Page 9 - 1957-11

PROLETARI DIH TOATE TARILE. UNIŢI-VAI >c>oooo^<^ I N A î N T E...

jS io t- » Fapte noi în
întrecere la mina
; , ....... ţVy „i
"Petrila oţ-i.rv'

SiPifAviV: ţ

iŞ I p P P '-l

La exploatarea minieră Petrila, v,, V-WSK-»S.??::,s: .ip p p p l
ca de altfel la toate exploatările
Văii Jiului, se desfăşoară o vie în­ ¦% 'h - > ¦> ; ¦
trecere pentru obţinerea de cit mai
W ORGAN A L COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI A L SFATULUI POPULAR REGIONAL mari succese în cinstea lui 7 No­
iembrie.
Anul IX. Nr. 898 Duminică 3 noiembrie 1957 4 pagini 20 bani O

10.500 tone cărbune
în plus

Colectivul de mineri şi tehnicieni .'.-A.iiv'wc.

In preajma aniversării Marelui Octombrie al sectorului 1, deţine tntlietatea In ...ŞI DUPĂ MAREA REVOLUŢIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE
întrecerea pe mină. In luna octom­
brie acest colectiv a extras In plus
1.100 tone cărbune. Această canti­

tate se adaugă la cele 9.400 tone

cărbune date peste prevederile pla­

Al doilea sector minier nului, de către colectivul sectorului ^
cu planul anual îndeplinit in celelalte 9 luni ale anului curent. ^

La sporirea producţiei şl producti­
vităţii muncii In acest sector, un a-
port preţios l-au dat brigăzile mine­

De mal bine de trei zile minerii din sectorul IV al minei Lonea, con­ rilor Franclsc Borta, Oh. Beraru, C.

dus de ing. Flaviu Berinde, dau cărbune în contul anului 1958. Mihai, Gheorghe Drui.

Acesta este cel de-al doilea sec tor minier din Valea Jiului care îşi Brigada condusă de Fraiicisc Bor­

îndeplineşte planul anual. ta, de exemplu> a reuşit să extragă

De relevat că şi productivitatea muncii a crescut lună de lună cu 15 In luna octombrie cu aproape 500

la sdtă faţă de cea planificată, iar la preţul de cost s-au făcut economii de tone'de cărbune mai mult de cit a-

400.000 lei. vea planificat.

Mineri cum sînt cei din brigăzile conduse de Petru Pila, T. Molnar, 32 brigăzi lucrează
au contribuit din plin la succesul sectorului. în contul anilor viitori

