-ne Ne-am privit oarecum jenaţi. uşor din văi, spre culmi. Oile a- ţiilor social-culturale, se mai a- ţiale, 5 poduri şi lucrări diver­ tetele de cetăţeni din Galda şi
captivii celor doi dulăi, băciţa Avea dreptate, nu mai fuseserăm dunate la stîna colectivei, îşi daugă şi autoi'mpunerile, care se, s-au făcut 23 de lucrări de Stremţ, au fost în fruntea mobi­ Mihail Georgescu, fost ges­
după ce se veseli aşa o leacă, scuturau molcom tălăngile. Pe în viaţa satelor au o mare im­ lizării locuitorilor pentru preda­ tionar la magazinul . fabricii
luă o scurtătură de lemn, făcîn- de mult. o potecă lăturalnică se întorceau portanţă. In satele, raionului reparaţii, 4 şcoli şi un cămin rea sumelor votate şi pentru e- „11 iunie11 din Orăştie, a vîn-
du-ne drum liber şi poftindu-ne Dar să lăsăm astea. Lucruri Alba, de pildă, sînt numeroase xecutarea lucrărilor. dut cu suprapreţ însemnate can­
înăuntru. Bucuroşi, am acceptat colectiviştii spre casă de la construcţiile ridicate prin auto- oultunai. In afară de acestea, sînt tităţi de alimente din acest ma­
invitaţia şi am intrat. E drept mai serioase aveam de. discutat. impunere. In Almaşu Mare, în curs de construcţie 6 şcoli, Cu toate rezultatele obţinute gazin.
că am avut ce vedea. Aici un Ne interesa mersul treburilor în muncă. Femeile cu greble şi noi săli de clasă, 6 cămine cul­ în comunele amintite, raionul
caş cît toate zilele, dincolo pu­ gospodăria care a fost înfiinţa­ Inuri, Ighiu, Ciugud, Bărăbanţ, turale, poduri şi podeţe, fîntîni Alba în ceea ce priveşte încasa­ Pentru speculă şi nerespecla-
tini cu brînză, 5 la număr, în- tă în 1954, cu puţini oameni pe furci pe umăr,.bărbaţii cu coa­ Intregalde, Zlatna, Galda de şi alte lucrări de folos obştesc. rea .sumelor din autoimpunere, rea regimului de preţuri şi be­
atunci. Jos, Feneş şi mai în fiecare sat a rămas mult în urmă. Pînă la neficii, individul Mihail G.cor-
La comisia se. Astfel, în satul Teleacuri din această dată, abia dacă a atins gescu a fost condamnat de Tri­
de împăciuire Ştiţi cîte familii sînt în G.A.C. Nu fără regret am părăsit ial raionului, există cîte o cons­ comuna Hăpria, este în lucru o cifra de 50 la sută pe întregul bunalul raional Orăştie, la 3 ani
Reci acum ? 79 cu 168 braţe de şcoală, în comuna Galda de Jos, raion. Cauza principală este de­ închisoare corecţională.
In oraşul AIb:a Iulia, cetăţenii muncă. Averea colectivei este de splendida aşezare a Reciului, trucţie de folos obştesc ridicată trei săli de clasă, în satele Sfîrcea zinteresul ce s-a manifestat la
232 hectare teren. Suprafaţă în­ din fondurile votate pentfu auto- şl Cristeşti din comuna Intregal- unele comitete executive comu­
tinsă nu glumă. In 1954, la unde munca unită a colectiviş­ impunere. Numai în acest an au de sînt pe terminate două şcoli, nale privind autoimpunerile, de­
înfiinţarea . acestei gospodării
fondul de bază era de 124.415 tilor cunoaşte în fiecare zi re­ iiar în Zlatna a început aprovi­
lei. In doi ani el a crescut la zionarea cu materialele necesa­
zultate frumoase.

