Page 7 - 1958-05
P. 7

Nr. 105C                                                                                                                                    .m & m jis sW iM T sM T L frr

                                              BaBHBHBDR8W*raEW***flCB0S i                                                                           KARL MARX—în¦J»

                                  w n n sT P E v iil u h t u h e                                                                                                                    comunismului                                                                                  ©©

                                                                                                                                                                                                                                                                                  llililfic

Cu planul lunar depăşit                       lor : Visca, Valea Lungă, Sîrbi,             care au prestat 698 ore muncă                    rea sinceră a calităţii maşinii                   (Urniare dlri pag. l-a)             Croind bazele teoriei sale, Marx a pre-            Clasele exploatatoare, alarmate de'
                                                                                                                                            de cusut „Supercasnica“.                                                              lucrat-o necontenit, a perfecţionat-o, a        influenţa crescîndă a ideologiei mar-
                                              Mihăieşti, Teiu şi Pane. Acţiu­ voluntară.                                                    RpMULUS LAL                             „Capitalul" — una .din cele mal mă­           îmbogăţit-o cu noi teze ştiinţifice, a          xist-ienlniste asupra maselor jmmei-
                                                                                                                                                                                    reţe opere create cîndva de om. In            ext!ns-o asupra unor noi domenii ale            toare au dus şl continuă să ducă o
Muncitorii sondori de la şan­ nea de împădurire continuă.                                   COL_E_C_T_E_A_Z_Ă_ -F_IE_R__U_L_’ _V_E—CHmI/ >                       —’                 „Capitalul”, Mane a dovedit fără pu­          cunoaşterii şi ale vieţii sociale. El           luptă înverşunată împotriva acestor
                                                                                           Tinerii de la Fabrica de căra2                                                           tinţă de tăgadă că orîridulrea capita­        chema pe toţi*tovarăşii, săi de fugtă şi.       idei.
tierul Aninoasa, al întreprinde­              PETRU ILINCARU                                                                                Pentru fondul central                   listă, care la timpul său a dat un pu-        de idei să dezvolte mal departe în
                                                                                                                                                                                    ternlo Imbold dezvoltării forţelor de         mod creator teoria comunismului ştiin­             Atacurile împotriva marxism-leninis-
rii de explorări miniere Lu-                  corespondent                                                                                                                          producţie, datorită contradicţiilor sale                                                      mului au căpătat un caracter deose­
                                                                                                                                                                                    specifice, încătuşează în mod Inevita­        ţific.                                          bit de furibund în zilele noastre. In
peni, au reuşit ca in ziua de 23                            -o - r                         mizi din Sîntimbru, au colectat                            al statului                   bil dezvoltarea mâl departe a socie­             In aţele zile, cînd s-au închis pen­         multe ţări, partidele marxiste ale cla­
aprilie să îndeplinească în în­                                                            prin muncă voluntară şi au pre<                                                          tăţii, condamnă milioane de oameni al                                                         sei muncitoare . sînt interzise şi puse
tregime planul pe luna aprilie                        Şcoală nouă                          dat la I.C.M. cantitatea de                        Ţăranii muncitori din comu­           muncii la robie şl ruină, Marx a do­          tru totdeauna ochii gloriosului tovarăş         în afara legii, popularizarea învăţătu­
şi să raporteze că, începînd cu                     la Prevencior                          3.500 kg. fier vechi. Tinerii de                 na Doşţât, raionul Sebeş, con­          vedit în mod ştiinţific că societatea ca­     de luptă al lui Marx, Friedrich En­             rii marxist-lenlniste se pedepseşte cu
această dată, au început să fo­                                                            la uzinele Zlatna au colectat                    tractează însemnate cantităţi           pitalistă.este condamnată de istorie la       gels, în Rusia a început să se facă             închisoarea, iar cărţile Iui Marx sînt
reze în contul lunii mai.                        Zilele trecute a fost inaugurat           1.000 kg. fier vechi, iar cei de                 de cereale, adueîndu-şi astfel          pielro şl că clasa proletarilor, gene­        auzită vocea tînărulul revoluţionar pro­        declarate interzise. Din nou se fac au­
                                              localul de şcoală din satul                  la C.F.R. Asamblare, au colec­                   contribuţia la form'area fondu­         rată de societatea oapjţallstă, va pune       letar, a marelui tiu al poporului rus,          zite vocile social-reformiştilor oare
                          GRIGORE GONŢA'      Prevencior — comuna Lumea                    tat 4.000 kg. fier vechi.                        lui centralizat al .statului,           capăt în mod Inevitabil orîndulrii ba­        Vladimir Ilici Lenin. Ţinînd seama de
