Page 12 - 1958-05

Pag. 4
juiilm eJjB şlLriL • ix tA in x e le ş jfc lrl • x ü ttm g X e ş i i n l • i M m e i ß ş t i r i
!lupte comună a mancltorllor
german! împotriva Sesiunea C o n siliu lu i
pericolului atomic
BERLIN '(Agea-pres). — In
ultimele zile înlr-o serie de ora­ nimitate necesitatea desfăşură­
şe din Republica Democrată
Germană au avut loc întîlniri
ale muncitorilor şi membrilor
sindicatelor din R. D. Germană
şi Germania Occidentală consa­
crate discutării problemelor pri­
vitoare la acţiunile comune îm­
potriva pericolului atomic în
sprijinul creării unei zone denuc-
iearizate. Activiştii sindicali din are a Germaniei Occidentale
R. D. Germană şi R. F. Germa­
nă participanţi la întîlnirea care
a 'aVut loc la Frankfurt pe Oder
aii dat publicităţii o declaraţie
în feare se subliniază că numai
unitatea de acţiune a clasei
mtfncitoare poate asigura victo­
ria' torţelor ce se pronunţă îm­
potriva morţii atomice, pentru
creaiea unei zone denucleariza-
te în Europa. In declaraţie se
subliniază de asemenea necesi­
tatea realizării unui acord între
sindicatele celor, două state ger­
mane.
Ea întîlnirea care a avut loc
la Magdeburg au participat do­
cheri,- feroviari, tipografi din
landul Renania de Nord-Westfa-
lia, metalurgişti şi muncitori a-
grie'oli, din Saxonia .Inferioară,
precum şi reprezentanţi ai orga­
nizaţiilor sindicale şi întreprin­
derilor din districtul Magdeburg.
Cei care au luat cuvîntul în ca-
CHI
Statul Chile are o suprafaţă
de 741.900 km. pătraţi şi o
populaţie de 6.560.000 de locu­
itori. Această ţară ocupă par­
tea sud-vestică a continentului
sud-american şi se întinde pe
litoralul Oceanului Pacific pe
o lungime de 4.300 km. Partea
de nord a ţării este un semi-
pustiu, dar aici se găsesc ceie
mai mari zăcăminte de cupru
şi salpetru din lumea capitalis­
ta. Majoritatea regiunilor din
sudul ţării sînt acoperite cu
păduri virgine. Chile este pa­
tria cartofului, care creşte aici
încă în stare sălbatică.
Circa 70 la sută din popu­
laţia ţării este formată din
metişi (încrucişare de indieni
şi albi). La sud de fluviul
Bio-Bio trăiesc urmaşii tribu­
lui indian !.araucani", lipsiţi
de fapt de orice dresuri cetă­
ţeneşti şi politice. , sebeşte prea mult de celelalte
Pămîntui arabil aparţine în
proporţie de 70 Ia sută marilor
moşieri şi este lucrat de ţăranii
fără pămînt — inquilino. A-
ceştia lucrează pămîntui moşi­
erului timp de 265 de zile pe
an, primind în schimb loturi
infime de pămînt pentru folo­
sinţă personală şi jetoane cu
care îşi pot, cumpăra mărfuri
numai din magazinul stăpinu-
lui. In felul acesta ei se în­
fundă , în datorii de care nu
mai pot ,scăpa toată viaţa.
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188— 189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică .1 M ai“ — l)f!VA
drul întâlnirii au relejvat în una­
rii unei ample mişcări a între­
gului popor împotriva înarmării
atomice a Germaniei Occidenta­
le.
? după cum relatează agenţia
BERLIN (Agerpres). — Miş­
carea împotriva înarmării nucle­
continuă cu aceeaşi intensitate.
După cum relatează agenţia
A.D.N., „Comitetul de luptă îm­
potriva morţii atomice“, creat în
landul Renania de Nord-Weslfa-
lia, a adresat reprezentanţilor
Danemarcei şi Norvegiei la
consfătuirea miniştrilor Afa­
cerilor Externe ai ţărilor
membre ale N.A.T.O., de la Co­
penhaga chemarea de a se pro­
nunţa împotriva înarmării ato­
mice a Bundeswehrului vest-
german.
