Page 5 - 1958-10
P. 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA !
I ¦I f p
Anul X Nr. 1178 Joî 2 octombrie 1958 4 pagini 20 bani
CIHHHH^IBCA SOME C^MSPA\^Jf88F Din activitatea
Intr-o gospodărie de stat deputaţilor
La propunerile făcute de ce
ZIUA FORŢELOR ARMATE Lucrătorii din gospodăria a- Au Germinat însămînţările unei vite mari îi este necesară tăţenii din circumscripţiile 9-10
— if, gricolă de stat din Sintămăria o cantitate de 4-5 tone furaje, a- din oraşul Orăştie, a fost re
Orlea se străduiesc să execute cu orz şi secară tunci cele 300 tone furaje de la parat podul de la moara de sub
ALE R. P. ROMlNE lucrările campaniei de toamnă G.A.S. Sintămăria Orlea repre vii, care era complect distrus.
cit mai repede şi in bune concli- Încă la data de 16 septembrie zintă o cantitate prea mică. Aici,
W ^W VW V W v^A V W SW vW ţiuni. Ei clan o mare atenţie în- a.c. secara pentru masă verde era împreună cu tineretul bovin, sînt Comitetul executiv al sfatului
grăşării terenului, recoltării cul terminală de însăminţat. ln\ce- 150 vite mari. Acestora le este popular orăşenesc, la cererea de
Ziua de 2 Octombrie a intrat romîni, eroismul lor, în crînce- flămînzit şi batjocorit la orice turilor de toamnă ajunse la ma pind din 22 septembrie a.c. s-a necesară o cantitate de cca. 600- putaţilor celor două circumscrip
în rindul marilor sărbători ale nele bătălii de Ia Sî. Gheorghe, pas, şi era trimis să lupte în turitate şi terminării în grabă a pornit la însămiînţârile cu orz. In 750 tone furaje. ţii vecine, Ioan Visăceanu şi
poporului romîn ca zi a Forţelor Odorhei, Arad, Cluj, Oradea, din războaie de jaf şi cotropire sau insămînţârilor. seara zilei de 29 septembrie a.c., Samson Văidean, a pus la dis
Armate ale R.P.R. Această zi re împrejurimile Debreţinului şi să tragă în părinţii şi fraţii lui. cele 70 hectare destinate acestei, In faţa acestei situaţii, condu poziţia cetăţenilor materialul
aminteşte de crearea primelor u- sub zidurile Budapestei, pe înăl Astăzi, militarii armatei noastre Transportă gunoi, culturi erau deja terminate de cerea gostatului va trebui să ia lemnos necesar.
nităţi militare romîneşti legate ţimile munţilor Tatra, pe ţărmu populare se bucură de toate drep însăminţat. măsurile cuvenite. Să grăbească
de popor, aminteşte de ajutorul rile Tisei şi Moravrei, pînă Ia turile şi libertăţile cetăţeneşti. recoltează porumbul ritmul arăturilor şi să asigure Lucrarea a fost executată prin
ce ni l-a acordat Uniunea So 100 de km. de Fraga. Instruindu-se în permanenţă, Arături şi însilozări furajele necesare pentru o bună muncă voluntară şi terminată
vietică în făurirea, instruirea şi ostaşii armatei noastre sînt gata şi cartofii alimentare a animalelor pe tim la data de 26 septembrie a.c.
întărirea armatei noastre popu Astăzi este un titlu de îndrep să apere împotriva oricărui duş sub posibilităţi pul iernii. Conducerea are da Au fost prestate de cetăţeni 632
lare. Cu acest prilej oamenii tăţită mîndrie pentru armata ro man, orînduirea noastră socia In zilele acestea, cantităţi în toria să se îngrijească de- a se ore de muncă voluntară. Cei mai
muncii de la oraşe şi sate, iar mînă faptul că unităţile care au listă şi de stat, măreţele con semnate de gunoi iau calea spre La data de 29 septembrie a.c., face însilozări cît mai multe şi harnici au fost Ioan Ştef, Ioan
alături de ei toţi militarii arma luptat împotriva hitleriştilor au strucţii ale socialismului. In ogoarele gostatului. Pină la cîa- din cele 325 hectare planificate în acelaşi timp să se aprovizio Orăşean, Teofil Turlea, Elena Si-
tei noastre populare, îşi exprimă iost citate prin ordine de 7 ori mintea fiecărui militar este vie i|a de 29 septembrie a. c. erau pentru arături adinei de toamnă, neze cu furaje în cantităţi sufi tian, Teofil Pîrvan, Vasile An-
dragostea şi recunoştinţa faţă de de către Comandamentul Suprem imaginea patriei noastre de azi. deja transportate 230 tone gunoi doar 50 hectare erau executate. ciente pentru întreţinerea anima dreoi, Ioan Rob, Alexandru Picu,
Partidul Muncitoresc Romîn, fău Sovietic şi de 21 de ori prin De aceea, ei învaţă să apere cu pentru cultura mare şi 150 tone Aceasta este puţin faţă de posi lelor. şi alţii.
