Page 6 - 1957-11
P. 6

Pag. 2                                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                    Nr. 89 7

‘‘m i

          Calendar agricol                                                                                                                                   C o o p e ra to rii                                            „Vasilache" prin regiune

                                                                                                                                                                      obţin succese

Ce lucrări agricole trebuie                                                                                                                                                     HAŢEG (de la subredacţia noastră                  Trece o caravană prin regiu­    prielnic şi fratele lui, Vîntul
făcute săptămîna viitoare ?                                                                                                                                                  voluntară).                                     nea noastră — oanavană mo­           Mare. Vrăjitoarele prind de ves­
                                                                                                                                                                                                                             dernă pe roate şi în viteză, cum     te şi .aleargă să-l împiedice din
Cultura mare. — Se continuă rea gropilor pentru plantările                                                                                                                      Membrii cooperativei de producţie            îi şade bine în secolul nostru.      drum. Se luptă cu el, îl răpun
                                                                                                                                                                             meşteşugărească „16 Februarie" din              Ea duce o poveste: „Luminiţa         şi o fură pe Luminiţa închizîn-
cu recoltarea culturilor tîrzii. de primăvară. De asemenea se                                                                                                                Haţeg ţin să întîmpine cu noi reali­            î-n ţara negurilor". Povestea e      d-o în peştera Negurenei. Zefir
                                                                                                                                                                             zări în muncă cea de-a 40-a aniver­             cu imagini, deşi nu e într-o car­
Cartofii şi sfecla furajeră se a- continuă arăturile în livezi şi a-                                                                                                         sare a Marii Revoluţii Socialiste din           te cu poze şi nici film. Ga la       îl trezeşte pe Mugur cu apa vie
                                                                                                                                                                            Octombrie.                                       cinemia însă imaginile se mişcă,     a izvorului fermecat şi pornesc
şe.ază în silozuri sau beciuri fe­ piioarea îngrăşămintelor.                                                                                                                                                                 au viaţă şi n-au, dar vorbesc.       să salveze ipe Luminiţa. Infrîng
                                                                                                                                                                               Aşa, de exemplu, succese frumoase în                                               pe vrăjitoare şi ou sceptrul Ne­
rite de apă. Atenţia tuturor se       Creşterea animalelor                                                                                                                  muncă au obţinut lucrătorii cizm ari:               Pe această temă, se poate pre­    gurenei, sfarmă stîn'cile întune­
va îndrepta înspre executarea a-                                                                                                                                            Angheluţă Hondru, care a dat în lu­              lungi curiozitatea cititorului.      coase. Soarele inundă ţara, co­
                                                                                                                                                                            na octombrie 24 perechi bocanci băr­             Dar să procedăm expeditiv. E         pacii înverzesc, lanurile aurii se
răturilor adînci de toamnă şi            Se pregătesc adăposturile                                                                                                          băteşti peste plan, Ion Oprişoni, care           vorba de turneul teatrului de        leagănă, apele clipocesc vioaie,
odată cu acestea la încorpora­        pentru animale în vederea ier-                                                                                                        a produs 18 perechi bocanci bărbă­               păpuşi „Vasilache" din Valea         oamenii sînt liberi şi fericiţi.
rea bălegarului de grajd. Semă­       nării. Se completează furajele                                                                                                        teşti peste plan şi Ion Alimpescu,               Jiului.                              Castelul Negurenei se prăvale
năturile trebuie controlate cu        necesare animalelor pe tot                                                                                                            care şi-a depăşit planul cu 125 la                                                    în hăuri şi cu el şi puterea ei.
atenţie, pe măsură ce plantele        timpul iernii, iar cele existente                                                                                                     sută.                                               Basmul dramatizat, e născut       Luminiţa lasă oamenilor stăpâ­
răsar, iar golurile şi greşurile      se transportă şi se depozitează                                                                                                                                                        din fantezia tinerei scriitoare si-  nirea şi pleacă ou Mugur spre
vor fi completate cît mai grab­       cît mai aproape de 1locul de                                                                                                             La fel, comunistul Alexandru Hirsch,          biene Eugenia Tetelea. E scris       ţara ei luminoasă.
nic, pentru a nu avea pierderi        consum. Tot acum se iau masu­                                                                                                         responsabil al secţiei de reparat apa­           frumos. Tuturor ne plac basmele.
de recoltă. Se condiţionează şi       rile de prevenire a anumitor                                                                                                          rate de radio şi maşini de scris, a                                                      Noi am descris basmul, spec­
lopătează produsele agricole          boli, prin vaccinarea animale­                                                                                                        reuşit să-şi depăşească planul pe lu­            Cu ele creştem, ele ne stimulează    tatorii îl vor vedea şi vor fi
puse Ia" păstrare.                    lor. De acum se începe îngriji­                                                                                                       na octombrie cu 87 la sută.                      avînturile copilăreşti, ne educă     îneîntaţi.