N. CAZAN

Sie adresează ou încredere Comi­ Pe calea unei vieţi fericite re construcţiei unui cămin cul­ zinteres împotriva căruia sfătui
siei de împăciuire. Sînt nume­
tural. popular raional abia în ultimul Condamnat pentru furt

roase cazurile discutate de co­ La realizarea acestor lucrări, timp a început să ia atitudine.

misie : certuri, conflicte de spa­ Comuna Cărmăzineşti din un local de şcoală şi cămin cul­ şi Boiul de Sus, au hotărît de sfaturile populare comunale au Acum, pentru ca toate comu­ Prin sentinţa nr. 1732, dată
ţiu locativ, distrugeri de recoltă raionul Ilia, este una din ace­ tural, iar în satul Dănuleşti, o mobilizat deputaţii, au format nele să ajungă pe treapta celor de Tribunalul raionului Orăştie,
şi multe alte cazuri ce se pe­ lea a cărei sate au fost mult ne­ şcoală. Valoarea acestor cons­ curînd să constituie o întovără­ comitete de cetăţeni, care au a- individul Va si le Cîmpean a fost
rindă prin faţa comisiei. Din lu­ glijate de regimurile trecute. trucţii trece peste suma de jutat la strîngerea fondurilor vo­ fruntaşe, Comitetul executiv ial condamnat la 3 ani închisoare
na mai şi pînă acum, comisia a Pe întreaga sa rază — în cele 140.000 lei, realizată în mare şire agricolă, cu terenul ce-1 po­ tate. Cele mai bune rezultate la Sfatului popular raional trebuie corecţională pentru furt.
discutat 145 de cazuri din cele 156 patru sate aparţinătoare — a parte din autoimpuneri. Pentru încasarea autoimpunerilor s-au să îndrume îndeaproape sfaturile
executarea acestor construcţii au sedă pe lîngă vale. Primii care obţinut în comunele Intregalde, populare ale comuneior rămase Inculpatul a furat de la blo­
cîte s-au prezentat. Multe din­ existat un singur local de şcoa­ fost efectuate 1.600 de zile mun­ Feneş, Bărăbanţ, Ampoiţa, Gal­ în urmă, să extindă experienţa curile muncitoreşti bicicleta
tre conflicte au fost rezolvate lă. Copiii erau trambalaţi de la că voluntară. au depus cereri, au fost ţăranii da de Jos şi Meteş unde s-a celor fruntaşe. In special comi­ muncitorului Iosif Cocoş.
de comisie, reuşind să împace o casă la alta, îngrămădiţi prin strîns 70—94 la sută din sumele siile permanente buget-finanţe
camere mici, fără condiţii de în­ Şi o altă realizare muncitori Ionel Bota — cu 1,20 votate pentru acest an. In co­ Se aduce Ia cunoştinţa consumatori­
ambele părţi. Astfel, cetăţenii: trebuie să fie activizate, să vină
Gheofighe Dan, Hăngan Stalion, văţătură. Mîndri fiind de rezultatele ob­ ha teren arabil, Ioan Popa — munele amintite, deputaţii şi co-. cu propuneri specifice comune
Sub îndrumarea organizaţiilor ţinute în munca depusa în co­ misiile permanente buget-finan- lor respective. De asemenea, co­
Margareta Radu, Gheorghe One* mun, ţăranii muncitori din sa­ cu 2 ha, Teofil Ciurlea — cu ţe, au sprijinit mult comitetele mitetelor de cetăţeni li se cere
şa, Ioan Banda, Darvin Grecu de partid, a sfatului popular co­ tele Cărmăzineşti, Boiul de Jos executive. Astfel, deputatul Pam- să facă adunări cu locuitorii,
munal, cu sprijinul deputaţilor 1,85 ha, şi Gheorghe Andrica a fil Udrea din Gajda de Jos, în să-i mobilizeze la terminarea lu­
şi mulţii alţii, care aveau dife­ circumscripţia sa a strîns. toa-
Tnandiafir Dehelean, Alexa Bota lui Alexă, cu 1,85 ha. crărilor Începute.
rite conflicte, s-au împăcat în şi Viorel Bota, în satul Cărrriă-
faţa comisiei de împăciuire. zineşti s-a inaugurat de curînd Ţăranii din Cărmăzineşti sînt R. BUDIN

convinşi că numai prin muncă

colectivă vor putea obţine îmbu­

nătăţirea crescîndă a nivelului

lor de trai.