ritorul şi conducătorul forţelor comunicate de război. Peste bărbăţie pămîntul strămoşesc, pentru livadă. bilităţile gostatului din Sîntămă-
300.000 soldaţi, subofiţeri şi ofi plaiurile mănoase, munţii înveş- ria Orlea. Dacă pe data de 30 ALEXANDRU'MUREŞAN
armate ale R.P.R. ţeri romîni au fost decoraţi în mîntaţi de codri, bogatele livezi In această săptămînă, culesul septembrie a.c. au fost destinate
Este meritul istoric al Parti timpul războiului cu ordine şi şi apele cristaline, bogăţiile care (porumbului şi al cartofilor va fi 6 tractoare pentru arături, nu se corespondent
medalii. sălăşluiesc în adîncurile pămîn- ţlieir,minat. Pină la data de 29 sep putea oare face acest lucru mai
dului Comunist Romîn, faptul tului şi tot ceea ce astăzi este tembrie a. c. porumbul era cules din timp ?
că întreaga armată romînă, îm Victoriile obţinute de armatele proprietatea întregului popor. de pe o suprafaţă de 15 hectare.
potriva voinţei regelui şi a par romîne pe frontul antihitlerist Aceasta înseamnă — după cal Intr-o situaţie nesatislăcătoa-
tidelor burghezo-moşiereşti, a s-au datorat şi sprijinului imens Cu prilejul sărbătoririi zilei ne se află şi însilozările. La
trecut, odată cu eliberarea ţă dat de masele populare din ţară, de 2 Octombrie, militarii forţe cule anticipate — că pe ziua de data de 29 septembrie erau în-
rii, de partea poporului şi a mobilizate de Partidul Comunist lor noastre armate, prezintă în 2 octombrie a. c. porumbul va ;i s'tezate 280 tone furaje. După a-
n .mite calcule se vor însiloza
pornit la luptă pentru zdrobirea Romîn. Hotărîrea şi dorinţa ma decoltat în întregime. Cartofii au încă 20 tone.
fost recoltaţi de pe 20 hectare, Dacă ţinem seama de recoman
dările date de consfătuirea de la
iar cele 12 hectare rămase, se re Constanţa a ţăranilor şi lucră
torilor din sectorul socialist al
coltează în continuare şi se cre agriculturii, unde s-a precizat că
de că pe ziua de 4 octombrie
a. c. vor fi terminate.
duşmanului. întoarcerea armelor selor populare de a contribui la faţa poporului un bogat bilanţ
împotriva Germaniei hltleriste zdrobirea cît mai grabnică a fas- de realizări. In cinstea acestei
participarea întregii armate ro- cismului şi la terminarea războ-. zile de sărbătoare, în unităţile
mîne la războiul antifascist, co !ului, s-au manifestat prin par noastre militare, sub îndrumarea
respundea pe deplin năzuinţelor ticiparea voluntară Ia lupta cu directă -a comandanţilor şi a lu
şi intereselor vitale ale poporu arma în mînă pe frontul antihi crătorilor politici, prin sprijinul In cinstea festivalului orăşenesc
lui nostru muncitor. In timpul tlerist, prin colectarea a nume efectiv al organizaţiilor de par al tineretului
războiului antifascist, armatele roase obiecte şi mari sume de tid şi utemiste, are loc întrece
romîne au participat la 383 bă bani donate pentru front. rea pentru sporirea numărului La chemarea Comitetului oră tară la săparea a 35 de gropi pe In cadrul Blocului de ulei Teleajen atfost .construită o nouă
tălii şi lupte, la eliberarea a Armata noastră populară, militarilor şi subunităţilor frun şenesc U.T.M., tinerii din Deva marginea şoselei Sîntuhalm-Si- instalaţie 'atmosferică şi în vid „D.A.V.-2” pentru obţinerea de
3.831 oraşe şi sate din Transil taşe în pregătirea militară şi po au răspuns cu elan. Acţiunea de meria. Tinerii iau fost îndrumaţi
vania, Ungaria şi Cehoslovacia, creată şi condusă de partid, slu litică. săpare a gropilor pentru sădirea de un tehnician al Sfatului popu noi cantităţi de uleiuri superioare şi benzină. Noua-instalaţie a
străbătînd peste 1.000 de kilo jeşte interesele poporului munci puieţilor de pomi. pe şoseaua lar orăşenesc. S-au evidenţiat ti fost utilată cu aparataj sovietic.
metri. In acest timp armata tor. Ea este o armată profund Toate acestea dovedesc că ar Deva-Simeria, se desfăşoară din nerii : Mi-rcea Cîmpean clasa
noastră a capturat peste 100.000 populară, trup din trupul po- mata noastră populară este o plin. VIII B, Viorel Adam şi Zeno '<'¦_•'V-
de prizonieri. porului şi îşi trage tăria din forţa forţă combativă şi de nădejde, Mihuţ din clasa VUI-a A, Atila
de nezdruncinat a regimului care apără construcţiile socialis In ziua de 30 septembrie elevii Aderlie şi Tudor Bozdoc din cla MIC INTERVIU
Cu litere de aur vor rămîne nostru democrat-popular. mului şi stă de strajă indepen de la şcoala medie nr. 1 şi de la sa IX-a şi alţii.