                                              Cernii, raionul Haţeg. Pînă a-                                                                                                        zate pe exploatare şi va construi so­         schimbarea condiţiilor şl de particu­           declară că învăţătura iui Marx „este
                               corespondent   curri copiii ţăranilor muncitori                                         AUREL' BUCUR            Pînă î n . prezent, pe întreaga      cialismul. ,f                                 larităţile locale din diferite ţări, Le­         perimată“, că este „Inaplicabilă“ în
                                              din acest sat de munte, învă­                                                                                                                                                       nin a îmbogăţit teoria marxistă cu              epoca actuală1. Lor le ţin isonul re­
                 - o - ’¦                     ţau într-o casă particulară lua­                                           corespondent       comună, s-au contractat urmă­              Marx a arătat că pentru trecerea           unele teze noi de cea mal mare im­              vizioniştii, care se dedau la atacuri
                                              tă cu chirie.                                                                                                                         la socialism, clasa muncitoare trebuie        portanţă, a rldloat-o pe o nouă treaptă         împotriva învăţăturii marxist-leniniste
  Şi-au îndeplinit planul                                                                                   -O —                            toarele cantităţi: 41.000 kg.                                                         a dezvoltării sale, a demonstrat că             despre revoluţia socialistă şi dictatura
         de desfacere                            Acum, copiii lor îşi îndreaptă                                                             grîu, 42.000 kg. porumb, 4.000                          • j yţ 7                      imperialismul este un nou şi ultim şta-          proletariatului.
                                              paşii spre şcoala lor proprie,               Pun temeliile unui nou                           kg. floarea-soarelui şi peste                                                         ^ capltansmtlIuli a e| aborat teo-
   Lucrătorii din unităţile co­               acolo unde în fiecare diminea­                    local de şcoală                                                                     să săvîrşească o revoluţie, să ia pu-                                                             Viaţa are însă legi implacabile.
operativei de consum „Muncito­                ţă îi aşteaptă cu faţa zîmhitoa-                                                              25.000 kg. cartofi.                     terea în mîlnile sale, să:şl Instaureze       rfa revoluţie! socialiste, a descoperit          Ideile (rtbfxism-1eniriisraiilul oapătă d
rul“ Călan şi-au îndeplinit şi                re, tînăra şi sîrguincioasa lor                 Ţăranii muncitori din satul                                                           dlotatura sa şt să transforme tmjloa-         puterea sovietică ca una din formele             răspîndira tot mal largă, luminează tot
depăşit cu mult sarcinile de                  învăţătoare Nuţa Ularu. i                    Porcurea, comuna Almaşu Mic                                               NICOLAE PREDA  cele de producţie în proprietate sd-
plan pe luna aprilie. Astfel,                                                              de Munte, raionul Orăştie, au                                                                                                          dictaturii proletariatului, a creat în           mai I>uternl*> arătInd oamenilor mu*
planul de desfacere la filiala                                           ION PADUREANU     hotărît să pună temeliile utţui                                           cor«p.8nd©pt     Marx ă pps bazeje în v ăţăt|U des-                                  partEdu, prdletariatu-
din Valea Sîngeorgiului a- fost                                              corespondent  nou local de şcoală.                                                                     pre alianţa dintre clasa muncitoare şl
depăşit cu 45,4 la sută, la fi­                                                                                                                      ANUNŢ                          ţărănime şl â 'arătat pentru ce ma­           Iul, despre strategia şi tactica acestuia.      cii, asemenea unei stele călăuzitoare,
liala din Sintămăria de Piatră,                                 —O—                           începînd încă din luna mar­                                                           sele muncitoare ale ţărănimii sînt In­           in prezent cauza socialismului a             calea spre comunism. In ţările capita­
cu 33,3 la sută, iar la filiala                                                            tie, cetăţenii acestui sătuleţ de                    O.R.A.C.A. vinde gospodări­         teresate într-o asemenea alianţă, pen­                                                        lului, partidele comuniste şi muncito­
din Batiz cu 16,6 la sută.                    Veşti din comunele Rîu                                                                         ilor anexe ale întreprinderilor        tru ce este necesar ca proletariatul să       trlumfaţ într-o serie întreagă de ţări.         reşti, biruind rezistenţa furibundă â
                                                de Mori şi Clopotiva                       munte, au transportat la locul                    de stat, cantinelor, întreprinde­                                                    Socialismul a devenit un sistem mon­            claselor exploatatoare zniulgînd de sub
                              EUGENIA MICU                                                 de construcţie al şcolii 150 care                 rilor agrozootehnice aparţinînd        aibă rolul conducător în această a-           dial. O treime din omenire păşeşte pe           influenţa reformiştilor noi pături do
                                                   CONTRACTEAZĂ CU STATUL’                 piatră pentru fundaţie şi au                      sfaturilor populare, precum şi         lianţă, Marx a formulat fdeea susţi-          dr^ggj-ttţ jarg ai construirii unei socie-      oameni al muncii, purificîndn-şl rîndu-