TEOFIL POPA

corespondent

lor de aragaz din oraşul Deva, că bu­

/ LEN IU L V fera de război şi viaţa lor de luptă lor poetică constituie un izvor de do­ Dovad-a 'tale versuri! De n-aş şti teliile pline se trimit consumatorilor ia
că-s de tine, domiciliu prin căruţaş pentru care se
pentru un trai omenos, ş. a. cumentaţie istorică asupra unora din­ percepe o taxă de 4,50 lei taxă în
O, rege, eu n-aş' zice că le-a făcut care se cuprinde transportul buteliei
Privitor la originea numelui Tomis tre strămoşii poporului romîn. De e- un trac. pline de la depozit Ia client, demon­
tarea buteliei goale, montarea buteliei
OVIDIU LA TOMIS autorul Metamorfozelor (opera sa cea xemplu, în elegia X din cartea 111-a In afară de consolarea care-i vine pline şi aducerea buteliei goale la de­
cu timpul cînd vede că soarta exilului pozit.
Cu prilejul sărbătoririi — începînd tru totdeauna de ce i-a fost mai d ra g : Octaviei, adio spectacolelor de teatru, mai importantă în care bogata imagi­ a Tristelor ne descrie iarna în ţara său nu mai are nici o şansă, de schim­
sau jocurilor de circ şi întrecerilor naţie a lui Ovidiu prelucrează mito- • geţilor şi ne vorbeşte despre Istrul bare în bine, opera lui scrisă la To­ Pentru ca toţi consumatorii să poa­
din toamna aceasta şi pînă în primă­ Am zis un trist adio mîhniţilor sportive, sau luptelor de gladiatori, logia greco-romană pe care o poseda îngheţat (Dunărea) care serveşte de mis este cuprinsă de frumoase idei tă fi deserviţi la timp şi în bune con­
împămîntenite de mult la romanii al într-un grad înalt) ne redă legenda pod pentru trecerea altor „barbari" în morale. Astfel, gîndul că „sufletul nu diţiuni, urmează ca atunci cînd au bu­
vara viitoare — a 2.000 de ani de prieteni. căror ideal s-a manifestat prin deviza (Triste III, IX), conform căreia Me- căutare de aventuri războinice. Tot poale fi exilat" îi dă puteri pentru a teliile goale să anunţe la telefon nr.
lapidară — panem et circenses (pîine deca, fiica regelui din Colchida, după aşa, portul geţilor, descris de Ovidiu înfrunta greutăţile vieţii înainte de UO, adresa şi numărul., casei, între
la naşterea marelui poet elegiac latin Ce mulţi erau od ată! Şi-acuma... şi distracţii de circ) adio tuturor plă­ crima înfăptuită, fuge cu lason, cel este asemănător cu cel al dacilor de moarte. orele 8-10 dimineaţa.
cerilor pe care ţi le poate procura care pornise în căutarea lînei de aur. pe Columna lui Traian de la Roma
de la Sulmona, Publius Ovidius Naso, numai doj 1 averea şi o viaţă tihnită şi lipsită de Fiind urmărită de tatăl său pînă în şi se aseamănă cu cel al ţăranilor de Din opera lui se desprinde dragostea Eliberarea buteliilor se face şi din
griji. acest port, nelegiuita Medeea ucide astăzi de la m unte: şi fidelitatea faţă de soţie, căreia i-a depozitul de pe strada Horia, nr. 68,
surghiunit la Tomis (Constanţa noa­ Aceeaşi constatare asupra relativită­ pe propriul său frate Absyrt, îl cio* închinat mai multe elegii, un patrio- între orele 10 şi 12.
In loc de toate aceste plăceri şi pîrţeşte în bucăţi (torni în greceşte) Atunci, de frig, barbarii îşi pun tism cald şi firesc pentru ţara sa în­
stră de azi), o datorie de profundă ţii sentimentelor omeneşti şi în spe­ favoruri înşirate mai sus, îl aşteaptă şi-i risipeşte mădularele pe ţărm... pe ei cojoace, depărtată Italia, şi pentru capitala ei, ?
pe Ovidiu soarta amară a exilului. Roma, precum şi alte gînduri sublime,
recunoştinţă, ne obligă să medităm, cial asupra prieteniei o face în altă Prin aceeaşi judecată se condamnă şi In timpul lui Ovidiu .(9-17. e.n.) To- îşi pun iţari; nu-şi lasă decît generatoare de înalte valori morale, COMBINATUL SIDERURGIC,
Iulia Minor — nepoata împăratului — mis-ul, colonie a grecilor proveniţi obrazul g o l; ¦prin influenţa şi simpatia pe care Ovi­ „GH. GHEORGHIU-DEJ11