înscrise în istoria patriei faptele denţei şi suveranităţii patriei şcoala maghiară din Deva, au S®spremuncadeeooperativiiare
de arme ale ofiţerilor şi ostaşilor Au apus pentru totdeauna vre noastre. prestat 110 ore de muncă volun GHEORGHE DUB1NCIUC i agrirallnrilmcomunasimcrta
murile cînd ostaşul romîn era
Lucruri noi la Geoagiu
\Un erou al luptelordepe Tisa Im ultimul an la sanatoriul pus la dispoziţia sanatoriului o Pe preşedintele Sfatului popu- — Despre satul .Simeria Ve-
T.B.C. din Geoagiu s-au făcut staţie de radioamplificare cu 200
multe lucruri noi. Astfel, s-au difuzoare. lar din Simeria, Florean Simion, che numai avem ce vorbi. El
construit 14 noi apartamente,
• Printre neuitatele fapnte de arme să- timie Croitoru, împreună cu soldatul Pe pnodul de Ila TisszznallKolkr tannecmu-rMilpe, sala de mese a fost renovată, Salariaţii de aci au amenajat l-am întîlnit în timp ce venise este complect colectivizat. In
vîrşite de ostaşii romîni în luptele Stan Gheorghe, a intrat în post pen coloanele de maşini, infanteriştii so mobilierul interior a fost înlo prim muncă voluntară o sală de
de pe Tisa, la loc de cinste se înscrie tru a păzi podul de pontoane. vietici şi romîni continuará să trea cuit cu altul nou. In scopul îm spectacol ou o capacitate de 250 să vadă cum mai merg trebii- celelalte sate situaţia se pre-
şl fapta de eroism legendar a solda că spre apus, spre victorie. bunătăţirii muncii sanitare s-a locuri
tului pontonier Eftimie Croitoru. In timp ce privirile soldatului Ef rile la Simeria Veche. Omul era zintă astfel : la Şăuleşti mai
timie Croitoru scrutau valurile, au Spre cinstirea memoriei soldatului GRIGORE ADAM
La Tiszalolc pontonlerli romîni^ în- zului său nu-i scăpa nimic din zgo erou Eftimie Croitoru, printr-un decret bine dispus, pe semne dezvol- este doar o singură familie ne
fruntînd furia valurilor şi bombar motul ritmic al eşaloanelor sovietice al Prezidiului Marii Adunări Naţio
damentelor aviaţiei hitleriste, au con şl romîneşti care treceau peste pod, nale, regimentul de pontonieri din tarea gospodăriei agricole co- înscrisă, Ia Uroi este 90 Ia su-
struit peste Tisa un pod de vase. Pe mărşăluind hotărîte spre alte victorii. care a făcut parte Eftimie Croitoru
acest pod — singurul peste Tisa — poartă numele acestui brav erou, iar Cu planul d eca d a l d ep ă şii lebtive „Ogor nou” din acest tă cooperativizat, la Biscaria
treceau zi şi noapte trupele sovieti Inima viteazului pontonier batea numele acestuia a fost înscris în con
ce şi romîne, în urmărirea inamicului. mai puternic ori de cîte ori se gîndea troalele unităţii sale ca erou. P'rintr-o mai bună organizare fra de plan.a fost depăşită cu 185 sat, i-a prilejuit destule bucurii. 70 Ia sută şi la Cărpiniş 40 la
Importanţa podului, pentru succesul Ia minele vrăjmaşe, care primejduiau a muncii, colectivul oficiului la suia. Cu aceeaşi bună dispoziţie mi-a sută.
viitoarelor operaţiuni militare, era podul şi vieţile ostaşilor. Deodată, ŞTEFAN MESZAROŞ P.T.T.R. Geoagiu a obţinut pe
deosebit de mare. Intr-un ritm din ce privirea soldatului a rămas nemişcată. primele două decade ale lunii In întrecerea socialistă iniţia răspuns Ia unele întrebări pu- — Rezultatele sînt bune !
