Page 9 - 1957-10
P. 9
raionul Sebeş lucrările agricole (. PROLETARI D IN TOATE TARILE, UNIŢI-VA /
v fii;
Regională
de toamnă trebuie grăbite!
Cu fiecare campanie agricolă cele mai bune plante premergă sămînţările şi pînă în ziua de 2
ce trece, gospodăriile agricole toare, au transportat mari can octombrie să se însămînţezq grîu
colective din regiunea noastră, tităţi de bălegar de grajd şi au pe mai mult de 10 ha., cifră de
îşi dovedesc tot mai mult supe condiţionat şi tratat la timp să- altfel nestabilă, deoarece echipa
rioritatea faţă de sectorul indi mînţa necesară. Aşa de exemplu condusă de Matei Hitter lucrea
vidual. Pentru a dovedi acest gospodăria agricolă colectivă din ză de zor la însămînţat, împre
lucru este suficient să amintim Cîlnic, care a făcut arături pen ună cu harnicul tractorist Ioan
că în vara aceasta, colectiviştii tru însămînţări pe o suprafaţă Florea de la S.M.T. Miercurea. Anul (X. Nr. 871 Joi 3 octombrie 1957 4 pagini 20 bani
din raionul Sebeş, au realizat de 75 ha. a îngrăşat 18 ha te Demn de remarcat e faptul că
ren şi a condiţionat 15.000 kg In întâmpinarea z ilei
producţii de cereale oare întrec sămînţă, urmînd ca în aceste zi atît organizaţia de partid, cît şi mmmBmmmmmaamnammBmKmmKmemtKammmaaammamammmamwwsm/mmdmmtm m ur'MnKmmj-s'.'nnij.ua'i.niwwcM a a — ¦urrtaarm-T.-¦.¦am
cu 300—400 kg şi chiar cu 600 le să înceapă din plin însămîn- consiliul de conducere al gospo
kg producţia medie obţinută de ţările. dăriei, s-au preocupat îndeaproa ???
ţăranii muncitori cu gospodării
individuale. Şi, apoi, ca urmare Stadiul lucrărilor agricole din pe de condiţionarea şi tratarea Cu planul îndeplinit Bateria de semicocs din Călău
a folosirii mijloacelor mecaniza gospodăriile colective ne îndrep seminţelor de grîu, orz şi secară, a intrat parţial In roda]
te, colectiviştii sînt aceia care tăţeşte să afirmăm că şi în a- .necesară însămînţării întregii înainte de termen
suprafeţe planificate. E adevărat ^ Bateria de fabricare a setnicocstilui prin fluidizare, prima de acest
încep şi termină întotdeauna pri ceastă toamnă, tot colectiviştii că în ziua de 2 octombrie era HUNEDOARA (de la subre- Schimbul condus de tînărul § |f e ! din ţara noastră, a intrat în faza de finisare. Lucrările principale de
mii lucrările agricole. condiţionată şi tratată numai dacţia noastră voluntară). maistru Tiberiu Sirca, care a e-
vor fi aceia care vor termina cantitatea de 6.000 kg sămînţă laborat de la începutul anului H construcţie a noii baterii sînt complect terminate. Utilajele sînt puse în stare
Dovedind o preocupare perma dar în maximum două zile va Pe măsură ce se apropie cea pînă în prezent 376 şarje rapide,
nentă pentru asigurarea de re primii însămînţările. fi tratată şi condiţionată şi res de-a 40-a aniversare a Marii e în fruntea întrecerii socialiste, § | de funcţiune. S-au făcut probele de mers în gol la elevatoare, maşinile de
colte bogate şi în anul viitor, tul cantităţii, deoarece la unul Revoluţii Socialiste din . Octom avînd o realizare a normei de H măcinat cărbuni, şi transportoarele cu racleţi. Se apropie de sfîrşit lucrările
gospodăriile colective din raio Sînt hotărîţi să fie brie, siderurgiştii hunedoreni in 117,7 Ia sută, urmat de schim- j= la instalaţiile electrice, de apă, gaz, etc.
printre primii din centrele de tratat şi condiţio tensifică ¦ întrecerea socialistă,
nul Sebeş au început pregătirile H In camera de comandă a bateriei, de unde se va conduce mersul pro-
pentru însămînţările de toamnă In gospodăria agricolă colec nat seminţe se munceşte neobo J c e su lu i de fabricare a semicocsului, se fac ultlmile lucrări la instalarea fă
îndată ce au terminat cu treieri- tivă „Drumul lui Lenin“ din
şui. Aceasta a făcut ca la ora Sebeş, lucrările agricole din sit pentru pregătirea întregii
actuală majoritatea dintre ele campania de toamnă sînt în toi.