                               corespondentă                                               pregătit peste 100 care piatră                     altor unităţi de stat» scroafe de     neril de către clasa n i u n ^ a r e a miş-                                                   rile de revizionişti, păşesc înainte sub
                                                 Printr-o susţinută muncă de               de vâr care urmează a fi trans­                   reproducţie din bazele#raionale        cărll de eliberare a maselor de multe               noj_ friarmaţi cu învăţătura mar-         steagul înceroat al marxism-leninismu-
                  -O —                        lămurire, dusă de organele de                portată şi arsă.                                   la preţul de 12 lei kg., viu plus     milioane ale popoarelor şl naţiunilor         xJst.leninlsia> v^ nic vie, partidele co-       lui.
                                              partid şi de stat, în comunele                                                                  16%, cu obligaţia de a preda                                                        mua|ste şi muncitoreşti obţin noi şi
     Acţiune lăudabilă                        Rîu de Mori şi Clopotiva din                    De asemenea, a fost procu­                      statului pc bază de contract                                                        nQÎ vlc{-dL Păstrînd 0 credinţă neclln-
                                              raionul Haţeg s-a reuşit să se               rată o bună parte din cherestea                    prin O.R.A.C.A., 2 porci din
   Valea Bampotocului, care tre­              contracteze însemnate cantităţi              şi 20.000 bucăţi cărămizi, ui­                     produşii fiecărei scroafe.            asuprite. _ _ __  __                          tită învăţăturii lui Marx şl L'enin, a-            Ideile Iu! Karl Marx sînt întruchi­
ce prin Chimindia, aducea pînă                de cereale cu statul.                        mind ca în curînd să fabrice                                                                                                                    partide o îmbogăţesc neobosit          pate în viaţă în faptele minunate ale
acum mari pagube satului, inun-                                                            încă 20.000 cărămizi.                                 Gospodăriilor agricole colec­      Uoul dintre cele măi JnţljTl mer! 6                                                           popoarelor din ţările socialiste, ale
dind în fiecare an culturile.                    In comuna Rîu de Mori, s-au                                                                  tive, cooperativelor de produc­                                                         Q nm|- eXpgriehţă, cu noi teze teo-         mişcării muncitoreşti internaţionale.
Pentru a stăvili această vale,                contractat 15.215 kg. grîu şi se­               Prin contribuţia adusă, se c-                   ţie agricolă, întovărăşirilor a-      ale lui Marx a fost fundamentarea ne-         reţ iw _
cetăţenii din acest sat, mobili­              cară, 10.810 kg. porumb şi                   videnţiază fraţii Viorel şi Nico-                  gricole şi de crescători de ani­
zaţi de deputaţii lor, au început             24.831 kg. cartofi, iar în comu­             lae Veleanu, Nicolae Lai, Ro­                      male la preţul de 12 kg, viu          cesităţli unui partid politic âl proleta-
în acest an munca de îndiguire.               na Clopotiva 35.000 kg. grîu şi              man Popa, Petru Raboca şi                         plus 7%, cu obligaţia de a
                                              secară, 11.000 kg. porumb, pre­                                                                 preda statului pe bază de con­        datului ca detaşament de avangardă
   Valea a fost desfundată şi în-             cum şi cantitatea de 33.000 kg.                                                                 tract prin O.R.A.C.A. 3 porci
diguită, reuşindu-se prin acea­               cartofi.                                     alţii.  CAMIL BACRAU                               din produşii fiecărei scroafe.        al acestuia.                                  vaccinăm copiii contra
sta să se salveze culturile de                                                                        corespondent                                                                     Marx a văzut în solidaritatea munci­
la inundaţii. Deputaţii Ioan                     LAPTE VINDUT LA CONTRACT                                                                        Cei interesaţi se vor adresa                                                     paraliziei infantile!
Munteanu şi Maria Lăcătuş au                                                                       —O—                                        bazelor raionale respective.          torilor din toate ţările şi a tuturor
fost cei mai buni mobilizatori                   In cursul lunii aprilie, în co­                                                                                                    naţiunilor chezăşia victoriei lor şi â
şi un exemplu deosebit în mun­                                                               Aprecierea oamenilor                                                                   înălţat deasupra întregii lumi steagul        In ultimele 2 luni s-a desfă- cinare contra p'ărălteiei infantile
că. Utemişţii nu s-au lăsat nici                                                           muncii — cea mai bună                                                                    internaţionalismului proletar,
ei mai prejos. Alături de vîrst-                                                                                                                                                                                                  şurat la oraşe acţiunea de vac-                 copiii între 6 luni şi 3 ani.
                                                                                                      reclamă                                                                         Marx nu a considerat niciodată în­
                                                                                                                                                                                    văţătura sa ca pe ceva desăvîrşif.            ____ _                 ___ , In regiunea noastră au fost