cîtuşi de puţin, asupra traiului său -pe elegie din cele denumite, simbolic şi la exil într-o insulă. Se pare că poe­ din Miletul Asiei Mici, era în deca­ diu a exercitat-o în decursul timpului. HUNEDOARA
tul ar fi înlesnit sau a fost compli­ denţă ca şi celelalte emporii de pe Iar ţurţurii de gheaţă le zuruie ANGAJEAZA DE URGENŢĂ
meleagurile patriei noastre. real, Triste (I, II), prin două versuri cele iubirii acesteia, pentru un patri­ ţărmul lui Pontus Euxinus (Marea în plete, Impresionant este epitaful pe care
cian roman. Degeaba ne străduim să Neagră) şi era un oraş geto-grec, însuşi poetul l-a compus şi a dorit 30 electricieni
Printr-un edict personal al împăra­ rămase celebre şi purtate din gură mai mult getizat. De altfel influenţa De alba promoroacă seînteie să-i fie pus pe mormînt la Tomis : 25 lăcătuşi
pătrundem cauzele secrete ale exilului geţilor sau dacilor se resimte din ce barba lor.
tului Cezar Octavian August, în anul în gură de întreaga om enire: — asupra cărora poetul păstrează o în ce mai mult odată cu consolidarea Iar pe mormîntul proaspăt, cu slove 3 frezori
discreţie vrednică, de laudă — cînd, cuceririi romane în sudul Dunării: Despre evenimentele războinice şi mari săpate, 6 strungari
8 al erei noastre, Ovidiu este judecat Donec eris felix multos numerabis prefacerile sociale la care este mar­ 25 zidari
de fapt, ne este de ajuns să ştim că Cu geţii în amestec, sînt grecii tor sc rie: Oiteasc-aceste versuri grăbitul 5 fochişti
de tribunalul aulic. în frunte cu însuşi aniicos el a fost o victimă, mai mult sau mai de pe-aice, trecător: 10 manevranţi
puţin inocentă, a unor urzeli provenite îndată ce s-aşterne cîmpia cea de De asemenea, angajează şi
Cezarul şi pedepsit cu relegarea (o Tempora si fuerint nubila, din familia imperială. Dar geţii cei războinici îi gheaţă, „Sub astă piatră zace Ovidiu, muncitori necalificaţi, pentru
covîrşesc pe greci. cîntăreţul diferite lucrări.
formă mai uşoară a exilului în care solus eris. Călătoria către Tomis este grea şi Barbarii dau năvală pe caii lor Doritorii se vor adresa Ser­
primejdioasă( fie pe marea răscolită La unii se văd urine de limba cei iuţi. Iubirilor gingaşe, răspuns de-al său viciului de cadre şi învăţămint
nurşi pierdea averea nici drepturile ceea ce pe limba noastră ar reveni: de vijeliile iernii, fie pe uscatul în­ elinească talent. al combinatului.
gheţat. Ne-o descrie în elegia numită Fug oamenii I de ţarini nu-i nimeni întreprinderea asigură ca­
civile) la marginea nord-estică a vas­ Cît timp vei fi ferice amicii Spre Tomis (Triste I, X). Plecat în Dar barbară şi-aceasta, în gura să mai v a d ă : O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit zare în dormitoare comune.
toamna anului 8 ajunge la începutul unui get. vreodată,
tului imperiu roman, în Scythia Mi­ te-mpresoară anului 9 la Tomis, în plină iarnă do­ A barbarului pradă lai omului
. Nu-i nimeni între dînşii să poată-n avut, Te roagă pentru dînsul: să-i fie
nor, la Tomis. Dacă se-nnorează vremea, tot brogeană. Este înfiorat de tot ceea ce latineşte somnul lin 1“
vede şi sim te: frigul climei noastre Nimica to a tă : carul ce scîrţăie,
In vîrstă de mai bine de 50 de- ani, singur o să fii. continentale, extreme faţă de climatul Să spună chiar cuvîntul cel mai vreo vită, Pe grolpă-ajunge — atîta 1 Căci
dulce mediteranean cu care era obiş­ obişnuit. ; operele mele
ajuns în culmea gloriei, cînd : Poporul nostru a prins această ju­ nuit, sălbăticia locuitorilor şi a ţinu­ Şi toat-a agonijisita sărmanului
tului, aspectul exterior al oamenilor, plugari Vor fi un mult mai mare, mai
Tot omul cel cu carte cunoaşte pe decată, în filozofia sa populară, prin moravurile vieţii lor primitive, atmos­ Ţ trainic monument.
încet, încet, .geţii îl înconjoară cu
Ovidiu. cuvintele: „Prietenul la nevoie se Mai presus de toate, însă, gîndul