să aibă pregătită întreaga su Luîndu-se din vreme măsurile cantităţi.
prafaţă de teren ce urmează să impuse de condiţiile climaterice,
Colectiviştii din Sebeş sînt ho
tărîţi să termine la timp lucrări
fie însămînţată, ba unele chiar suprafaţa arată şi însămînţată le din campania agricolă de dornici să dea patriei ă t mai bul maistrului Josan cu 116,1 la l i bloului de semnalizare, pe care se va înregistra automat, temperatura, pre-
au şi început însămînţările. Gos creşte zi de zi. Gospodăria are toamnă, pentru a servi exemplu multe produse peste plan. sută şi Munteanu cu 115,1 la M siunea, etc. *. . .> t
podăria agricolă colectivă din de însămînţat în toamna aceasta demn de urmat. sută. fH Noua baterie de fabricare a semicocsului prin fluidizare, concepută şî
Apoldu de Sus, are pregătite 89 74 hectare cu grîu, 4 hectare cu Succesul U realizată de specialişti din ţara noastră, va produce cu un singur cuptor
hectare, cea din Daia Romînă secară şi 15 ha. cu orz de toa La Cut se poate face Cele mai bune rezultate le-au g cît produc tO cuptoare de la bateriile construite după procedeul Abderhalden.
106 ha şi cea din Miercurea 75 mnă. La îndemnul organizaţiei şi mai mult laminatorilor obţinut oţelarii de la cuptorul 5, i§ Ea e executată în întregime de un colectiv aparţinînd l.C Ş.H. Lucră-
ha. Gospodăriile colective din de bază de aci, consiliul de con unde primtopiţorii Dumitru Şer- j r i l e sînt coordonate de inginerii Benedict Stanciu şi Eugen Sicrieru. Gon-
Miercurea şi Daia Romînă au ducere al gospodăriei, privind Nimeni n-ar putea spune că .Ne-aflăm la seoţia laminoa ban, Avram Opriş şi Ioan Micu- sjstrucţia bateriei a fost executată într-un timp record. Faţă de grafice, tu
însămînţat pînă la data de 1 oc cu mai mult simţ de răspundere ţăranii muncitori din comuna re.. Blooul roşu, dogoritor, scos lic, şi-au depăşit normele între l i crările sînt înaintate cu 15 zile. Constructorii de pe acest şantier şi-au adus
tombrie 26 ha. şi respectiv 30 soarta recoltei din anul viitor a Cut ¦nu s-au pregătit temeinic din ouptor la semnalul dat de 26,6 şi 29 la sută, avînd o rea §§ din plin contribuţia la ridicarea acestui agregat. Munca fiind organizată în
ha. cu grîu, iar alte 6 gospodării luat măsuri ca terenurile ce au pentru însămînţările de toamnă. Vili Greţ — şef de echipă la lizare a normei pe cuptor de H trei schimburi, nu a contenit nici ziua, nici noaptea. S-au remarcat prin suc
colective au început şi ele însă fost cultivate cu plante bune pre Situaţia , existentă vine să con cuptoarele adînci — este apucat 128,4 Ia sută. i i cese de seamă_ fierarii betonişti din brigada lui Gheorghe Horja, zidarii din
mînţările. De fapt, nu numai da mergătoare griului1, să fie arate firme acest lucru. întreaga su cu iscusinţă de cleştele macara f i echipa lui Ioan Sferlea, brigada de dulgheri a lui Frânase Peter şi mulţi
ta începerii însămînţărilor are din timp. Asffel, în momentul prafaţă de teren ce urmează a lei condusă de tov. Gheorghe La Uzina H alţii.
importanţă, ei şi felul cum colec începerii însămînţărilor, gospo se însămînţa, a fost îngrăşată şi Mihuţ şi pus pe eajă. cocsochimică U Pe şantier, alături de constructori se află acum şl proiectanţi. împreună
tiviştii au pregătit terenul. Pe dăria avea pregătită o suprafaţă . Maistrul Petru Constantin §§ asistă la executarea rodajelor şi punerea la punct a instalaţiilor necesare
S. BARBU supraveghează îndeaproape şi Muncitorii, tehnicienii şi ingi |§ în vederea apropiatei intrări în funcţiune a noii baterii, care va livra în
P. VAS1LESCU dă indicaţii tovarăşilor Geza nerii Uzinei cocsochimice au
Cozma, prim-laminator la cajele dovedit o vie preocupare în ve
fiuisoare, şi Dumitru Ionesou, derea ititimpinării zilei de 7
care nu mai contenesc cu mî-
lîngă faptul că ei au ales tere de 43 hectare, lucru ce a făcut (Continuare în pag. 3-a) nuiitul manetelor. De pe frunte, Noiembrie. ¦ Muncind cu avînt |§ curînd semicocs Uzinei cocsochimice din Hunedoara. A. Z.