-® o-
Efectul „Legii p re s e i“ in Turela
ANKARA (Agerpres). — Co­
respondentul din Ankara al A-
genţiei Associated Press tran­
smite că un ziarist turc a fos
întemniţat şi alţi cinci urmea­
ză să fie .închişi in scurtă vre­
me ca urmare a pedepselor dic­
tate împotriva lor pe baza „Le.-
.gii presei“ votată de parlament
in anul 1956. Cei şase ziarişti
LE
Nu este mai uşoară nici si­ locuiesc înghesuite mai multe menţinut pînă în iunie 1931, nută prin teroare şi datorită
tuaţia muncitorilor industriali.
„Ziua" de muncă este de apro­
ximativ 14-16 ore. Aprovizio­
narea centrelor industriale cu
alimente este foarte proastă.
In majoritatea magazinelor
s-au introdus jetoanele, bimsa
neagră fiind în floare. Din pri­
cina condiţiilor grele de muncă
20 la sută din locuitorii statu­
lui Chile sînt invalizi.
Bogăţiile subsolului se află
în rnîinile străinilor, în special
în mîînile capitaliştilor ame­
ricani. Concesiunile constituie
un adevărat stat în stat, pe te­
ritoriul cărora domnesc legile
capitaliştilor străini care dis­
pun de poliţie, tribunale şi în­
chisori proprii. In concesiuni
se poate intra numai după un
control vamal şi cu un paşa­
port eliberat de proprietar.
Principalul oraş al statului
Chile este Santiago; Clima o-
raşuiui este foarte, caldă iar
grădinile sînt întotdeauna verzi.
Aici ninge o dată la cîţiţva- ani,
dar zăpada se topeşte, imediat.
Ninsoarea este un adevărat e-
veninrent despre care ziarele
scriu săptămîni de-a rîndul.
Oraşul Santiago nu se deor
capitale ale statelor sud-ameri-
cane. In centru! oraşului, de-a
lungul străzilor înguste, se în­ 1922 a fost înfiinţat Partidul ale S.U.A. este renumita „in­ Santiago şi Valparaiso ciocniri
alţă clădiri înalte şi zgîrie-nori, Comunist din' Chile.
BBSS
LA C O P EN H A G A
N. A. T. O.
PARIS. (Agerpres)'. — Intre
5 şi 7 mai se va desfăşura la
Copenhaga sesiunea Consiliului
N.A.T.O., la care vor participa
cei 15 miniştri ai Afacerilor Ex­
terne din ţările membre în Blo­
cul Atlantic. Această sesiune,
France Presse, nu are o ordine
de zi precisă sau, în orice caz,
în jurul ordinei de zi se păstrea­ N.A.T.O. se încearcă să se cre­
ză secretul.
Sesiunea de la Copenhaga a
Consiliului N.A.T.O. este de fap+
o continuare a tratativelor des­
făşurate de miniştrii de Război
ai ţărilor din blocul Nord-At'an-
tic, la Paris, la mijlocul lunii
martie. După cum se ştie, la a-
ceste tratatitve S.U.A. au depus
eforturi mari pentru a impune
instalarea de rampe pentru aima
au fost condamnaţi la închi­
soare pe diferite termene şi a-
menzi pentru „ofense aduse la
adresa conducătorilor statului
şi a Legii presei“.
Potrivit agenţiei, pînă în pre­
zent un număr de patru ziarişti
turci au fost întemniţaţi pe ba­
za acestei legi şi alţi şapte
înaintea promulgării ei.
Heknrnn Hodja;
muncitor fruntaş
din bazinul petroli­
fer de la Patos,
lucrînd cu avînt la
locul său de mun­
că pentru a da mai
mult petrol patriei
sale.
1 înconjurate de grădini frumoa-
j se, în care cresc portocali şi
j lămîi. Nu departe de centru se
i află strada San-Diego. Aici
în fiecare cocioabă dărăpănată fost ales" preşedinte. El s-a alegeri" a acestuia a fost obţi­
familii. Dar adevăratul iad este
Cayampa — unul din cartiere­
le periferice ale oraşului, păzit
cu străşnicie de poliţişti ca nu
cumva vreun străin să vadă a-
ceastă imagine a „lumii libere".