                                                                                                                                                                                                                                                                                  vaccinaţi cu această ocazie, pes­

nici, ei şi-au adus aportul lor ti­ muna Rîu de Mori s-a contrac­ Maşina de cusut „Supercas-                                                                                                                                                                                      te 8.000 de copii, cu cele rpai

neresc, pentru folosul obşfesc al tat cantitatea de 3.000 litri nica“ fabricată la U.M. Cugir,                                                                                                                                                                                    bune rezultate şi fără nici un

satului.                                      lapte de oaie. Planul la lapte datorită calităţilor ei superioare                                                                                                                                                                   fel de accident.

  Acţiunea cetăţenilor din satul              de vacă a fost realizat în pro­              se bucură de multă apreciere                                                                                                                                                           Din să'ptămîna aceasta, acţi­
Chimindia, raionul Ilia, este o               porţie de 130 la sută.                       din partea cumpărătorilor. Acest
acţiune lăudabilă şi ea consti­                                                            lucru îl dovedesc scrisorile de                                                                                                                                                        unea de vaccinare contra para*
tuie un exemplu demn de urmat                   Membrii întovărăşirii zooteh­              mulţumire care sosesc la uzină
şi de cetăţenii celorlalte sate ex­           nice „Retezatul“ au hotărît să               şi prin care cumpărătorii îşi                                                                                                                                                          liziei infantile se extinde şRînce-
puse inundaţiilor.                            contracteze 240 kg. caş. Exem­               exprimă satisfacţia pentru bu­
                                                                                           na funcţionare a acestui tip de                                                                                                                                                        pe şi la sate, în acele cQjnu^e
                     ' VICTOR CRIŞOVAN        plul întovărăşiţilor a fost urmat            maşină de cusut şi aduc mul­
                               corespondent                                                ţumiri muncitorilor care le exe­                                                                                                                                                       care în anul trecut au
                                              de ţăranii muncitori individuali             cută.
                 —O -                         Ion Arion şi Iubaş Bălău. Pri­                                                                                                                                                                                                      focare de imbolnăvire.priŢi'aceas-
                                                                                             Asemenea scrisori au sosit la
 Lucrări de împădurire                        mul a contractat 150 kg., iar al                                                                                                                                                                                                    tă boală, precum şi în comuna

                                              doilea 120 kg. caş.                                                                                                                                                                                                                 te aşezate la nodurile de mare

                                                                                                                                                                                                                                                                                  circulaţie, cu posibilităţi crescu­

                                                                                                                                                                                                                                                                                  te de contaminare (îmbolnăvire).

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Vor fi vaccinaţi cîteva mii de

                                                                        NICOLAE BEŞLIU     uzină de la muncitorul Octa-                                                                                                                                                           copii între 6 luni şi 3 ani; a-
                                                                            corespondent   vian I. Popa din Craiova, stra­
   In perimetrul Bătrîna, aparţi-                                                          da Gh. Krasnoîî nr. 10, Ioan                                                                                                                                                           ceastă grupă de vîrstă fiind cea
nind Ocolului Silvic Dobra, au                                 -O - \                      Pop din Bistriţa, str. Dragoş
început lucrările de împădurire.                                                           Vodă nr. 10 şi alţii.                                                                                                                                                                  mai expusă îmbolnăvirii şi conse­
Prin munca dusă de organele                         Din activitatea
silvice şi organizaţia U. T. M.,                organizaţiilor U.T.M.                         Iată de pildă ce se spune,                                                                                                                                                          cinţelor ei grele.
s-au împădurit prin muncă vo­                                                              printre altele, în scrisoarea lui
luntară 7 ha,.                                      PRIN MUNCA VOLUNTARA                   Ioan Popa din oraşul Bistriţa:                                                                                                                                                         Vaccinarea constă din două
                                                                                           „Din anul 1956 de cînd am
   In total, pe raza Ocolului Sil­              Tinerii din organizaţia de                 cumpărat această maşină de                                                                                                                                                             inoculări ce se fac la interval
vic Dobra, s-a împădurit prin                 bază U.T.M. de la G.A.S. Galda,              cusut, fabricată la dumnea­
muncă voluntară 17,80 ha. te­                 raionul Alba, au amenajat un                 voastră, am lucrat la ea în per­                                                                                                                                                       de o lună de zile. Nici un fel
ren degradat şi 2 ha. în teren                parc în incinta sediului gospo­              manenţă fără să-i fi făcut nici
forestier. Valoarea acestor lu­               dăriei în care au fost sădiţi 80                                                                                                                                                                                                    de reacţie locală sau generală
crări se ridică la suma de                                                                 cea mai mică reparaţie.
22.525 lei.                                                                                                                                                                                                                                                                       şi nici măcar febră sau durere

                                                                                                                                                                                                                                                                                  nu se produce după vaccinare.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  In unele ţări au fost vaccinaţi

                                                                                                                                                                                                                                                                                  milioane de copii şi rezultatele

                                                                                                                                                                                                                                                                                  au fost din cele mai bune.