nurile care au fost cultivate cu posibil să se înceapă la timp în- li.se preling pe feţele înroşite de pentru realizarea angajamente 1
căldură, picuri de sudoare care lor, cocsarii au reuşit¦să-şi rea
se întîtnesc în vîrful bărbiei. lizeze sarcinile de plan pe luna OOOOOCxXXX o o o o < x > o o < x x x > o < x > o o o o o < x x x > o o o o o o < > o o < x > o o o o < r x
Insărnînfează orzul de toamnă — Hai,, tovarăşi, că mai avem septembrie, la data de 29. In vizită la colectivă
puţin şi realizăm planul — spu Fruntaşe s-au situat schimbu
In majoritatea gospodăriilor Pînă în prezent la gospodăria de toamnă şi 2 ha cu grîu. Mun se entuziasmat tînărul şef de e- Un grup de tineri de la Ate o fermă zootehnică cu 96 porci,
agricole colective, din raionul O- colectivă din Pricajz au fost în- că intensă se desfăşoară şi la ehipă Vasile Sireschi. Andruţ rile conduse ele inginerii Laurian lierele centrale din Gurabarza,
răştie, a început însămînţatul sămînţate 16 ha cu orz, iar la gospodăria colectivă din Jele- Iosif, îşi şterse fruntea şi, dînd Beldeanu şi Emeric Kaba, care secţia lăcătuşerie, -a făcut nu 800 oi, 13 vaci, 14 viţei şi al
griului şi orzului de toamnă. cea din Turmaş 3,50 ha cu orz dinţi, unde s-au însămînţat 8 şapca pe ceafă, îşi îndreptă pri au dat cantităţi mari de cocs de mult, o vizită la G'.A.G. „21
ha cu orz de toamnă. virile spre Nicolae Jenaru de la peste plan. S-au evidenţiat şi Decembrie" din satul Pricaz, tele.
cuptorul 2, făeîndu-i semn că tovarăşii Traian Vasiu, maistru
imediat vor ¦lua bloouri şi din cu exploatarea, Dumitru Bălan, raionul Orăştle. Cu acest prilej Prilejul a oferit tinerilor din
cuptorul lui. uşier la partea cocserie. Marin vizitatorii au aflat că G.A.C. din
Ioncioiu şi Nicolae Bulata, me Pricaz a obţinut în acest an Gurabarza un argument în plus
La sfîirşitul.schimbului, mais canici pe maşinile de şarjare.
asupra superiorităţii muncii în
Hotărîrile colectiviştilor sînt traduse în viaţă colectiv.
V. OSWALD
In luna trecută ţăranii mun fost cumpărate 80 de ol, s-a corn. tiviştii luptă , să aplice în viaţă tru! Copstantin strinse ortacii în N. NEGRU 1.823 kg grîu la hectar, că are corespondent
citori' 'cţin -gospodăria agricolă hotărîrile luate în adunările .ge- “jprdf să’U şf'le- spusd '„Azi, "29
struit' un 'saivan-pentru 500 oi, nerale, gospodăria se dezvolta şi septembrie, secţia noastră şi-a. .,..c: ..
colectivă „înfrăţirea" Jeledinţi, se: întăreşte, ridicînd • totodată realizat planul lunar de produc
au hotărît, în adunarea genera i0 magazie pentru 14 vagoane ţie,. Schimbul.nostru,a dat ulti • ‘ .y ' f ¦• ,
lă, să execute diferite construc nivelul 'de trai al tuturor' membri mele tone de laminate".