Şi îl aşează printre poeţii cei de cunoaşte". despre marea misiune a poetului în

preţ (Triste, l l ţ I, 119—120) admirat Odată cu exilul, poetul trebuia să-şi societatea omenească încununează în­

de întreaga tinerime romană, poetul, ia adio şi de la toate plăcerile vieţii treaga sa operă.
Prof. TRAIAN BALAN
înzestrat de Parce . cu toate darurile, rafinate pe care o ducea aristocraţia

răsfăţat de Muze, căruia aristocraţia romană. Adio reuniunilor mondene şi

sclavagistă romană de pe atunci nu petrecerilor cu prietenii şi cu cercul

i-a refuzat nimic din ceea ce şi-ar de poeţi ai timpului său (c.ollegium

fi dorit, îşi ia adio de ţa soţia sa cre­ poetarum) care la sărbătorile Liberalia

dincioasă şi de la ceilalţi dragi lui şi (17 martie) celebrau pe patronul lor In graiul cel sarmatic — îertaţi-mă, simpatie pe poetul nostru, îl scutesc

se pregăteşte pentru exil. Liber sau Bacus, adio recitărilor (re- o, Muze I de biruri, îl fac cetăţean de onoare

Cu cîtă durere trebuie să constate • citationes)' din cenaclurile literare ale Chiar eu vorbesc adese, chiar eu. al oraşului. îi dau preşedinţia la

că prietenii l-au părăsit, casa lui este lui Maeccnas sau Valerius Messalla poet roman (Triste V, VII). jocuri şi la concursuri sportive. Ovi­

casă de ciumat, deoarece pierduse Corvinus) cenacluri în vogă, pe a- Ovidiu ne împărtăşeşte în mai multe diu obţine prietenia regelui trac Cotis,

graţia împăratului 1 In elegia lU-a tunei, la Roma, adio întîlnîrilor din elegii impresiile sale asupra geţilor căruia îi laudă arta de a face poezii

din cartea I-â a Tristelor intitulată bibliotecile publice (printre primele şi a celorlalte popoare printre care (Cotis era şi poet) în elegia îmbinată

„Cea de pe urmă noapte la Roma“. deschise în acel timp), ca cea a lui locuieşte. De aceea, opera lui din exil, regelui Cotis (Pontica, II, IX) cu cu-

ne descrie despărţirea sfîşietoare pen­ Asinius Poli io sau cea din Porticul Triştele şi Ponticele, pe lîngă valoarea vintele: j •„ , *i>.