înainte de Marea Revoluţie Socia listă din Octombrie se afla pe locul

Cea mai bună brigadă Numărul brigăzilor de mineri de pe care s-a clădit oraşul Dnieproderji nsk — satul Kamenskoe (clişeul de
la această mină, care au luat-o cu sus).
In ziua de 23 octombrie a. c., tru că Vasile Rusu a organizat mult înaintea timpului este In conti­ In clişeul de jo s: Oraşul Dnieproderjinsk, mare centru industrial şl cultural.
colectivul fabricii de cherestea în aşa fel procesul de aburire,
„11 Iunie" din Orăştie producea încît a înlocuit restul braţelor nuă creştere. Plnă In prezent 32
cherestea în contul zilei de 7 de muncă.
Noiembrie. In lupta pentru obţi­ brigăzi de mineri, Inttmpină cea S c riso a re _p_ri_eteni dragi
nerea acestui succes s-au evi­ Astfel, de unde înainte, după de-a 40-a aniversare a Marii Revo- ^ către
denţiat mulţi dintre lucrătorii fa­ aburire se făcea descărcarea, a- Iuţii Socialiste din Octombrie, tu- O
Marea sărbătoare, a ani­ bricii, devenind fruntaşi în pro­ poi cojirea, deci întreaga canti­ crind In contul anilor 1959-1963. $ Dragi tovarăşi, versări a proclamării Republicii Popu­
mat dorinţa tuturor sid e -. ducţie. Unul dintre aceştia este tate trecea de cîte două ori prin Nu de mult, am părăsit oraşul Kiev, lare Romîne, muncitorii şi-au luat an­
rurgiştilor hunedoreni d e I Vasiile Rusu, responsabilul bri­ mîinile lucrătorilor, acum odată Printre acestea se află brigada unde am învăţat multe lucruri frumoa­ gajamentul să realizeze planul de cocs
a-şi spori ejorturlle şi de găzii de aburitori, din cadrul cu descărcarea se face şi cojirea, condusă de minerul Cornel Cenuşe se. Nu pot să trec cu vederea şi cu 5 zile înainte de termen, p'anul la
a da patriei tot mai mult secţiei depozit de cherestea. In ceea ce duce la reducerea cu din sectorul III, cart acum extra­ să nu mulţumesc corpului didactic al oţel cu 9 zile, ia laminate cu 14 zile
metal. Furnaliştii sini şi in această această secţie lucrează 7 bri­ mult a timpului de lucru. De­ ge cărbune In contul primei jumă­ facultăţii termotehnice de la care am înainte de termen, etc. Pe lîngă reali­
tntresere la înălţimea datoriei lor găzi. Dar, cea mai bună briga­ sigur ideea aceasta aparţine şe­ tăţi a anului 1961; cea condusă de
patriotice. Zilnic, zeci de tone de dă, după cum spune şeful sec­ fului de brigadă Vasiile Rusu, comunistul Ion Fila, care sapă g a -§
'fontă date peste plan, cpntribuie la ţiei, este brigada de aburitori.
O consfătuire îndeplinirea angajamentului lor de Aceasta se datoreşte în mare care lucrează în fabrică încă terii in contai aceluiaşi an, precum O acumulat un bagaj serios de cunoştinţe. zările obţinute în industrie, o deose­
rodnică a realiza plnă la 29 decembrie, măsură şefului de brigadă Vasile
din anul 1951. împreună cu el şi brigada lui Peter Moise din sec- Prietenia noastră frăţească nu-mi per­ bită atenţie se dă şi construcţiilor so-
Zilele trecute a avut loc în planul anual. Rusu, oare a dovedit un pătrun­