In vii şi livezi                      rea zilnică a vitelor de grajd.                                                                                                                                              S. NICU   în spiritul binelui şi al frumo­        Actorii mânuitori îşi fac cu
                                                                                                                                                                                                                             sului. Cu toţii am stat, cînd        artă şi conştiinciozitate dato­
                                                                           — „Şi acum, dacă vreţi, priviţi *            Oameni din comerţ                                                                                   eram copii, cu răsuflarea între­      ria spre delectarea spectatorilor.
                                                                                                                                                                                                                            tăiată la lupta lui Făt Frumos        Tîlcul basmului e în seama lor.
   In viile unde nu s-a terminat                                           t satelitul artificial...                 L                                                                                                       şi ne bucuram de înfrângerea
recoltarea strugurilor, se conti­                                                                                                                                                                                            zmeului. Basmul „Luminiţa în            E un spectacol frumos, la
                                      Stupii puşi la iernat se curăţă      ţ — „Artificial ?... Nu, mulţumesc. *                                                                                                            ţara negurilor", este un basm de      care s-a muncit cu rîvnă, un
                                                                                                                                                                                                                            caracter.                             spectacol care cinsteşte pe fău­
nuă culesul şi se desfac coar­        de albinele moarte cu o sîrmă        f Nu sîntem obişnuiţi decît cu lu- *         Ca-n orice alt domeniu de Prin rezultatele obţinute in­                                                                                   ritorii lui.
dele de pe araci, în vederea tă­      prin urdiniş, iar celor slabi li          cruri veritabile!                                                                                                                              In împărăţia Negurenei, stîn-
ierii de uşurare. Se începe în­                                                                                         activitate şi în comerţ există unităţile pe care le-a condus                                        cile sînt pleşuve, câmpiile ster­                                    D. CAPITANU
gropatul viţelor şi se fac gropi      se completează hrana.                \¦*¦*¦*¦•*®-**0-*                                                                                                                                pe, copacii dezfrunziţii, cerul în­
                                                                                                                        oameni care răspund la titluri- m acum> responsabau[ ma.                                            negurat, oamenii înceţaţi de a-                                         corespondent

