Page 3 - 1958-10

Nr 1177 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

P B a MBaMBMM SE M IC E N T E N A R E A
C # II U L E I d i n P O 1 A
ăta unei rodnice
activităţi culturale

Realizări răsplătite CORUL SĂRBĂTORIŢILOR

ioan Tănase, primul dirijor al corului din Poiana, primeşte De ia un capăt la altul, Po­ trecute în revistă faptele şi rea­ partidul şi guvernul nostru i-au Succesele obţinute de poienari amintesc că în anul 1947,
Ordinul Muncii clasa IlI-a. iana s-a pregătit de sărbătoare. lizările corului. în cei 50 ani de acordat atenţia cuvenită. corul a primit premiul ÎI pe ţară, în 1949 premiul î, Ia primul
Nenumăratele drapele, minuna­ activitate, se reamintesc merite­ concurs al căminelor culturale, în 1953 participă Ia Festivalul
LE0A M 1N TU L tele covoare scoase la ferestre, le dirijorilor Ioan Tănase şi Rînd pe rînd se prezintă pen­ Mondial al Tineretului de Ia Bucureşti, iar în 1954, premiul I pe
ghirlandele de steguleţe multi­ Gheorghe Bogdan, sînt transmi­ tru a primi decoraţiile şi me­ ţară Ia alt concurs al căminelor culturale.
colore, vitrinele cu obiecte de ar­ se felicitările personale ale to­ daliile cei mai inimoşi şi har­
tă populară, toate la un loc dă­ varăşilor Gheorghe Gheorghiu nici corişti din Poiana, activişti ÎN CLIŞEU : Corul căminului cultural din Poiana, decorat
deau comunei acel îarmec săr­ Dej şi Chivu Stoica, se aduc u- de frunte ai vieţii culturale din cu Ordinul Muncii clasa îf-a.
bătoresc, ce inspiră o adîncă rări de succes din partea oa­ Poiana. Incepînd de la veteranii
trăire sufletească. Şi, ca o în­ menilor muncii pentru aportul în ioan Tănase şi Ioan Moldovan, Inter vio cu Ioan Tănase
cununare a eforturilor depuse valorificarea şi dezvoltarea mi­ pînă la tînăra solistă Maria
Pavilionul Gospodăriei de stat din Dar şi 50 de ani de activitate J de poienari, măreţul cămin cul­ nunatului nostru folclor, se urea­ Bota, cei decoraţi şi medaliaţi, In sala căminului cultural din Po- Maniţiu şi lancu Şerbu, l-am reeru-i
tural, strălucitor în frumuseţea ză spor la muncă corului din cît şi cei distinşi cu insigna
Apoldu de Sus. Aşezate în rînd, du- în cor, nu-i glumă, răspunse bătrînul. % şi eleganţa sa, străjuit de dra­ Poiana, pe drumul construirii „Fruntaş în munca culturală de iana se făcu linişte deplină. Pe sce- ta i încă pc vremea cînd conduceam'
pele şi stema R.P.R., înscria în socialismului în patria noastră. masă“, simt din plin importan­
pă mărime, vreo 10 butoaie cu vin — Asta-i drept. Ce n-aş da să a-* aceste zile încă o pagină glo­ ta evenimentului. na impunătoare, corul poienarilor îşi personal corii! din Poiana. Azi l-am
rioasă în istoria culturală a Po- Apare pe scenă impunătorul
şi must, astîmpără setea celor înse- jung ca dumneata m oşule! * ienei. cor, acela care ani de-a rîndul Corul din Poiana a mulţumit aştepta dirijorul. Un ropot de aplauze găsit totîn cor, tot cîntăreţi de îrun-
a dus faima meleagurilor măr- partidului şi guvernului pentru
¦ taţi. Şi din aceştia, se găsesc destui. — E greu, dar se poate.Ştii ce ? « In sala mare a căminului cul­ ginene, corul care prin caracte­ Ordinul Muncii clasa Il-a cu izbucni odată cu apariţia pe scenă a te, oameni harnici şi cu multă pres-
4 tural se făceau ultimele pregătiri rul profund popular, prin inter­ care a fost distins. Corul şi-a
Şi poienari şi oaspeţi. S-au amestecat Tînărul deveni atent. % pentru festivitate: se montau a- pretarea măiestrită a cîntecelor exprimat bucuria răsplătirii
paratele de filmat, cele de înre­ ciobăneşti, a cîntecelor compozi­ muncii sale prin acele cîntece
gistrare pe bandă, se aşezau re­ torilor noştri clasici şi contem­ de slavă aduse partidului, con­
flectoarele. Festivitatea urma să porani, a desfăşurat o vie activi­ structorilor socialismului din pa­
fie prinsă în toată splendoarea tate culturală, constituind astfel tria noastră, prin minunatele
ei ; nimic nu trebuia scăpat. un puternic exemplu pentru ce­ cîntece ciobăneşti care au cules
lelalte formaţii artistice din în­ aprecieri unanime în întreaga
Sîmbătă, 27 septembrie, ora treaga ţară. ţară.
15. Pe scena căminului cultural
se găseşte prezidiul: reprezen­ Pe chipurile coriştilor este im­ S-au întîlnit pe scena căminu­
tanţi ai organelor de partid şi primată mîndria şi bucuria rea­ lui cultural din Poiana 3 gene­
de stat, oaspeţi din Capitală şi lizărilor, fericirea şi trăirea eve­ raţii de a rtiş ti: bunicii — care
din alte regiuni, fruntaşi ai vie­ nimentului sărbătoresc a celor au pus bazele corului, fii aces­
ţii culturale din Poiana. Sînt 50 de ani de activitate, căruia tora, care au dus mai departe
renumele şi faima poienarilor
o şi nepoţii, proaspeţii corişti, care bătrînului dascăl, dirijorul Ioan Tă- tanfă. Cît priveşte calitatea interpre-
s-au angajat să continue opera
¦* şi la un pahar cu vin limbile se des- — Să facem un legămînt. Uite, eu, ¦ începută de veterani. Cele trei nase. Asistenţa îşi manifesta sub a- tării cîntecelor, nu pot de cît să aduc
generaţii au cîntat laolaltă cu
<¦ leagă, legînd prietenii. Gălăgie mare. jon Moldovan, corist vechi, ţin legă- * aceeaşi intensitate şi farmec,, ceasta formă stima şi admiraţia faţă laude iui Gheorghe Bogdan, acest
din cîntecele pregătite încă de
O<> Unii v’n> a^n pleacă. Toţi se agită. mjnf Cll fjne, !on Rodeanu, unul din • Ioan Tănase, au făcut să răsune de acela care a înfiinţat în 1003 corul iscusit dirijor şi compozitor care, du-
sala de aplauze şi ovaţii la in­
«V Doar într-un colţişor, retraşi, doi oa- cej maj ţjneri corişti, să ajungi la ¦ terpretarea armonioasă, fără din Poiana. pă cîte văd, poartă la rîndul său 0.r-
greş, a cîntecelor pregătite de
<<- meni discută, ca şi cînd în jurul lor vjrsja mea, să sărbătoreşti centena.ul ¦ Gheorghe Bogdan. Bătrînul dirijor, cu o prestanţă dinul Atunci! clasa IlI-a ce i s-a con-