                                                                                                                                                                                                                                                                                  Mamelor: Duceţi cu încredere

                                                                                                                                                                                                                                                                                  copiii la vaccinare. Procedînd

Merită a fi evidenţiaţi pentru de trandafiri. La această acţiu­ Aceste cuvinte şi ale altor                                                                                                                                                                                       astfel, luptaţi alături de medici
munca depusă locuitorii sate­ ne au luat parte 144 de tineri, cumpărători, constituie aprecie­                                                                                                                                                                                    contra acestei boli atît de grave

                                                                                                                                                                                                  Şeful de echipă §

"Kt*                                                                                                                                                                                             Ladislau Babeniuc,^              ZIUA      PRESEI
                                                                                                                                                                                                 dă la mina Teliuc,\                      C O M U N IS T E
     Calendarul lucrărilor agricole                                                                                                                                                 § ' împreună cu oame-
                                                                                                                                                                                    o nii săi, s-a remarcat in mod\
                                                                                                                                                                                    8 deosebit pentru producţia da-§

                                              î n liv e z i le d e p o m i p e le n a . m a i | tău In luna aprilie el a extrasp                                                                                                  (Urmare din pag. I-a)                           şi pagini speciale. De asemenea, într-o
                                                                                                                                                                                           8peste plan 129 tone minereai                                                          serie de materiale s-au scos în evi-