  pentru completarea golurilor        Organizarea de competiţii sportive                                                le de fruntaş. Vă prezentam de       . ,, , 0
  din viile pe rod. Acum                                                                                                tata aceasta to i tovarăşi, deşi             alimentar nr din
  este timpul pentru recoltarea
                                                                                                                        sînt mulţi ca ei, cu care lucră- Alba Iulia, Alexandru Anca, se*
  coardelor de altoi. Coardele re-
¦ coltate se curăţă de frunze, co­    în cinstea zilei de „7 Noiembrie64                                                torii din comerţul de stat se situează în fruntea lucrătorilor                                       mărăciune şi robie. Trişti de
                                                                                                                                                                                                                            viaţa lor întunecată, plămădesc
  piii şi cîrcei, se leagă în snopi                                                                                     mîndresc.                            din comerţul de stat, de pe ra-                                însă, în sufletele lor, dorul de      | O ferte de serviciu
                                                                                                                                                                                                                            lumină şi libertate. Vrăjitoarele,
                                      La Cugir                             La sfârşitul competiţiei se vor              R_ esponsab4ilul d.e magazi.nz a raionului Alba.                                                    făpturi întunecate, pîndesc să-şi     I întreprinderea regio­
                                                                                                                                                                  Vînzătoarea                                               apere împărăţia întunecimilor.           nală transport auto
de cîte 100 bucăţi, se etiche­           In întîmpinarea măreţei ani­      distribui  diplome,        plachete şi                                                                                                           Dar Mugur Voinicul, porneşte                       Deva
tează şi se păstrează pînă în         versări a zilei de 7 Noiembrie,      premii.                                          Este vorba de Alexandru                                                                         îndrăzneţ s-o aducă pe Lumi­
primăvară în şanţuri anume fă­        colectivul sportiv Energia 108,                                  I. ŞUŞMAN                                                                                                            niţa, fiica soarelui, să împrăş­       angajează de urgenţă:
cute sau în bordeie speciale.         ă organizat o competiţie de ma­                                  corespondent     Anca. Magazinul alimentar nr. Un alt exemplu pozitiv din
                                      să dotată cu cupa „7 Noiem­                                                                                                                                                           tie întunericul din ţara părinţi­        — mecanici auto
   In cramă se continuă vinift-       brie".                                                                            5, unde a fost Alexandru Anca comerţul de stat, ni-l prezintă                                                                                — conducători auto
carea strugurilor şi se suprave­                                                                                                                                                                                            lor lui. II ajută în drumul lui          — taxatori
ghează îndeaproape mersul fer­           La această competiţie iau par­                                                 responsabil, şi-a realizat întot- vînzătoarea Angela Indrei, d e1
mentaţiei.                            te numeroşi muncitori ce se în­                                                                                                                                                       avîntat — Zefir — vin tul cel
                                      trec la disciplinele volei, şah,     Colectivul „Voinţa"                          deauna planul valoric. Astfel, la magazinul alimentar nr. /,
   In livadă se continuă lucră­       tir, popice, atletism şi fotbal.
rile de curăţire a pomilor de         Cele 7 cercuri sportive şi-au or­       Consiliul regional „Voinţa" a             în lunile august şi septembrie, tot din Alba Iulia. Această tî-'
uscături, de muşchi, de scoarţă       ganizat echipele reprezentative,     organizat în cinstea zilei de 7
                                      selecţionând pe cei mai buni         Noiembrie, o competiţie rezer­               planul a fost realizat în pro- nără vînzătoare lucrează în co-
moartă şi de licheni, se strîng       sportivi. Scopul acestei compe­      vată membrilor colectivelor
                                      tiţii este de a se atrage un nu­     sportive „Voinţa" din cadrul re­             porţie de 139,10 şi respectiv merţ din anul 1950. In acest'
şi se ard cuiburile de omizi,         măr cît mai mare de muncitori        giunii noastre. Competiţia cu­
                                      în practicarea sportului şi mă­      prinde întreceri la următoarele              147,41 la sută. In luna octom- timp, datorită faptului că are
capcanele şi inelele cu clei.                                              discipline : fotbal, şah, popice
                                                                           şi tenis de masă.                            brie, tov. Anca a fost numit o calificare ridicată, vinzătoa-'
Toţi pomii se stropesc contra
                                                                              întrecerile în această compe­             responsabil la magazinul aii- rea Angela Indrei a fost de,
insectelor şi bolilor criptogami-                                          tiţie se dispută pe faze de                  mentar nr. 2, magazin cu o ca- multe ori desemnată să ţină lo-

                                                                                                                           pacitate de deservire mai mare cui unor gestionari, aşa cum fli
                                                                                                                        ) şi situat în centrul oraşului, fost cazul la magazinul nr. 3,\

                                                                                                                        Această numire dovedeşte că unde a lucrat în post de ges-i
                                                                                                                        Alexandru Anca, este preţuit tionar timp de 8 luni. Şi, se;

                                                                                                                        atît de tovarăşii de la secţia poate spune că în orice post a (

ce. încep plantările de pomi, rirea numărului de membri ai cercuri sportive, colective şi a-                            comercială, ă t şi de cei de la lucrat, vînzătoarea Angela In-

precum şi desfundarea şi face­ colectivului.                               poi pe regiune.                              O.C.L. produse alimentare din clrei, a făcut faţă cu succes,

                                                                                                                        Alba.                                consumatorii ca şi responsabilii,

Constituirea comitatelor raionale de organizare U. C. F. S.                                                               Preţuirea aceasta are la ba- magazinelor avînd numai cu-
                                                                                                                        ză îndelungata activitate şi viate de laudă despre felul în

                                                                                                                        munca cinstită prestată de Â- care a muncit.                             )