nu s-ar afla nimeni. Unul, cel mai corufu; nostru, al polenarilor. Ce zici, ¦ H greu să apreciezi ce anume demnă de invidiat, a dirijat hotărît, ferit cu altă ocazie
a plăcut mai mult şi care din
în vîrstă, cu argint în păr şi în mus- fe ^ ^ cuyînt ? ¦ bucăţile interpretate de poienari cunoscuta compoziţie „Măreţ pămînt Aş vrea să vă mai spun că după
au fost mai reuşite. De la „Mă­
fi reţ pămînt al patriei iubite” ,
? tăţiie bogate, poartă pe piept o deco­ „Jieneşsca", „Sub al păcii stin­
* Ion Rodeanu, ridică bărdaca cu vin. $ dard" şi pînă la suita de cîntece al patriei iubite“ de Ion Chirescu, a- plecarea mea din Poiana nu ml-am
ciobăneşti „Pe plaiuri mărgine-
o raţie. Celălalt, un tînăr la care abia Bătrînul făcu la fel. Cei doi s-au pri- J ne“, toate au scos în relief ma­ pol „lancu la Turda" din poemul încetat activitatea dirijorală. In 192,"
turitatea unui cor puternic, bi­
<- i-au mijit tuleii mustăţii, scund ca vit o clipă în ochi, apoi, bărdacrîe * ne închegat, armonios, cu un stil „Craiul munţilor“. Aplauzele în sală am înfiinţat corul învăţătorilor din
o perfect conturat.
<• şi bătrînul, îi mîngîie decoraţia plin
<> s-au ciocnit în semn că legămintu! J Corul din Poiana a împlinit nu mai conteneau. Ele s-au repetat Sibiu, care a obţinut frumoase rezul-
50 de ani. Drumul parcurs, suc­
4 de admiraţie. a fost făcut. cesele obţinute, sînt mărturia u- furtunos atunci cînd lui Ioan Tănase tate în lunga sa activitate. Prin 1928,
nei munci perseverente, garan­
o ţia altor victorii în viitor.
foi — Aşa da, moş Ioane. Da, mai la-
— Pînă la fund, zise bătrînul. i s-a înmînat brevetul şi i s-a prins am dat cu învăţătorii concerte la Pi­
¦ să-mă s-o privesc...
O la haină Ordinul Muncii clasa IIl-a. teşti, Craiova, Constanţa, Ploeşti, iar
o — Pînă la fund, repetă tînărul.
— Priveşte-o Ionele, priveşte-o. Bătrînul era extrem de emoţionat. De în 1936 amajuns cu corul pînă pe la
4¦ Mă mîndresc, da.
Bărdacele s-au golit. Două generaţii ţ o asemenea cinste şi atenţie înaltă Satu Mare.