La Cayampa nu există case, ci
lăzi de lemn, lipite una de alta,
în care stau înghesuite familii
cu mulţi copii. Aici nu există
nici un colţişor uscat. Cayampa
este o uriaşă băltoacă verde în
DOCUMENTAR
care „locuiesc" peste 300.000
de persoane — un sfert din
populaţia oraşului Santiago.
Nu este de mirare că mortali­
tatea infantilă în Chile este cea
mai mare din lume.
Statul Chile a scuturat ju­
gul spaniol în 1818, dar a că­
zut imediat sub o puternică
influenţă engleză. Mai tîrziu
au pătruns în Chile şi capita­
liştii americani. Lupta dintre
capitalişti s-a accentuat îndeo­
sebi după primul război mondi­
al, cînd au avut loc o serie de
lovituri de stat şi S-au schim­
bat mulţi preşedinţi susţinuţi
fie de Anglia, fie de S.U.A. in
'W & feÍ A Í l S M Ü L t n Nr. P 51
5ci^.tz^^.3iAny.>..««5a3
Un joc frumos şi goluri midie
Dezvoltarea (Urmare din pag. 2-a) Industria Sirmii Cimpip Tur­
z i i : Rusu — Jenei, Ruzici, Mu-
mvăfămînfului, hunedorenii încep să demonstre­ reşan I — Apostolache, Ban —
ze un joc cu pase şi driblinguri. Niculescu, Raksi, Nedelcu, Sa-
cărfii şî presei far, Mureşan II.
Au jucat formaţiile:
în R. P. P o lo n ă Coruinul Hunedoara: Nebela A arbitrat V. Măcănescu —
—- Panait, Ghec, Calotă — S ir
VARŞOVIA (Agerpres). — bu, Balint, Nagy, Tetea, Zapis, Bucureşti.
In legătură cu tradiţionalele Smărăndescu, Voinescu.
zile ale invăţămîntului, cărţii
rachetă pe teritoriul ţărilor vest- şi presei, la Varşovia, Lodz, U.M. Cugir a„smuls“ un punct la Brad
europene, membre ale N.A.T.O. Cracovia şi în alte oraşe din
De asemenea în cursul acestor R.P. Polonă s-au deschis la 3 Numărul mare de spectatori nalitate în faţa porţii.
tratative s-au preconizat şi alte mai bazare de cărţi care pre­
măsuri militare care periclitea­ zintă un mare număr de volu­ prezenţi la întîlnirea de fotbal In primele minute jocul este
ză în mod grav pacea şi securi­ me de literatură beletristică, po­
tatea popoarelor Europei. litică şi ştiinţifică. dintre Aurul Brad şi U. M. Cu­ echilibrat, ambele echipe ratînd
Deşi acum, la sesiunea de Invăţămîntul general consti­ gir din categoria C au rămas pe rînd ocazii de a marca. La
la Copenhaga a Consiliului tuie o realizare importantă a
puterii populare în Polonia. An dezamăgiţi în primul rind că tot un hands comis de Dianovski în
eze impresia că accentul va că­ de an creşte numărul şcolilor de
dea pe probleme politice şi aici învăţămînt general şi şcolilor timpul meciului a plouat cu minutul 30, Bundic (Cugir)
acestea vor fi subordonate in­ profesionale. In prezent în Polo­
tensificării pregătirilor militare. nia se numără peste 25.000 de „găleata“ iar în al doilea rind transformă şi înscrie: 1-0. 15
şcoli de învăţămînt general ceea
Chiar agenţia France Presse ce depăşeşte considerabil nive­ datorită rezultatului neaşteptat minute mai tîrziu Tîrnoveanu
relatează că raportul elaborat lul dinainte de război. S-a ex­
pentru a constitui o bază de tins în mod deosebit reţeaua cu care s-a terminat acest joc. comite un hands în careu dar
discuţie în „problema generală
a dezarmării“ conţine „puţine şcolilor în localităţile rurale. A- Meciul s-a desfăşurat într-o at­ arbitrul nu-1 acordă.