           La Brad                    Doina Holhos, Cornel Tudoran          din cei prezenţi, care au crili-            lexandru Anca, încspînd din Acum, responsabilul maga- .
                                      şi Ioan Receanu, membri.              cat felul sectar de muncă al u-
   De curînd, un număr de 80                                               nor tovarăşi din comitet, inac-              1948, cînd a intrat în comerţul zinului nr. 1, unde lucrează ;
activişti sportivi şi reprezen­                                            tivitatea anumitor colective
tanţi ai organizaţiilor locale, au                                         sportive, sprijinul slab dat de              de stat. De atunci, a fost tot în vînzâtoar.ea Indrei. o dă de- ţ
luat parte la şedinţa de consii                                            către sfaturile populare şi alte
tuirea Comitetului raional de or                          M. SUSAN                                                      funcţii de gestionar şi respon- seori ca exemplu bun pentru
ganizare a U.C.F.S. Brad. Şe                                                o^ganizaţu de masa, precum ş,
dinţa a fost condusă de tov                               corespondent      îndrumarea cu totul insuficien­             săbii de unităţi, acumulînd o felul civilizat în care d e s e r v i­
Manaţie Ioan, secretar al Co                                               tă, dată de C.C.F.S. regional.
mitetului raional P.M.R. Brad,                 -•                       .                                               ta gală experienţă în domeniul te consumatorii, pentru cunoş-
iar referatul a fost ţinut de tov.                                             Cei prezenţi au făcut apoi
Mănescu Ioan, preşedinte al           La Haţeg                              propuneri în vederea alegerii               comerţulai de stat:                  tinţele ce le posedă în domeniul
C.C.F.S. Brad.                                                             comitetului de organizare şi a
                                      HAŢEG (de la subredacţia             biroului.                                    In acest timp, niciodată nu comerţului, cunoştinţe cu care
   După discuţiile purtate pe
marginea referatului, s-a trecut      noastră voluntară)                       In comitet au fost aleşi 31 de           s-a întîmplat ca în gestiunea a ajutat magazinul să-şi înde-                                                                           • • o• »¦«i m i m o m i m •o-*-o-o-o
la constituirea comitetului raio­                                          membri. Biroul U.C.F.S. este for­
nal de organizare a U.C.F.S.,            In sala festivă a Sfatului        mat din tovarăşii Cornel Popa,               •condusă de Alexandru Anca să plinească planul valoric lunar/                                       Noi avantaje acordate posesorilor
compus dîn 27 membri.                 popular al raionului Haţeg, a        Ioan Soleai, Ioan Stanciu, Doi­              fie nereguli. La toate controa- in proporţie de 125—148 la
                                      avut loc adunarea generală a         na Ardel eanu şi Vasile Rentea.
 ¦Biroul comitetului este for­        sportivilor din raion, avînd                                                      lele, unitatea în care a lucrat sută.                                                                                  de obligaţiuni C.E.C.
mat din următorii tovarăşi :          drept scop alegerea comitetului         Cu această ocazie, a fost pre­            el, s-a prezentat cu situaţia De altfel, numele vînzâtoarei
Ioan Mănescu, preşedinte, Vla-        raional de organizare a U.C.F.S.     zentat un plan de măsuri în ve­              clară. La aceasta, Anca a a- Angela Indrei, îl întâlneşti ş i1                                            Incepînd cu luna octombrie 1957, Casa de Economii şi
dislav Mocanu, vicepreşedinte,                                             derea înscrierii de noi membri               juns în primul rînd datorită printre fruntaşii popularizaţi                                         Consemnaţiuni C.E.C. acordă noi avantaje posesorilor de obli­
                                         Cu acest prilej, tov. Comei       în U.C.F.S.                                  felului în care a muncit cu per- prin gazeta de perete a o rg a n /'                                gaţiuni C.E.C.
                                      Popa, preşedintele C.C.F.S. ra­                                                   sonalul unităţii. El pune un zaţiei de bază şi a comitetului¦
                                      ional, a prezentat un referat in                                 NiCU SBUCHEA     mare accent pe creştererea cu de întreprindere de la sediul'                                              Astfel, la tragerile la sorţi, de bază şi suplimentare, în afa­
                                      care a arătat felul cum s-a des­                                                  grijă a personalului cu care O.C.L. produse alimentare Al-'                                         ră de cîştigurile între 1.000 şi 50.000 lei, se vor mai acorda
                                      făşurat activitatea sportivă în                                                   lucrează. Aşa se face că, deşi ba. Ea. ca şi tov. Alexandru1                                        cîştiguri de 75.000 şi 100.000 lei.
                                      raion.
                                                                                                                        nu-i de mult timp în magazi- Anca. face parte din riadul lu-'                                               Cumpăraţi din timp obligaţiuni C.E.C. şi participaţi Ia tra­
                                         La discuţiile care au urmat                                                                                                                                                          gerile la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. în condiţiunile noilor a-
                                      au luat parte un număr mare                                                       nul nr. 2, aci a început să se crătorilor fruntaşi în comerţul'                                     ? vantaje.