Ochii bătrînului se umeziră de fe­ au făcut legămînt să continue trad.ţia ¦ el n-a avut parte pînă acum. Nu s-a Cîtă cinstire şi atenţie se acordă

ricire. Tînărul mîngîie decoraţia, o măreaţa tradiţie a corului poienarilor J gîndit, poate, niciodată că munca de azi muncii de ridicare culturală a

•pipăi,’ « “admiră. In jur, în pavilion, aceeaşi agita-* ani şi ani îi va fi răsplătită sub a- maselor 1 Pe vremea tinereţii mele,

Ordinul Muncii clasa III... aşa ţie, acelaşi du-fe vino. Se dezleagă* ceasta formă, că meritele sale vor fi eram obligaţi să obţinem anumile

da răsplată, spuse tînărul. limbile şi se leagă prietenii. cunoscute pînă sus la tovarăşii din „statute“ de la prefectură, prin care

¦«•»¦¦¦««¦¦¦««'?¦»»'»»«‘¦»¦ ¦¦ © ¦ »»¦ ¦¦ ¦•¦»¦ ¦«¦¦ ¦¦ ¦O **»»******« conducerea partidului şi guvernului ni se îngăduia să adunăm formaţiile

nostru. Şi iată că această zi de 27 artistice. Privesc azi cu nemărginită

FE ESTRA DA septembrie a sosit, aducînd cu ea bucurie şi admiraţie ia puternicele