sala C.F.U. a Combinatului si­ In fotografie: an aspect de la lucrează şi fratele său, Nicolae, torul II, care dă cărbune In contul ^ mite a da uitării colegii mei cu care cial-culiurale. Numai în acest an au
derurgic din Hunedoara, o con­ zător spirit de organizare.
sfătuire cu inginerii, tehnicienii, elaborarea unei şarje de fontă. oare albia a împlinit 18 ani, Ma­ anului 1960. V am învăţat timp de 5 ani. Niciodată fost date în folosinţă peste 200 apar­
fruntaşii în producţie, inovato­ înainte, în brigadă lucrau 16 rin Cenuşe şi Gheorghe Moraru,
rii, membrii filialei A.S.I/L-ului Au lichidat cu nu voi uita pe cei mai buni prieteni tamente. In cinstea zilei de 7 Noiem­
din întreprinderiile oraşului Hu­ 18 muncitori. Acum, lucrează nici ei prea în vîrstă.
nedoara. La adunare au luat Datorită muncii acestor tova­ s al mei ca Kolea Seaver, Lionea Me.ş- brie se dă în folosinţă un club-cinema.
parte 263 tovarăşi. numai 6, dar aceştia fac tot atî-
răşi, brigada îşi îndeplineşte în rămînerea în urmă v naevski, Volodia Breatenov, Tatnila Er- Este în construcţie şi un club sportiv. Se
Cei prezenţi au ascultat cu ta treabă cît se făcea şi cu cî- macova şi alţii. află de asemenea în construcţie un te­
multă atenţie referatul prezen­ fiecare lună planul în proporţie ren sportiv cu 15.000 locuri. Din anul
tat de tov. ing. Dumitru Stă- teva luni în urmă. Şi asta pen­ Minerii din sectorul III — unul x Eu lucrez ca inginer termotehnician 1948, de cînd s-a înfiinţat biblioteca şi
¦nescu, vicepreşedinte aii filialei de 110— 115 la sută. din sectoarele de bază ale minei — g la Combinatul siderurgic „Gh. Gheor- pînă în prezent, numărul volumelor a
A.S.I.T. cu privire la lucrările şi nu se puteau lăuda cu realizările o ghiu-Dej" din Hunedoara, combinat crescut continuu. Pe lingă clubul
documentele celui de-al doilea obţinute In primele două decade ale L care în anii puterii populare a cunos­ nostru, funcţionează un teatru, un cor,
Congres A.S.I.T. Cu acest prilej lunii octombrie. Planul la extracţia V cut o mare dezvoltare. Astfel, au fost un ansamblu de estradă, o şcoală de
au luat cuvîntul numeroşi parti­ cărbunelui era nelndeplinit. De a- $ balet, o orchestră simfonică, un cerc
cipanţi, care au arătat impor­ de arie plastice şi altele, care cuprind
tanţa şi ajutorul ce se desprind tunci Insă el au început să inun- <> date noi şl noi agregate în folosinţă, peste 600 membri.
din aceste lucrări. Adunarea a
hotărît să creeze „Casa ingine­ ceaşcă din ce In ce mai bine. Plnă ca de exemplu, furnalul de 700 ni. c., Personal, cît şi în numele coleghoi
rului şi tehnicianului", care să mei care au studiat în U.R.S.S., vă
funcţioneze în fosta „Casă a ¦ x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 cx x x x x )0 0 0 0 0 0 cî0 0 0 0 0 0 0 0 cx x x x x x x x x x x 5 0 0 0 0 0 0 0 0 în ziua de 31 octombrie, sarcinile de cocseria, fabrica de aglomerare Anul
tehnicianului" din cadrul C.S.H.
unde în timpul liber inginerii şi plan pe sector au fost realizate în acesta s-a dat în folosinţă ofelâria
tehnicienii să-şi poată ridica
necontenit nivelul tehnico-profe- Toamna se numără bobocii proporţie de 101,4 la sută. electrică şi sînt în construcţie ofelâria