ţii. Hotărîrile luate au şi început de cereale şi este în curs de e- lor "săi. ‘ ’’ ' ' •
să prindă viaţă. Astfel, pînă î’h Da, laminatorit hunedoreni,
prezent, pe lîngă faptul că au xecutare construcţia a două pă- SŢAN1LA ZEVEDE1 folosind din plin puternicul la Din realizările constructorilor
minor,iau reuşit să dea de ta în de pe şantierul noii oţelării Martin
tule de porumb cu o capacitate corespondent ceputul anului şi pînă la 29
septembrie, 9.481 tone laminate
de 5 vagoane. ;, peşte plan. Productivitatea mun
cii a crescut în septembrie cu
Datorită faptului'că toţi colec- 8,18 la sută. In aceeaşi lună,
valoarea economiilor realizate
S@ p re g ă te sc p e n tru culesul şi vin ifica re a stru g u rilo r prin utilizarea mai raţională a HUNEDOARA (de la subre- care să ajute la buna desfăşu jarea platformelor teritoriului
pădurii şi energiei electrice, s-a' dacţia noastră voluntară). rare a procesului tehnologic. întregului complex de lucru al
In aceste zile, la gospodăria ţinerea unui vin de calitate. La ca atît culesul'cit şi vinificarea rid icat'la peste 250.000 lei. Printre aceste anexe s în t: ha oţelăriei noi, la montarea supa
agricolă de stat din Alba Iu- brigada din Şard, de exemplu, să se desfăşoare în bune condi- In anii puterii populare, Com lele de pregătire a şarjelor, hala pelor de închidere, ventile de
lia, se fac pregătiri intense pen presele sînt curăţite şi vopsite, ţiuni. Presele hidraulice şi ma Folosind din plin binatul siderurgic din Hunedoa de pregătire a lingotierelor şi aer şi fum, la registre de fum,
tru culesul şi vinificarea strugu căzile, butoaiele şi zdrobitoarele nuale, căpile, boturile, butoaiele ra a luat o mare dezvoltare prin hala melanjoarelor Alimentarea la sistemul de inversare, la in
rilor. La oricare brigadă te duci, revizuite, Iar îq interiorul cramei şi zdrobitoarele au fost revizu capacitatea de intrarea în funcţiune .a unor mari cuptoarelor prin returnarea stalaţia de fero-aliaje, la insta
poţi vedea oameni care muncesc unde era pămînt pe jos, s-a tur agregate cum sînt furnalele 5—6 fontei adusă de la melan- larea conductelor de gaz de cocs
de zor pentru punerea Ia punct ite şi curăţate. producţie a cu o capacitate de pînă la 700 jor se va face cu ajutoi şi furnal etc.
a inventarului necesar acestor nat un strat de ciment. Crama de la brigada din Ţel- m.c., aglomeratorul, uzina coc- rul unui pod rulant, cu o capa
lucrări atît de importante în ob Şi la brigada din Cricău s-au agregatelor ©ochimică, oţelări:a electrică cu citate de 125/30 tone, iar hala Constructorii se străduiesc să
na, fiind prea mică pentru efec cuptoare înzestrate cu o tehnică de turnare va fi deservită de obţină cît mai importante rea
luat măsurile necesare pentru tuarea lucrărilor de vinificare, Şi oţelarii care deservesc cup modernă, agregate de o înaltă alte două poduri rulante a 260
de curînd a fost mărită prin toarele Siemens Martin au folo productivitate şi altele. * tone fiecare. Pentru evacuarea lizări în înrimpinarea cetei de-ia
sit din plin capacitatea de pro producţiei de oţel lichid din cup 40-a aniversări a Marii Revolu
spargerea unor pereţi interiori. ducţie a agregatelor respective. In cadrul noilor construcţii, toare, vor fi folosite oale de ţii Socialiste din Octombrie. De
De la începutul anului şî pînă în acum se ridică o nouă oţelărie. turnare cu o capacitate de 190 pildă, pentru montarea reţelelor
După ce a fost curăţită bine s-a prezent, ei au elaborat 971 şar Ea va fi cea mai mare şi cea tone. Cuptoarele vor funcţiona termoenergetice, tînărul Ioan
je rapide. Datorită şi acestora, în mai modernă oţelărie din ţară. cu gaz de cocs şi furnal. Ilea a conceput şi confecţionat
Delegafia A.R.L.U.S şi betonat pe jos. noaptea de 29 spre 30 septem o schelă mobilă c.are aduce mari
Muncitorii şi tehnicienii de la brie, ei şi-au îndeplinit sarcinile Cuptoarele sînt dotate cu in In faţa Hunedoarei se deschid economii de materiale şi timp,
de plan lunare. stalaţii moderne, operaţiunile măreţe perspective. Astfel, cu prin înlocuirea schelelor de che