idei noi“.- nul acesta în ţară vor fi con-,
struite şi date in exploatare a- mosferă deosebit de încordată, la Odată cu repriza Il-a începe
In ce priveşte problema con­ proximativ 600 şcoli noi. care a contribuit şi arbitrajul şi ploaia, care durează tot tim­
vocării unei conferinţe la nivel timişoreanului Petru Hosu. A- pul reprizei. In minutul 65 la o
înalt, se urmăreşte ca în cadrul Creşte continuu tirajul cărţi­ cesta a fluierat foarte mult dfnd învălmăşeală stoperul cugirean
sesiunii de la Copenhaga a lor şi ziarelor. Tn prezent, in
Consiliului N.A.T.O. să fie im­ Polonia tirajul operelor lite- numeroase decizii complect ero­ comite un nou hands care de
pus tuturor membrilor N.A.T.O. nate. In minutul 45 arbitrul
un punct de vedere favorabil raturii beletristice este de cinci Hosu nu a acordat, brădenilor data aceasta este acordat si
poziţiei obstrucţioniste america­ ori mai mare decit înainte de un 11 metri, la un hands comis transformat ireproşabil de Pe-
ne război. Tirajul presei periodice de Tîrnăveanu. Acest meci s-a trescu (Aurul). Pînă la sfirşitul
a ajuns la 17.600.000 de exem­ reprizei Aurul forţează poarta
Aceasta nu va fi însă uşor plare. In perioada dinainte de
deoarece, după cum subliniază război, în Polonia burgheză e- caracterizat într-un joc de uzu­ lui Mihai Romulus (Cugir) dar
xistau numai aproximativ 1000
agenţia France Press, „anumiţi de biblioteci. In prezent la ora­ ră, lipsit însă de latura tehnică scorul rămîne tot 1-1 (0-1).
miniştri ¦de Externe sub presi­ şe şi sate funcţionează peste şi spectaculară, lucru ce a dez­ De remarcat atitudinea ne­
5300 de biblioteci publice şi iluzionat publicul spectator.
peste 27.000 de centre pentru sportivă a jucătorilor de la Cu­
împrumutarea cărţilor. Rezultatul de egalitate, 1- 1, gir în special a lui Bundic şi
reflect A just raportul de forţe din Tîrnoveanu ocupaţi cu injurii la
acest meci, in care gazdele nu adresa arbitrilor de centru şi
s-au ridicat la nivelul posibili­ tuşe.
tăţilor. Faptul că înaintarea Au­ De la Aurul merită laude apă­
rului nu a reuşit să marcheze rarea în frunte cu Petrescu, I-
nici un gol, unicul gol fiind van, Stoia, Dianovski, Drăghes-
marcat de fundaşul stingă Pe- cu, iar de la înaintare Slet.
trescu din 11 metri, s-a datorat M. SUSAN
in mare măsură şi lipsei de fi­ corespondent
©®-
V OL
unea opiniei publice din ţările Duminică la Lupeni a început obţinute: Minerul Lupeni —
returul campionatului regional Vîscoza Lupeni 2-0; Vîsooxa
lor sînt dornici să se ajungă ra­ de volei. După primele jocuri Lupeni — Energia Paroşeni 2-1;
susţinute, echipa Minerul Lupeni Minerul Lupeni — Energia Pa­
pid la organizarea unei confe­ a trecut în fruntea clasamentu­
lui pe zona I-a. Iată rezultatele roşeni 2-1.
rinţe la nivel înalt“.
Citedelele siderurgiei poloneze unde se construieşte uzina de
oţel de calitate „Warsznwa“.
Au şi fost construite clădirile
conductelor pentru gaze. Greu­ fruit combinatul „Boîeslaw Bie- secţiilor de forjă, de laminate şi
Combinatul „V.î. Lemn“ tatea" conductelor este de 30 do rut“, care, după volumul şi ni­ alte secţii. Cea mai mare din­
de la Nova Huţa tone. velul producţiei, este cea de-a tre secţii va fi insă turnătoria.