sional.
In ' mod deosebit s-au evidenţtat nouă Martin şi blumingul. In acest
De asemenea, cei prezenţi au
făcut o serie de propuneri pri­ brigăzile minerilor Ion Maţanga şl combinat, prin . grija partidului şi gu­ transmit călduroase salutări şi vă do­
vind îmbunătăţirea muncii în în­
treprinderi. Printre acestea, tov. Pentru mine, toamna aceasta oferă Pentru grîul însămînţat în perime­ lucrat în comun, ca ' Moise' Adam, Grigore Marcu, care au extras din vernului. au fost create toate condi­ rim cu toţii, noi succese în activitatea
ing. Aurel Surdu de la fabrica o bună ocazie de a-mi putea face bi trul întovărăşirii, în primăvara aces­ ţiile necesare pentru realizarea şi depă­ voastră pentru construirea societăţii
de aglomerare a C.S.H. a propus lanţul muncii „pe două fronturi": ca tui an am folosit azotaţi, ca îngraşă- Gheorghe Lu-pşa şi alţii. abalajele-cameră tn care lucrează, şirea planului de producţie. Astfel, comuniste, pentru pace şl bună siare.
fabricarea minereului aglomerat membru al întovărăşirii agricole şi ca mînt artificial. Cealaltă parcelă, în a- De rezultatele lucrării păniîntului în 283 şi respectiv 256 tone de cărbune in cinstea celei de-a 40-a aniversări
autofondant, care va duce la individual în acelaşi timp. fara perimetrului, am plivit-o numai de peste prevederile planului. a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­ Ing. GHEORGHE TECUŞAN
îmbunătăţirea procesului de fa­ tombrie, cît şi a celei de-a 10-a ani- termotehnician ia Combinatul
bricaţie. Inginerul Novinschi întovărăşire s-au convins nu numai C. MATEESCU
Victor din cadrul sectorului e- siderurgic din Hunedoara
nergetic şef, a propus extinderea membrii întovărăşirii; ci şi ţăranii in­ iijr-s00<xx>0000000000000<x><
folosirii laerului umezit constant
la -toate furnalele. Tovarăşul ing, Ga membru al întovărăşirii agrico buruieni. dividuali din sat. Şi s-au convins cu
Florian Constantinescu de la
I.C.S.H. a propus îmbunătăţirea le din Ohaba, raionul Ilia?; rn-am în ­ A venit strîrisul recoltei seceri­ atît mai mult, cu cît de pe loturile T ODE A BACI
rezistenţei mecanice a betoane- scris cu o suprafaţă de 60 ari. In a individuale au obţinut aceeaşi cantitate
lor şi extinderea micii mecani­ fara întovărăşirii mi-am lăsat o su şul — apoi a sosit şi toamna. medie la heotar, ca şi mine de pe lo­
zări în -construcţii. Consfătuirea prafaţă de 70 ari. Ambele suprafeţe
s-a dovedit a fi rodnică. le-am însămînţat cu grîu. Pentru lo tul rămas în afara întovărăşirii.
tul care-1 am în, întovărăşire sămînţa
GH. MARINOVICl a fost schimbată la baza de recepţie Scrisoare dinfr-o Diferenţa obţinută la recoltă, ne-a ŞI-A GĂSIT ŞERVEŢELUL j
şi tratată cu germisan. Arătura a fost întovărăşire agricolă demonstrat practic, atît mie, cît şi
corespondent făcută în întreg perimetrul întovără celorlalţi individuali că lucrarea pă-
şirii cu tractoarele S.M.T. Bineînţeles,
arătura a fost de calitate, iar însă- mîntului în comun, în tarlale întinse, Zorii unei noi zile de muncă se cit tn schimbul de noapte, n-a ajuns Inminindu-l şoferului. Cum mîncarea f