Lucrări în livada tînără                      lor şi a bolilor. In curspl aces­            lor. Aceste cercuri trebuie să fie               cutăm imediat după scuturarea § de fier.                                           8  tul că legăturile ziarului cu masele            denţă avantajele dezvoltării ramurilor
                                              tei luni se instalează în coroana            cel puţin cit jumătate din mă­                                                                                                         se întăresc de la un an la altul, îi            anexe în gospodăriile agricole colective.
   In cursul lunii mai, în livezile           pomilor diferite omizi şi pă­                rimea coroanei. Prin lucrarea                    florilor stropiri cu zeamă borde­ g IN GLIŞEU : Ladislau Ba-1                         dovedeşte numărul mereu crescînd al
tinere se face revizuirea tutori­             duchi de frunze, care se hră-                solului, combatem în primul rînd                                                                                                       scrisorilor pe care le primeşte. De pil­           De asemenea, ziarul a susţinuţ în
lor şi a legăturilor. Se caută ca             nesp cu muguri şi frunze, fm-                buruienile şi în al doilea rînd                  leză în concentraţie de 0,5 la          | beniuc la locul de muncă. g                 dă, dacă în primele patru luni ale              coloanele sale acţiunea de contractări
tutorii să nu fie aplecaţi, iar le­           piedicînd astfel dezvoltarea nor­            asigurăm o aerisire normală a                    sută. Această stropire se va re­        xloOOOOOCOGOOOOOGOOOCCOQOOOOOOOOOOCCCCl!1     anului Trecut s-au primit ia redacţie           şi achiziţii pentru formarea fondului
găturile să fie bine făcute. Tre­             mală a pomilor. Contra acestora              solului.                                         peta din nou după 2-3 săptă*                                                          880 scrisori, în ceie patru luni ale            centralizat de cereale al statului, popu-
buie avut grijă ca tutorele să                se vor executa stropiri cu solu­                                                              mini.                                      Seară literară                             anului 1958 s-au primit 1700 scrisori,          larlzînd avantajele pe care le au colecti­
nu ajungă la ramurile din co­                 ţii de nicotox în concentraţie de               Dacă este cazul, se va face                                                                                                         adică cu 820 scrisori mal mult.                 viştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori
roană pentru a nu le rări.                    0,4 la sută (400 grame la 100                şi udatul pomilor. Aceasta nu­                      De asemenea, livezile pot că­           S1MERIA (de Ia subredacţia                                                                 individuali care contractează cu statul.
                                              litri apă) sau cu soluţie de eca-            mai dacă, după înflorit, timpul                  dea pradă unor nelipsiţi dăună­         noastră voluntară). De curînd                    Ziarul îşi aduce pe zi ce trece o
   Se continuă brăzdarea scoar­               tox 20 în concentraţie’de 0,15 la            se arată secetos. Cantitatea de                  tori cum s în t: omida nălbaru-         s-a ţinut la şcoala medie mixtă               contribuţie tot mai însemnată Ia creş­             Cu toate acestea, ziarul poate şi
ţei de pe tulpina pomilor tineri,             sută (150 grame la 100 litri a-              apă ce se dă la un pom este în                   lui, omida păroasă a'stejarului,        de 10 ani din Simeria o seară li­             terea producţiei industriale siderurgice        trebuie să aducă o contribuţie mai
aşa după cum s-a arătat în ca­                pă). Pentru combaterea diferite­             funcţie de mărimea lui. Se dau                   omida dudului. Toate acestea se         terară organizată de elevii cla­              şi industriei miniere, la transforma­           mare la lupta pentru creşterea produc­
lendarul pomicultorului din luna              lor boli cum sînt: rapănul me­               cam 10 găleţi de apă la un pom.                  hrănesc cu frunzele pomilor.            sei a IX-a B cu care prilej a                 rea socialistă a agriculturi^ şi educa­         ţiei şi productivităţii muncii, la redu­