a plecat în bniunea Sovietică gospodăria agricolă de stat din fiind automatizate. Complexul fiecare zi ce trece, giganticele restea. Această inovaţie a dat
Alba - lulia, ştiu că un vin de to------ ----------------- noii oţelarii cuprinde şi anexe posibilitate echipei sate (şi apoi
calitate superioară se poate ob
fiind generalizată pe şantier şi
Marţi dimineaţă a părăsit Ca pentru relaţiile culturale cu stră ţine numai atunci cînd vinifica
pitala plecînd în Uniunea So inătatea, A.R.L.U.S.-ului, oa rea se face în condiţiuni opti
vietică, delegaţia A.R.L.U.S. ca meni de artă şi cultură etc. me. De aceea, şi ei, în rînd cu
re la invitaţia VOKS-ului va toţi ceilalţi nu-şi precupeţesc
Au fost de faţă A. A. Epişev, nici un efort pentru ca începu
ambasadorul Uniunii Sovietice
participa la sărbătorirea Lunii la Bucureşti, şi alţi membri ai tul culesului să-i găsească bine
prieteniei romîno-sovietice din ambasadei. pregătiţi.T-----------------
___ ________________ _—
acest an. '¦
Delegaţia este alcătuită din a- construcţii ale noii oţelării Sie altor echipe), să obţină un indi
cad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, mens Martin, înaintează verti ce de utilizare a normei de 2,01
Vicepreşedinte al A.R.L.U.S.- ginos. Pe acest şantier, străjuit iar la montarea registrelor de
ului, conducătorul delegaţiei, de cete trei coşuri înalte de 92 fum şi ventilelor de aer, lucrări
prof. D. Praporgescu. rectorul metri fiecare, s-au executat exca grele, executate în spaţii foarte
Institutului de construcţii din vaţii mecanizate de pămînt de înguste, s-a evidenţiat brigada
Bucureşti, Alexandru Roşea, pro peste 120.000 m.c., făcîndu-se condusă de Adalbert Laszlo, ob-
rector al universităţii „Victor totodată umpluturi de pămînt de ţinînd un indice de 2,09.
Babeş" din Gluj, Mibail Patriciu, aproape 150.000 m. c. Peste
director general al Combinatului 40.000 m.c. de betoane simple Brigada condusă de utemistul
metalurgic Reşiţa, scriitorul Eu şi armate au fost turnate. De
gen Frunză, redactor responsa asemenea, constructorii au exe Vasule Popescu, muncind la lu
bil al revistei „Flacăra", Szen- cutat aproximativ 7.000 tone zi crările de montaj, probe de pre
kalszki Eridre, artist emerit, de dărie de şamotă şi peste 3.000 siune, montarea frontoanelor, a
¦la Teatrul maghiar de stat din m.c. zidărie normală. realizat un indice de 1,81.
Neîntrecute sînt şi echipa de
fierari-betonişti condusă de tova
Cluj, Aurelia Teodorescu, di S-a montat la hala cuptoare răşul Ioan Latzo, decorat cu Or
rectoarea şcolii medii nr. 12 lor (corpul principal) un volum dinul Muncii cl. IH-a, brigada
Bucureşti şi Spiridon Bulele, de 8.000 tone construcţii meta- de zidari-şamotori, a tovarăşului
secretar al Consiliului orăşenesc lioe, iar La anexe (hala de pre- Gogu Voica, brigada de dulgheri
A.R.L.U.S. Bucureşti. gătire în troace a şarjelor fie- condusă de Ioan Hauptkcron.
Delegaţia a fost condusă la In clişeu : un aspect al noii oţelarii roase, hala de pregătire a şar- decorat cu Medalia Muncii, ex-
aeroportul Băneasa de Ofelia jelor cu material mărunt, hala cavatoristul Mihai Binder, care
Manole, Octav Livezeanu, vi de pregătire a lingotierelor) un au obţinut ritmic, timp de doi
cepreşedinţi ai A.R.L.U.S.-ului, volum de 1.567 tone construcţie ani, .indici de realizare a normei
acad. M. Roller, Eugen Rodan, metalică. intre 1,5—2.
secretar al Consiliului generai
A.R.L.U.S. şi I. Moraru, secre La cuptorul nr. 1, armăturile Cu astfel de oameni se mîn-
tar adjunct al Consiliului ge sînt de mult terminate, lucrîndu- dresc constructorii şantierului
neral A.R.L.U.S., prof. Bcaţeri- se deja la şamotarea spaţiului noii oţelării, stimîndu-i pentru
na Chivu, reprezentanţi ai Aca de elaborare a oţelului. Cete trei munca neobosită ce o depun
demiei R.P.R., Institutului romîn poduri rulante din hală au fosl pentru darea în exploatare cît
de asemenea montate. mai curînd a noi for instaiaţu,
Acum se lucrează la amena- ¦*L)<{; N. N,