mînţatul griului în toamna trecută s-a de prinz era pregătită, soţia minerii- ,
făcut cu semănătoarea. Şi cum „toiamna se numără ¦bobo­ asigură belşugul. Eu m-am hotărît să iviseră de mult. Ceaţa ce stăruise cî- încă acasă. Trece tăcut prin forfota lui scoase o găleată, lopala cea ?
, Griul, care l-am însa/nînţat pe su cii", am numărat şi eu... ce mi a in ­ renunţ la micile parcele pe care Ic am mare şi începu să încarce şi să Iran- |
prafaţa riţmasp în afara întovărăşirii, leva dimineţi In şir, se spulberă dez- de pe stradă, nebăgînd tn seamă nici sporie cărbuni in cămara din curie, i
’a fost ales din recoltă proprie. Pa Se necăjea mereu alegind şistul ce ţ
mîntul l-am arat cu plugul tras de văluind culoarea ruginie a pădurilor, un Irccăior. Cînd ajunse la poarta J
vaci şi brazda nu era mai adîncă de nu vroia să lipsească nici de pe o |
7—8 cm. trat în hambar. încă răspîndite „la Tîrşală", la „Gră Spre răsărit, dincolo de deal, au şi casei, minerul Vasile Todca mai ză- lopată. Era înlr-adevăr prea mult
şist In to m de cărbune pe care o I
Drept să sjoun, încă de la începui De pe suprafaţa avută în întovărăşi­ dina mare" şi „Valea Măştii" şi adu apărut primele raze ale soarelui. Dar bovi o clipă, privind spre dealul cu primise. După ce transportă o bună \
am simţit o teamă pe care atunci nu parte din cărbuni, în poartă apăru |
mi-o puteam explica. In acelaşi timp re, — 60 ari — am recoltat, nici mai cînd tot pătnînlul în întovărăşire, să aici, în vale, intre coamele înalie ce fagii ce-şi lăsau frunzele partale de în pijama minerul Todea. îşi mustră
eram şi curios să văd ce va ieşi din giiuie comuna alungită pe marginea viului toamnei, şi oftă adine. N-apu- soţia că nu-l deşteptase mai devreme •
ce am semănat. mult, nici mai puţin de 1.025 kg gnu, pot obţine an de an recolte lot mai pirîului, ele n-au pătruns încă. Ziua că să deschidă poarta că în pragul să-i ajute la cărat cărbunii. Un tre-
pare că şi-a reluat curs u i ei normal. uşii se ivi Salvina — soţia — care câtor, ce nu era altul decît unul din
ceea ce ar reveni în medic la hectar, îmbelşugate. Odată cu mine s au mai Elevii au intrat de mult la prima observă că bărbatul nu-i in apele lui. maiştrii ce se ocupă cu controlul ca-
oră, magazinele sînt in plină deser- Iiiăţii cărbunelui, se opri văzind mor-
1.700 kg grîu. hotărît şi tovarăşii Vasile Manga. Vio- vire, gospodinele se înapoiază spre — Da ce, omule, de ar,ăţi aşa de umt/»ânniui l i fmu eai xrxie /dI x>e cş/ics/l xdtIi1n1 ifxtafţna npnorrfţiiii
casc cu sacoşele încărcate, minerii ce amărît? Cum de vii aşa de iîrziu de minerului Todea.
De pe suprafaţa de 70 ari, rămasă reT Lazăr şi alţii, care s-au convins au lucrai in schimbul de noapte se la baie (mină) ? S-o întimplat ceva’?
odihnesc. — No, uite Todea baci, cum lucrea­
în afară şi pe care am lucrat-o cutii că recolta cea mai bună se obţine în Bătrînul nu răspunse. Trecu în ză unii mineri. Spune, merită ăştia
curie, aruncă ciutacul de pe umăr şi
am putut, am recoltat... 645 kg. Dife­ , întovărăşire. ,