                                                                                                                        practice o deservire bună, civi- de stat.

                                                                                                                        Uzată şi conştiincioasă.                      R- BUD1N

    După victoria Marii Revoluţii     voltarea Sistemului mondial so­      în întrecerea economică dintre cele două sisteme mondiale                                                                                        mia trebuie privită în mişcare, ţărilor capitaliste duce la creş­
 Socialiste din Octombrie toate       cialist de economie, el îşi pierde                            socialism ul va ieşi b iru ito r
 popoarele îşi concentrează aten­     poziţiile una după alta. In zo­                                                                                                                                                       în dezvoltare.                        terea sistematică a puterii eco­
 ţia asupra problemei întrecerii
 economice Între cele două sis­       rile construirii socialismului în                                                                                                                                                     Superioritatea socialismului a- nomice a lagărului mondial so-
 teme — socialist şi capitalist.      U.R.S.S., cunoscutul economist
 In cadrul acestei' întreceri socia­  englez burghez G. M. Keynes                                                                                                                                                           supra capitalismului se manifes­ oialist şi la slăbirea relativă a
 lismul construit în IJ.R.S.S. şi     a declarat că socialismul „va
 oare se construieşte cu succes       distruge civilizaţia şi progresul                                                                                                                                                     tă deosebit de grăitor în rit­ puterii economice a ţărilor din
 în republicile democrat-populare                                                                                                                                                                                           mul creşterii industriei U.R.S.S. lumea capitalistă. Acest lucru
                                      generaţiei noastre". Viaţa a de­     40 de ani de întrecere economică
 din Europa şi Asia îşi afirmă        monstrat însă că socialismul nu                                                                                                                                                       şi a ţărilor de democraţie popu­ îşi găseşte expresia în creşterea
 pas cu pas superioritatea asupra     distruge, ci orează adevărata ci­
                                      vilizaţie, deschide orizonturi ne­                                                                                                                                                    lară. cotei-părţi a U R.S.S. şi a între­
 capitalismului.                      limitate pentru dezvoltarea for­                                                                                                                                                      Pentru ţările sistemului mon­ gului lagăr socialist la produc­
    V. I. Lenin sublinia în repe­     ţelor de producţie ale societăţii,              între cele două                                                                                                                       dial socialist sînt caracteristice ţia industrială mondială. Dacă
                                      pentru activitatea creatoare a                                                                                                                                                        ritmul rapid de dezvoltare eco­ în 1917 cota-parte a U.R.S.S.
 tate rînduri că socialismul este     oamenilor în toate domeniile                                                                                                                                                          nomică, mişcarea ascendentă ne­ în producţia industriala mondia­
. un fenomen internaţional, că        vieţii.                                                                                                                                                                                                                     lă a reprezentat 2—3 la suta, în
 toate naţiunile vor ajunge în                                             -mulţumesc cu rolul de obser­                               de A. ALEKSEEV        tre statele socialiste le-a permis                             întreruptă. Dimpotrivă în ţările      prezent cota-parte a Uniunii So­
 mod inevitabil la socialism.            Revoluţia socialistă a învins     vatori pasivi în această între­                                                   să treacă din 1956 la o coordo­                                capitaliste ritmul de dezvoltare
                                      pentru prima oară în Rusia, ţară     cere. Dimpotrivă ele încearcă să             teme, această întrecere a par­       nare reciprocă a planurilor de                                 economică este încetinit, produc­ vietice în producţia industrială
    Pe făgaşul dezvoltării socia­     agrară cu un nivel mijlociu de       consolideze edificiul şubred ai              curs mai multe etape.                perspectivă de dezvoltare a eco­                                                                  1 mondială a crescut la aproxima­