Aici se desfăşoară în prezent
In 1951, în apropierea Cra­ Combinatul „Boîeslaw doua întreprindere metalurgică lucrări intense pentru construi­
Bierui“ din Polonia, după combinatul rea a două mari cuptoare eler-
coviei, a început construirea „Lenin“ de la Nowa Huţa. Pe trice. In toamna acestui an, li­
combinatului „V. I. Lenin“ de
vastul teritoriu al combinatului
la Nowa ITuta. Pe o suprafaţă In partea de nord a Sileziei au fost construite două furnale nul dintre cuptoare va da pri­
de peste 1.000 hectare, pe care Superioare se află vechiul o- moderne, o secţie de turnătorie mul oţel de calitate, iar pînă la
in 1950 nu se găsea decît o ba­ raş Czestochowa. Intr-un trecut de oţel înzestrată cu şase cup­ sfirşitul anului aici vor fi pro­
toare Martin, un laminor şi alte duse 10.000 tone de oţel de ca­
racă provizorie pentru birouri, nu prea îndepărtat acesta era obiective de producţie. In pre­ litate.
se întinde în prezent gigantul un oraş locuit de meşteşugari, zent, combinatul se lărgeşte, iar
metalurgiei poloneze. Dacă în de mici producători particulari în anii viitori va fi dat integral In secţia, de forjă, a cărei
1955 aici s-au produs 400.000 şi de comercianţi. In prezent în exploatare. lungime este de 200 m. şi care
ione de oţel, in 1960 combina­ străvechea Czestochowa a de­ este înaltă cit o clădire cu 8
In apropiere de combinat a etaje, se montează macarale pu­
tul va da o producţie de venit unul dintre cele mai mari fost construită aşezarea „Ra- ternice, ciocane automate, prese
1.700.000 tone. La combinat a centre metalurgice poloneze şi kow“ pentru metalurgiştii din .şi alte utilaje industriale ultra­
fost construit cel de-al 3-lea fur­ o importantă bază de materie Czestochowa.. Aşezarea are zeci moderne aduse din Uniunea
nal, care va intra in funcţiune - primă a siderurgiei. de clădiri cu multe etaje pen­ Sovietică.. Pe teritoriul uzinei
in luna iulie a.c. Pe şantier a In anii puterii populare, la tru locuinţe, o casă de cultură,
început de asemenea montarea marginea oraşului a fost cons-
o şcoală m'edie etc.* . - f au fost amena jate căi de a eres
La 11 februarie 1927 agentul gerile din 1952 a învins trădă­ Tn anii puterii populare s-a asfaltate şi căi ferate în lun­
american Carlos Ibanez del torul Carlos Ibanez del Cam­ schimbat aspectul cultural al gime de 100 km. Pînă în anul
Campo a pus la cale o lovitu­ po, care fugise nu de mult de străvechiului oraş. In Czestocho­ 1960 aici va fi terminată prima
ră de stat în urma căreia „a mînia poporului. „Victoria in wa au fost deschise doua insti­ etapă a construcţiei, iar capa -i-
tuţii de învăţămînt superior, zeci
de şcoli medii si şcoli medii teh­ tatea de producţie a uzinei va
nice, cluburi şi cinematografe ajunge la 300.000 tone de oţel
cînd indignarea poporului l-a
silit sa fugă în străinătate. In faptului că au drept de vot nu­ noi. • pe ăn.
1938, pentru prima oară in is­ mai cei care au împlinit 21 de
toria emisferei occidentale, in ani şi sînt ştiutori de carte. Uzina „Warszawa“ Paralei cu cons(ru;rea uzinei
Ori la sate 80 la sută din popu­ de oţel de calitate „Warszawa“,
Chile a cucerit puterea frontul laţia a d u ltă nu ştie să scrie şi In partea de nord a Varşoviei,• in întreprinderile, metalurgice
acţiunii populare, din care, pe in apropiere de fluviul Vistula, din Silezin se pregătesc cadre
să’ citească... se întinde un uriaş şantier cu de muncitori pentru această u-
lîngă Partidul Comunist, fă­ o suprafaţă de peste 160 ha., zină.
ceau parte Confederaţia oame­ Fireşte, Ibanez nu a îndepli­
nilor muncii din Chile, Parti­ nit nici una din generoasele
dele Socialist, Radical şi De­ sale promisiuni electorale.