renţa este lesne de calculat. ROMI VASlll

Recoltă mare au obţinut şi alţ: mem­ preşedintele întovărăşirii agricole Numai unul dintre cei ce au inun- intră tn casă parcă şi mai abătui.
bri ai întovărăşirii agricole, care au din Ohaba, raionul I!ia
t*-»***‘i-44t4< Dacă -viăAz--u// c/(ăA nevasta ..n/#u-i l mai slă­
beşte cu întrebările, răspunse;

— Ce să mi se îniimple? Iaca,

îmi tăiară vreo 11 rizne (vagonete)

ca cărbune de cel ce l-am scos astă plată? După mine le-aşi tăia jumă­

noapte. îşi bătură joc de munca mea tate din producţia dată. Să înveţe

şi-a ortacilor mei. Noi ne trudim să minte / .Au .cam început minerii noş­

d ă m , cărbune, s ă . dăm ¦producţie, şi tri să-i dea cu „cantitatea", fără să

cînd colo, la sfîrşitul. lunii, te tre­ mai ţină cont dc calitate.

zeşti numai cu jumătate din cit ai Salvina tresări cînd auzi cuvintele:

dat. „Le-aş tăia jumătate din producţia

Zadarnic a încercat Salvina să afle dată"... Vru să-şi întoarcă privirea

motivul pentru care i-au tăiat vago- spre miner, dar se răzgîndi. înţelese

Calendar sportiv popular regional Hunedoara, ţuică şi cu nişte nuntaşi) la netele cu cărbune, că minerul Todea bine acum care a fost motivul pentru
pe hîitie cu privire la repartizarea de Sîrbi. Şi lotul s-a întimplat
spaţiu necesar construirii u- în... plină viteză, chiar şi ac­ n-a spus şi pace. Cînd se. aşeză în care i-au tăiat soţului ei 11 vagonete
Da, pe hirtie a fost scris iwi şopron Aprozarului din cidentarea maşinei. Ce-i de
calendarul sportiv al regiu­ Alba-Iulla. făcui? Am vrea să ştim şi aşiernulul patului, mormăi: din cărbunele scos în şuiul din acea
nii Hunedoara, întocmit a- noi.
nul acesta de C.C.F.S. Dacă Sfaiul popular din oraşul — Astă-noaple, tot pe dos mi-o noapte... Continuă să aleagă şistul
l-ar fi scris pe papirus poa­ Alba-Iulia a încercat să re­ Beţi
te ar fi avut ceva valoare zolve decizia dar... a dat un mers... Am pierdut şi „salvetu" (şer­ şi să încarce cărbunele cu lopala.
(măcar de muzeu), dar aşa... teren cu totul necorespunză- Beli este o fală originală.
a rămas, fără şanse. De ce?! lor (mlăştinos) şi la refuzul Lucrează la mina Vulcan şi veţelul), in care îmi duceam merin- Şi în clipa următoare, de pe lopala
Pentru că din prevederile lui Aprozarului, nu a mai făcut din cauza „originalităţii" fa­
tyi s-a realizat mai nimic. nimic. Sfatul (consideră că) ce ce vrea şi cum îi place. dea la şut. Tocmai terminasem cu încărcată. Salvina luă un ghemoloc
Aşa, de pildă, la Haţeg au şi-a făcut datoria, restul... Vine la serviciu cu 1-2 ore
fost programate anul acesta îniirziere, lucrează 2-3 ore şi mîncarea, cînd aud că s-o înfunda! de cîrpă înegrită de cărbune, pe care
La discreţie restul... slă... la birou şi 'me­ rolul. Merg într-acolo şi văd că roiul o asvîrli pe mormanul de şist. Cîleva
5 cornpeliţii sportive —¦ faza ditează, iar la ghişeul unde
Secţia de drumuri a Sfa­ lucrează ea, oamenii îşi pierd merge bine. Nu ştiu ce fac, şi scap careuri care se dislinscră pe o parte
¦de regiune. Haţeganii au tre­ tului. popular din Ilia are la timp preţios din acest ca­
buit să se mulţumească cu... discreţie o maşină (camion). priciu „original". Ce-ai zice, „salvelu" în rol. O dat cărbunele pes­ a cîrpei, rămasă ferită de praful ne­
tovarăşă Elisabeta Geacar,
programul calendarului spor­ Dar, mal mare peste maşi­ dacă ai schimba puţin locul te el şi dus a fost... gru al cărbunelui, îi atrase atenţia.
nă; este, nu secţia, ci şofe­ cu cei d c ' la ghişeu? N-ar
im. Atîl I rul.-Şi, cum şoferul este „mai. fi rău / - Sofia nu sc arătă supărată penlrtl Se aplecă, ridică cirpa şi recunoscu
T pierderea şerveţelului. rCe« să-ii mai sşfelMrvpefţpel/u//l îînn rc.nar-rpe rc.uu no sspenarrnă îinn uurrmmoa
Tot pe hirtie mare", face ce vrea. Astfel, (După corespondenţele iov, ¦
in zilele de 13 şi >18 octom­ spună? Era doar destul de abătui. învelise mîncarea soţului.
Aşa se spune, că toi pe N. Sbuchea, E. Chirca, I.
hirtie a rămas şi decizia Co­ brie a mers cu maşina tn Munteanu şi A, Hozu), II îndemnă însă să uite şi să se odih­ Cu mişcări încete se întoarse spre
mitetului executiv al Sfatului interese... personale (după
nească liniştit. Todea baci şi cu o slrîngere în glas

...Aproape de ora prînzului, pe spuse :

cînd comuna era învăluită înir-o lu­ — Uite, omule, ţi-ain găsit „sal­

mină caldă, în dreptul casei mineru­ vetu"...

lui Todea din strada 23 August, se — Drace! Cum o ajuns acolo? în­

auzi un claxon. Salvina nu înlîrzie trebă minerul mirat. Apoi, adăugă.

să se arate în prag şi văzind că e — Ai văzut, Salvino, ce noroc...
camionul ce transportă cărbunii pen­ N-apucă să termine vorba, că pri­
tru combustibil, alergă in bucătărie, virile i se opriră pe mormanul de

scoase din sertarul bufetului un bon şist ce parcă îl privea obraznic.

Irina Siikef, una din fruntaşele filaturii din Lupenl, îşi depăşeşte în fiecare lună norma şi se îndreptă grăbită spre poartă, LUCIA LICIU

in medie cu 190 L00 l_a jjj Dţpgrafjg; tov, Irina Siik.et la locul de muncă. i i i i c l • t i i l ! i : I I I i |--| .»’»') »«• » J*-