 liste păşesc şi vor păşi atît ţă­    dezvoltare a capitalismului. In                                                                                        nomiei naţionale. Coordonarea                                  ţia industrială se dezvoltă în       tiv 20 la sută, iar împreună cu
 rile cu un înalt ni.vel de dezvol­   ce priveşte nivelul de dezvol­       capitalismului şi să submineze                  In fiecare din aceste etape, în­  acestor planuri reprezintă un                                  zig-ziag. In cei 11 ani oare au      ţările de democraţie populară
                                      tare a forţelor de producţie,.       puterea economică crescândă a                trecerea a avut trăsăturile sale     mijloc de înfăptuire a diviziunii                              trecut după cel de-al doilea răz­    din Europa şi Asia ea depăşeş­
 tare cît şi ţările slab dezvoltate   S.U.A., Anglia, Franţa şi Ger­       sistemului socialist.                        specifice, ceea ce este determi­     socialiste a muncii pe plan in­                                boi mondial (1946— 1956), oreş-
ale lumii capitaliste. Lumea e-       mania întrecuseră cu un secol                                                     nat în primul rînd de raportul       ternaţional, nouă din punct de                                 terea medie anuală a producţiei te 30 la sută.
 voluează tocmai ,în această di­      întreg Rusia burghezo-moşie-            In lupta împotriva ţărilor socia­         de torţe dintre socialism şi oa-     vedere istoric, şi aceasta în ca­                                                                    Pentru a repurta victoria defi­
 recţie. De la Revoluţia din Oc­      rească. In 1913 cota-parte a Ru­     lismului imperialiştii folosesc              pitalism, precum şi de posibili­     drul sistemului mondial socia­                                 industriale în U.R.S.S. a fost de
 tombrie, oare a scindat lumea        siei în producţia industrială        toate mijloacele: blocuri agresive,          tăţile interne ale fiecăruia din     list. Diviziunea socialistă a                                  13,1 la sută în timp ce în S.U.A. nitivă în întrecerea economică
 în două sisteme, sfera 'dominaţiei,  mondială reprezenta mai puţin        baze militare,.intervenţii armate,           cele două sisteme aflate în în­      muncii asigură o mai deplină                                   — de 2,7 la sută. In perioada paşnică dintre cele două siste­
 capitalismului se îngustează ne­     de 3 la sută, iar cota-parte a       blocade economice, comploturi,               trecere. Dacă înainte de cel de-al   şi mai raţională folosire a bo­                                de după război producţia indus­ me, Uniunea Sovietică trebuie
întrerupt, iar sfera socialismului    S.U.A. — aproximativ 38 la su­       diversiuni, spionai, mijloace de             doilea război mondial Uniunea        găţiilor naturale şi resurselor e-     trială a crescut în Uniunea So­ «ă rezolve sarcina ei economi­
                                      tă. Ruina economică provocată        război ideologic. Acest lucru o-             Sovietică, care era încercuită de    nergetice ale diferitelor ţări în                              vietică an de an, iar în S.U.A. că fundamentală.
se extinde. Actualmente lagărul       de războiul mondial imperialist      bligă popoarele ţărilor socialis­            state imperialiste duşmănoase,       interesul lor propriu şi în inte­
 socialismului cuprinde peste o       din 1914— 1918, iar apoi de răz­     te să fie în permanenţă vigilente,           s-a întrecut de una singură cu       resul sistemului mondial socia­        industria a înregistrat de trei                               Această sarcină, aşa cum a
 pătrime din teritoriul globului      boiul civil, a redus considerabil    să demaşte ba timp planurile                 capitalismul, acum în între­         list de economie în ansamblu.
 pământesc şi dispune de uriaşe       nivelul producţiei industriale în    perfide ale duşmanilor, să ză­               cere cu capitalismul se află sis­                                           ori un regres: în anii 1946, formulat-o Congresul al XX-lea
'resurse de oameni şi materiale.      U.R.S.S. : în 1920 producţia ma­     dărnicească toate încercările lor            temul mondial al statelor so­           In multe ţări capitaliste s-au
                                      rii industrii era de aproape şap;    de a împiedica construirea vie­              cialiste.                            făcut încercări repetate de a pla­     1949 şi 1954.                                               al P.C.U.S., constă în aceea ca
    Congresul al XX-lea al            te ori mai mică decît în 1913.       ţii noi.                                                                          nifica economia ţărilor respec­                                                                    pe baza superiorităţii sistemului
 P.C.U.S. a subliniat că trăsătura    Din cele arătate rezultă că în­                                                      Ieşirea socialismului pe arena    tive. După cum era şi de aştep­        , Intr-un ritm rapid se dezvoltă                            socialist al economiei, într-un
 principală a epocii noastre o        trecerea economică între cele           Odinioară, V. L Lenin arată               internaţională, formarea comu­       tat, toate aceste î-noercări au        şi economia ţărilor de democra­                             termen istoric cît mai scurt, să
constituie ieşirea socialismului      două sisteme a început în con­       că U.R.S.S. -exercită principala              nităţii ţărilor socialiste unite    eşuat. Acest luoru nu este de          ţie populară. Nivelul antebelic                             ajungă din urmă şi să întreacă