răsplata binemeritată a unei munci coruri şi echipe de dansatori care s-au

Ziua de 28 septembrie a tost din Sebeş şi Apoldu de Sus şi încununată de succes. Ioan Tănase prezentat aici. Toate sînt temeinic
rezervată, formaţiilor artistice brigada artistică din Simeria
invitate la Poiana. Calitatea in­ Veche, au cules aplauze înde­ poartă azi cu mîndrie decoraţia înul- pregătite, toate cîntă măreţele reali-
terpretării cîntecelor populare şi lungate şi binemeritate. Din re­
de masă, măiestria jocurilor pertoriul lor bogat s-a desprins ' p p p /—»r -'P 'n r 1 tâ ce 1 s-a acordat. zări ale regimului nostru. Şi cîte ase-
din nou bogata şi neîntrecuta 1
populare specifice regiunii, a noastră artă izvorîtă din popor, i 1 L-am rugat pe bătrînul dirijor să menea formaţii sînt pe întreg cupriri­
impresionat miile de spectatori munca neobosită dusă de dirijo­
care au ţinut să fie prezente la rii şi instructorii celorlalte for­ l ARTA POIENARILOR ne împărtăşească din activitatea sa sul patriei noastre libere!
festivalul cîntecului şi jocului maţii artistice, grija pe care or­ dirijorală şi impresiile înregistrate cu Ată mîndresc azi cu poienarii mei
din Poiana, închinat celor 50 ganele de partid şi de stat o a- C1 ocazia desfăşurării semicentenarului, cu dirijori şi compozitori ca Uie
de ani de activitate a corului cordă dezvoltării continue a cul­ C0
poienarilor. turii din patria noastră.
t1 — Trebuie să vă spun — relata Micu din Sibiu şi Gheorghe Bogdan
Impunătoarele coruri din Să- C1 Ioan Tănase, că ziua de azi e o a- la ridicarea cărora am contribuit în-
lişte — dirijor Aron Bogdan, Cînd în sala de spec­ gust, atrag privirile tu­ Mai sînt acolo ex­ devărată sărbătoare pentru mine. tr-o anumită măsură şi eu. Mă mîn-
Săsciori — dirijor Simion 0- t1 tacole a căminului cui turor. Mulţi oaspeţi ad­ puse multe menţiuni, N-am bănuit niciodată că acest cor drese cu cei 5 copii ai mei — profe-
prean,. corul şi orchestra din 0- t C__o_ru_l_Trustului 4 construc- 3 tural, corul sărbătorit miră interiorul de came­ diplome de la tot fe­ pe care l-am înfiinţat, va ajunge atîi sorul de muzică din Tîrgu Jiu, conta-
răştie, —- dirijor Ioan Popa, co­ şi-a încheiat programul, ră specific Poienei, stră­ lul de alte concursuri de departe. Văd că poienarii nu m-au bilul din Sibiu, lectorul universităţii
rurile din Dobra, Haţeg, Alba [ fit Hunedoara, participant la-j sus, într-o cameră spe lucind de curăţenie şi la care a participat co­ uitat în aceste zile însemnate din via- din Cluj, inginerul agronom din O-
Iulia, Vulcan, Zlatna, Galda de cial construită, a fost hună rînduială. rul. Expoziţia va cuprin­ ţa comunei lor. Sînt minunaţi oameni raşul Stalîn şi- subinginerul cadastral
Jos, Sebeş, Peireşti, Apoldu de t sărbătorirea semicentenarului 1 inaugurată expoziţia de de desigur de acum în coriştii aceştia. Pe cîţiva dintre ei. din Sibiu, — sînt mîndru de cei 50
Jos, împreună cu formaţiile de artă populară aplicată ? Mai sînt la expoziţie colo şi Ordinul Muncii ca de exemplu pe Traian Banii, IMe de ani de activitate pusă în slujba
dansuri din Ţebea, Jeledinţi, L corului din Poiana, poienarilor. panouri cu catrinţe, pa­ clasa II-a cu care a tos« Bozdo'g, Constantin Chilom, Ioan patriei mele.
Ghelar, Stremţ, U.R.U.M. Pe­ nouri cu furci de tors distins corut la sărbă­
t Costume în motive încrustate cu motive torirea semicentenarului.
troşani, Dobîrca, Sîngătin, Su- populare locale, inte­ populare locale, priznele,
lighete, Oiejdea, Peţelca, fluiera- MINDRIE
şii din Jina şi Şugag, fanfarele rioare de cameră, feţe covoare multicolore lu­ Un album de fotogra­ Sc Siiirifisciiă muncitori
Sala cea mare a căminului cultural din Poiana şi fluieraşii din Jina o a- de mese înflorate, ii, crate de mîinile harni­ fii reprezentînd porturi
catrinţe, desagi, covoa­ ce şi pricepute ale poie­ locale, realizări în ulti­

e înţesată de lume. Oameni din toate companiază. Vocea artistei se aude re... Vizitatorul rămîne narilor. mii ani, corul ia dife­ li

părţile regiunii: constructori şi side- clar : impresionat de toate Tot la această expo­ rite spectacole, stă dea-

rurgişti din Hunedoara, muncitori de „Drăguţi brazi încetinaţi care-1 înconjoară. Bogă­ ziţie se află o vitrină semenea Ia dispoziţia Strigăturile se succed sacadat, în arnici ale fetelor. Cizmele cu carîmb'
ţia de culori din cusă­ mare, în care s-au atrîns oricărui vizitator. ritmul impetuos al dansului. Şapte bă­ scurt ale tuturor, tropotesc, imprimînd
la Orăştie şi din Alba Iulia, ţărani La ce foc vă legănaţi, turile iilor, pieptarelor documente de-ale coru­ ieţi şi şapte fete, constructori de la dansului un ritm impetuos.
şi poalelor, frapează de lui, de la înfiinţare şi O cameră obişnuită, trustul regional din Deva, au cucerit
din Stremţ şi din comunele învecina­ Gum să nu ne legănam la bun început. Desagii pînă acum. Fel de fel undeva sus, deasupra privirile mulţimii. Dansul lor oşan Repede, cu siguranţă şi măiestrie,
ciobăneşti lucraţi artistic de acte dovedesc activi­ sălii de spectacole a stîrneşte admiraţia poienarilor. îmbră­ perechile de dansatori se învîrtesc, se
te. Printre ei, în toate părţile^ poie- Gă noi singuri rămînem“. noului cămin cultural, despart apei, pentru ca în clipa urmă­