aprilie.                                      relor şi perelor, ciuntirea frun­            Pentru a ajuta creşterea fructe­                 Altele cum s în t: viermele măru­       fost evocată figura scriitorului              rea maselor de oameni ai muncii, in             cerea preţului de cost( ia dezvoltarea,
                                              zelor de sîmburoase, băşicarea               lor legate, se recomandă ca la                   lui, viespea prunului, musca ci­        Ioan Budai Deleanu. Referatul                 acest scop în ziar s-au publicat dife­          întărirea şi consolidarea sectorului so­
   In cazul unui timp secetos,                frunzelor la piersic, se vor face            apa cu care se udă pomii să se                   reşelor, se hrănesc cu fructe.          susţinut de elevul Vaier Andrei               rite materiale de analiză, grupaje şi           cialist al agriculturii şi la dezvoltarea
se face udatul pomilor. In acest              chiar la începutul lunii stropiri            adauge must de bălegar. Se face                  Contra tuturor acestora se vor                                                        informaţii, interviuri şi scrisori care         celorlalte domenii de activitate.
scop se vor face farfurii în ju­              în zeamă bordeleza în concen­                                                                 executa stropiri cu diferite pro­                                                     au scos în evidenţă succesele obţinute
rul pomilor şi se toarnă 2-3                  traţie de 0,5 la sută.                       o soluţie compusă din 4-5 părţi                  duse în perioadele de timp in­                                                        de minerii Văii Jiului şi de siderur-              Bucurîndu-se de îndrumarea şi spri­
găleţi de apă la fiecare pom.                                                              de apă şi o parte de must de                     dicate de inginerii şi tehnicienii                                                    gişti. De asemenea, a fo.st susţinută           jinul permanent al Comitetului regio­
După ce apa a pătruns in pă-                     Pentru economisirea substan­              bălegar.                                         agronomi.                                                                             iniţiativa minerilor de la Aninoasa,            nal de partid, în lumina atotbiruitoare­
mînt, farfuriile se acopăr cu ţă-             ţelor şi a braţelor de muncă se                                                                                                                                                     pentru extinderea ei în toate întreprin­        lor idei marxist-leniniste, ziarul „Dru­
rfnă mărunta, cu pale, cu rume­               pot face tratamente combinate                   In luna mai se va face şl în-                 Pentru acţiunea de combatere a reuşit să reţină atenţia celor                         derile din regiune unde poate fi apli­          mul socialismului“ merge hotărît îna­
guş sau cu bălegar putred, cu                 contra bolilor şi dăunătorilor.              grăşarea suplimentară a pomi­                                                                                                          cată.                                           inte pe drumul înfăptuirii sarcinilor
scopul de a se păstra umezeala                In acest scop la 100 litri solu­             lor. După ce fructele au legat,                  a bolilor şi dăunătorilor, pomi-        prezenţi alît prin conţinutul de                                                              ce-i revin în lupta pentru înflorirea
în pămlnt.                                    ţie zeamă bordeleză se vor a-                se va da la fiecare pom cîte o                   cultorii se pot adresa centrelor        idei bogat în date istorice cu                   Ca urmare a popularizării acestei            economică şi culturală a regiunii noas­
                                              dăuga 150 grame ecatox sau                   jumătate kilogram azotat.                        de combatere a bolilor şi dău­          privire la locurile şi oamenii                iniţiative prin coloanele ziarului, ea          tre.
   In cursul lunii mai, este ne­              500-600 grame emulsie D.D.T.                                                                  nătorilor care le vor pune la           din împrejurimile Cigmătilui ( s a ­          s-a extins şi în prezent este aplicată