din cadrul unei singure ţări şi       diţii cu totul inegale.              înrîurire asupra luptei de elibe­            între ele prin legăturile priete­    mirare : economia capitalistă,         al producţiei industriale a fost                            cele mai dezvoltate ţăr! capi­
transformarea lui într-un sistem                                           rare a proletariatului mondial               niei frăţeşti şi ale ajutorului      unde domnesc proprietatea pri­         depăşit în 1956: în Polonia —                               taliste în ce priveşte producţia
mondial. Acest sistem reprezin­          întrecerea economică între sis­   prin politica sa economică. In               reciproc, au sporit într-o măsură    vată, anarhia şi concurenţa, nu        de peste cinci ori, în R.D. Ger­                            pe cap de locuitor.
 tă totalitatea economiilor na­       temul socialist şi cel capitalist    domeniul economic, scria V. I.               uriaşă forţele socialismului a-      se poate dezvolta pe bază de           mană — de 2,2 ori, în Cehoslo­
ţionale ale ©talelor socialiste su­   este un proces bilateral. La el      Lenin, „lupta a fost transpusă               flat în întrecerea economică cu      plan.
verane, egale în drepturi, lega­      participă atît ţări socialiste cît   pe soară mondială. Dacă vom                  caipitalisraul.                                                                                     vacia — de peste 2,7 ori, în          In mod practic este vorba de
te prin diviziunea socialistă in­     şi ţări capitaliste. Ar fi greşit    rezolva această problemă, vom                                                        Economia fiecărei ţări repre­
ternaţională ia muncii, prin co­      să credem că clasele exploata­       cîştiga în mod sigur şi definitiv               O trăsătură distinctivă a eco­    zintă un organism viu în dez­          România — de aproape 3,3 ori, a ajunge din urmă şi de a între­
laborarea frăţească multilatera­      toare din lumea capitalistă se       pe scară internaţională". (V. T.             nomiei ţărilor care fac parte din
lă şi prin ajutor reciproc. Ca­                                            Lenin Opere voi. 32 ed. rom.                 sistemul mondial socialist şi u-     voltare. De aceea în momentul          în Ungaria — de 3,2 ori, în Bul­ ce S.IJ.A. şi cele mai dezvoltate
pitalismul s-a dovedit incapa­                                              1956, pag. 44!).                            nul din principalele ei avantaje
bil să împiedice apariţia şi dez­                                                                                       este caracterul ei planificat. Suc­  examinării bilanţului întrecerii                               garia de peste 6 ori, în Albania ţări capitaliste din Europa oc­
                                                                              De la Revoluţia din Octom­                cesul colaborării economice în­
                                                                           brie. care a inaugurat întrecerea                                                 economice între cele două siste­       — de aproximativ 11 ori. Intre cidentală.
                                                                           economică între cele două sis-
                                                                                                                                                             me pe anii 1917 —1957, econo­          1949— 1956 în Republica Popu­                                  Bazîndu-se pe marea superio­
                                                                                                                                                                                                    lară Chineză, volumul produc­                               ritate a orînduriii socialiste, U-
                                                                                                                                                                                                    ţiei industriale a crescut de peste                         niunea Sovietică, întregul sis­
                                                                                                                                                                                                    5 ori.                                                      tem mondial socialist pot învin­
                                                                                                                                                                                                                                                                ge şi, nu încape îndoială, vor
                                                                                                                                                                                                       Ritmul mai rapid de dezvol­                              învinge capitalismul în întrece­
                                                                                                                                                                                                    tare a economiei U.R.S.S. ş<
                                                                                                                                                                                                    a ţărilor de democraţie popu­

                                                                                                                                                                                                                            lară în comparaţie cu economia rea economică paşnică.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11