narii. Apoi, corul şi fluieraşii, continuă re­

Pe scenă cîntă Maria Bota. Corul frenul. In sală e linişte deplină. In­ costumele bărbăteşti, de tatea înfloritoare a co­ Aceasta este expoziţia cămintea pitorească a dansatorilor toare să se regăsească într-o altă for­
tr-un colţişor, retrase, două bătrîne

poienence, îmbrăcate în porturile lor flăcăi şi bătrîni, compu­ rului poienarilor. Mai poienarilor. Mică, dai este de asemenea în centrul atenţiei. maţie, Punctul culminant este atins a-

pitoreşti, şuşotesc, admirînd vocea so­ se din cioareci, cămăşi, multe diplome vorbesc semnificativă. Ea vor­ Pălăriile de paie, cămăşile largi, cu­ tunci cînd, ca prin farmec, în mîinile

listei. şerpare, cojoace, căciuli oaspeţilor despre premii­ beşte de la sine de hăr­ reaua lată şi nelipsitele trăistuţe care băieţilor apar cuţitele, tradiţionale în

— Faină voce, Ano. şi pălării, perinile, chio- le cu care a fost răs­ nicia, priceperea şi ta­ împodobesc portul băieţilor, alternea­ dansurile bărbăteşti oşene. Aplauzele

— Da, Eleno. Şi-i şi frumoasă Ma­ delele de culme, tot fe­ plătit corul în anii de lentul în arta populara ză în iureşul dansului cu basmalele în­ şi strigătele de satisfacţie ale mulţimii

ria asta, bat-o vina. lul i de blide lucrate cu democraţie populară. a ciobanilor din Poiana. florate, fustele largi şi iile bogate în de spectatori izbucnesc dintr-o dată,
acoperind sfîrşitul melodiei şi al dan­
— Frumos cămin s-o mai făcut la

noi. Am dat şi bani, am şi lucrat, dar sului.

nu-i păcat. Nici-odată n-am avut aşa Cunoscuţii fluieraşi din Jina, neîntrecuţi interpreţi Grupul de dansatori nu poate părăsi
însă scena. Poienarii şi oaspeţii îi
cămin. cheamă din nou. Dansul reîncepe cu

— Frumos şi mare.

— Cînd eram noi fete, de-aveam un dedoine şi în v îr tiic io b ă n e ş tiacelaşi iureş. Privirile mulţimii admiră
încă cdată minunata interpretare a
aşa cămin...

Echipa de dan­ — Zău, nu mai vorbi de tipipul dansului oşean.

suri populare din ăla. Amară pîine. Ultimele acorduri ale melodiei sînt
Sîngătin, a fost — Mă uit ta tinerii ăştia şi-i invi­
sm m e acoperite ca şi mai înainte de aplau­
la înălţime eu diez. zele furtunoase aie spectatorilor. Mo­
învîrtitele şi pon­ — Da, Maria cîntă tare fain..
mentul emotiv s-a petrecut însă la ie­

turile prezentate — Mai că-mi vine să-i trag şi eu ii» şirea de pe scenă. Dansatorii, băieţi
la Poiana. o cîntare, una de-aia de la sihlă.
şi fete, sînt cuprinşi în braţe, săru­
Şuşoteala bătrînelor s-a pierdui in
taţi, felicitaţi.

avalanşa aplauzelor. Bat şi ele din Ite V tete — Bravo, mi-a plăcut!
— Parcă aţi fi adevăraţi oşeni 1
palme. Bat şt se bucură ca doi copii. ^ ' te % te — Adînca-v-ar moşu de co p ii!
îmbrăţişarea este sincera, caldă,
Corul începe alt cîntec. Băirînetc m í '¦i I "f *

privesc, admiră,, vorbesc în şoaptă. Se e-

vede de departe cît îs de mîndre. moţicnantă. Se îmbrăţişează munci­
-<w tori şi ţărani.
Ana Oprean şi Elena Şerbu, amîn- | T a » t l ’Sir’ ’t î *

două trecute de 60 de ani, se mîn­ W m I # ; ?/J ! #

dresc cu tinereţea timpurilor noastre. v - f JÉ î a v Pagină redactată de : L

Căminul cultural, cele două întovără­ i 1& GH. PAVEL

şiri zootehnice, magazinele noi, cerul, 't S ü ' J S

tot ce-i tînăr în Poiana, sînt mîndria GH. LUPAN C

lor, mîndria tuturor poienarilor. Foto: 1. TEREK L