cesar să se facă lucrarea solu­               sau emulsie LT.C.FI.                            O lucrare importantă este                     dispoziţie aparatura necesară şi        tul natal al scriitorului), precum            de către siderurgiştii htmedoreni şi cei           Dezvoltîndu-şi în permanenţă legă­
lui. Dacă pămîntul dintre pomi                                                             combaterea bolilor şi dăunăto­                   o parte din produse în mod gra­         şi prin expunerea făcută cu mult              de Ia Călan, de minerii de la Teliuc            turile saie cu masele de oameni ai
este cultivat, atunci în jurul fie­           Lucrări în livada pe rod                     rilor. După cum este cunoscut,                   tuit.                                                                                 şi Ghelar cît şi de colectivele altor           muncii, îmbogăţindu-şi necontenit te­
cărui pom se lasă un cerc neo-                                                             în luna mai apar în livezi o se­                                                                                                                                                       matica, atacînd problemele cele mai
cupjat de cultură, care se pră-                  Şi în livezile pe rod trebuie             rie de boli care pot diminua                        In cazul cînd în cursul lunii        simţ artistic. La reuşită a con­              întreprinderi din regiune. " 7 r "              arzătoare, străduindu-se să îmbunătă­
şeCe ori de cîte ori rapar FuruJ              executate lucrări ale solului. In            mult producţia de fructe. Aceste                 apare pericolul brumelor tîrzii,        tribuit şi lectura artistică a unor                                                           ţească stilul materialelor publicate şi
ieni. Pentru pomii 'de 3-4 ani, a-            livezile de pe coaste, care au               boli sînt: rapănul merelor şi                    atunci se vor aplica in livezi          fragmente din opera lui î.B. De-                  In ceea ce priveşte întărirea şi dez­       sa folosească genuri gazetăreşti cît mai
ceste cercuri trebuie să aîbe cel                                                          perelor, putrezirea fructelor,                   măsurile recomandate în calen­          leann făcută de eleva Maria Su­               voltarea sectorului socialist al agri­          adecvate, „Drumul socialismului“ va
puţin doi metri în 'diametru.                 pămîntuî înţelenif, se luefea: t                                                              darul pomicultorului publicat în        rugiu. După referat a avut loc                culturii au fost popularizate pe scară          milita şi pe viitor cu forţe sporite pen­
                                                                                           ciuruîrea frunzelor, pătareâ ro­                 ziarul „Drumul socialismului”           o întrunire tovărăşească la care               largă succesele obţinuie de colectivişti       tru mobilizarea maselor la lupta pen­
   O lucrare de mare importan­                numai cercurile "din j j r i t pomi­         şie a frunzelor de prun, băşica-                 din luna aprilie.                                                                     şl întovărăşiţi. In acest scop Ş-au pu­         tru triumful ideilor «narxism-leninis-
ţă este combaterea dăunători-                                                              reă frunzelor de piersic. Pentru                                                                                                        blicat scrisori, m ateriale1 comparative
                                                                                                                                            Staţiunea experimentală pomi-: au participat elevii fruntaşi ia                                                                                                                         ¦¦y
                                                                                           combaterea lor trebuie să exe­                                                                                                                                                          inului, pentru făurirea socialismului.
                                                                                                                                            colă — Geoagiu                          în,Văţătură.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12