mocrat. Frontul Acţiunii popu­ Dimpotrivă, situaţia oamenilor
muncii s-a înrăutăţit mai mult
CT Ea m to Ra Ea sa bb bb r?b nu c a m b» nn on r a rs
lare a cîştigat victoria în ale­
gerile din 1942, dar în sînul
lui, ca şi în 1938, predominau decît orieînd. Sub conducerea
forţele dispuse să colaboreze Partidului Comunist şi a Cen­
cu reacţiunea. Interesele popo­ trului Sindical Unit, care face B58 5B5 L38 ga Í3? ES Bl ei «i m sa ira
rului au fost apărate consec­ parte din F.S.M., s-au organi­
vent numai de Partidul Comu­ zat o serie de greve, dintre care MIERCURI 7 MAI 1938
nist din Chile, care Ia sfrşitul cea mai mare a avut loc în
războiului număra 100.000 de ianuarie 1956.
membri.
In alegerile parlamentare SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
In 1946 a fost ales preşedin­ de Ia 3 martie 1957 partidele
te al statului Chile candidatul care î! susţineau pe Ibanez ău DEVA : Serenada mexicană f ORAŞ-
Frontului Popular, Gabriel suferit o mare înfrîngere. In T IE : Hazen şi G iam ila; ALBA IU-
Gonzalez Videla. In guvern au ciuda legii electorale reacţiona­ LIA : Mîndrie; SEBEŞ: Legea o per­ Pacific; Dacă nu e una, e alta; ILIA:
intrat şi trei comunişti, dar în re s-au consolidat poziţiile mite ; BRAD: Comoara căpitanului Cei doi: TEIUŞ: Cei doi ; HAŢEG: Păian­
curînd, sub presiunea S.U.A., Frontului acţiunii populare din Martensz; SIMBRIA : S-a întîmplat la jenul de aur LONEA: Căpitanul şi eroul
Videla a format un nou guvern care fac parte 7 partide de Belgrad ; PETROŞANI: In oceanul său ; BARU MARE : Nora ; ZLATNA :
cu o componenţă net reacţio­ stînga şi care se bucură de Două victorii; APOLDU DE SUS : In
nară. In 1948 Partidul Comu­ lumea tăcerii.
nist a fost pus în afara legii sprijinul Partidului Comunist
pe baza aşa-zisei „legi pentru aflat în ilegalitate. La multe
apărarea democraţiei". S.U.A.
au încheiat o alianţă militară întruniri electorale • s-a cîntat
cu Chile, obţinînd baze milita­
re. Una dintre bazele militare Internaţionala.
SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
In prezent se ridică un nou
val de proteste al poporului din
Programul 1: 6,20 Emisiune agra­ orchestra de estradă Radio; 23,20
Chile. Recent au avut Ioc Ia ră ; 7,40 Marşuri pentru fanfară; Concert de noapte. Programul II :
8.00 Materiale din p resă; 9,00 Muzi­ 14,03 Muzică distractivă: 16,30 Foi­
că de estradă ; 9,30 Ştiinţa învinge : leton; 16,40 Cîntă corul Radio; 17,40
11,03 Teatru la microfon: „Şcoala ne­ Cîntă Ion Crisloreanu; 19,00 Sfatul
vestelor“, adaptare radiofonică după medicului: „Urticaria la copii“ ; 19,05
comedia lui Moliere; 12,26 Muzică Curs de limba ru s ă ; 19,30 O pera:
uşoară ; 14,00 Melodii populare romî- „Balul mascat" de V erdi: 22,45 Mu­
n eşti; 16,00 Muzică uşoară de Marius zică uşoară; 23,15 Melodii populare
M ihail: 16,20 La' microfon R odica; romîneştl.
18.00 Vorbeşte Moscova ; 18,30 Mu­
Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7.00;
zică populară romînească interpretală 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 20,00;
sulă a Iui *Robiiison", In ale­ între populaţie şi poliţie. de am atori) 19,45 Răspundem ascultă­ 22,00; 23,52 (programul I), 14,00;
torilor; 19,55 Noapte bună, copii,’ 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (programul
20,30 Jurnalul satelor; 21,25 Cîntă II).