în ce mai intens treceau peste pod Zărise un punct negru în viitoarea i septembrie succese frumoase. tă între oficiile poştale comunale
unităţile ce urmau să întărească pu apelor, care venea în spre el săi- J Astfel, el şi-a îndeplinit planul in cinstea zilei de 23 August, a- se în legătură cu mersul tran- Aţi vrea să spuneţi prin cc
tînd deasupra valurilor. Nu putea fiţ de venituri în proporţie die 109 cest colectiv a obtinut locul iu
la sută, iar pe linie de C.E.C. ci tii. sformării socialiste a agricul- mijloace s-a reuşit să se con
AUREL P1NZARU turb în satele comunei. vingă ţăranii muncitori pen-
— in ce stadiu se aîlă co- tru a intra în sectorul socialist-
operativizarea agriculturii în cooperatist ?
satele comunei Simeria ? — Este vorba de o intensă'
muncă de lămurire. In primul
rînd, organizaţiile de partid
terea de luptă a trupelor care se aflau nici o îndoială: era o mină de-a hi-ţ din instituţiile oraşului Sime
tleriştilor. Pe faţa brayului pontonier % ria au luat hotărîrea să vină
deja pe malul drept al rîului. Intru- se putea citi o încordare maximă. % l în ajutorul ţăranilor muncitori
Nenumărate gînduri îi treceau fulge-* din sate. Acestea, în colaborare
cît inamicul mai stăpînea în siisul a- rător prin minte, dar pe loc şi-a dat* cu organizaţiile de bază săteşti,
seama că nu mai era timp de gîndi-L au pornit o rodnică muncă de
* pei malul drept al rîului, podul tre re, deoarece mina se apropia cu vi- * lămurire. In sprijinul acestei
¦ buia apărat cu orice preţ. Printre teză. Atunci, fără a mai pierde nici * acţiuni au venit şi utemiştii,1
o clipă, Eftimie Croitoru a îndreptat t aşa cum sînt cei din Uroi, Căr
¦ pontonierii care păzeau podul se răs- cangea către mină. Mina fiind însă* piniş şi Şăuleşti. De asemenea,'
«* pîndi ca iuţeala fulgerului vestea că prea mare, cangea a trecut pe dea-ţ, cadrele didactice de Ia şcoala
¦ supra ei. Pe Eftimie Croitoru l-a cu- f medie din Simeria şi-au dat'
o hitleriştii încearcă să distrugă podul prins un fior de moarte. Totul părea contribuţia, evidenţiindu-se tov,
¦« dînd drumul pe apă minelor de cu a fi pierdut. Zeci de vieţi, a căror si Goţea şi Moraru.
¦ guranţă era încredinţată Iui, vor fi v
* rent. Cînd compania de pontonieri — pierdute, podul distrus şi nemţii se ® — Care au Iost ‘exemplele
« vor năpusti cu înverşunare asupra * practice folosite ?
* din care făcea parte şi soldatul Ef trupelor de la capul de pod. O hotă- *
¦e timie Croitoru — a fost adunată şi rîre scurtă, fără pic de teamă de ¦ —De un ajutor preţios ar
« moarte, o ultimă încordare şi cînd * fost rezultatele bune obţinute
o comandantul le-a vorbit ostaşilor des mina era numai Ia un pas înaintea * de unităţile sectorului socialist.
pieptului său, a lovit-o cu sete. O * De pildă, gospodăria agricolă
•«* pre încercările hitleriştilor de-a dis explozie puternică s-a întins peste va-* colectivă „Ogor nou” din Sime
truge podul şi despre necesitatea pro ria Veche a obţinut o recoltă
¦¦ tejării lui cu orice preţ, soldatul Ef de grîu Ia hectar care întrece
¦¦« timie Croitoru a ieşit în faţa fron pe cea a ţăranilor individuali
cu încă odată. De asemenea,
¦ tului şi a cerut permisiunea să intre întovărăşiţii din Biscaria, au
¦¦*¦¦«¦** obţinut sporuri de recolte faţă
în prima gardă de protecţie. Acest de individuali cu 400 — 600 kg.
soldat, ţăran sărac dinfr-un sătuc grîu la hectar.
muntenesc, robul de atîţia ani al bo
ierului Negulescu din Roşiori, simţea e. n. -
¦•O» pe umerii săi răspunderea misiunii
¦« nobile de eliberare a poporului frate Iuri, ca un ultim omagiu adus solda- *
O <V
tulul pontonier Eftimie Croitoru care#
*¦» ungar, de distrugerea hoardelor hi şi-a sacrificat viaţa pentru salvarea * Corulcăminului culminai clin Dobra s-a prezentat fa semi v Ioan Moldovan, vechi !activist' cultural din Poiana, decorat
tleriste. cu Ordinul Muncii clasa IlI-a şi Ana Suciu, coristă a poienad-
» podului, iar pe tovarăşii săi de la* centenarul corului din Poiana în frumoase costume pădureneşti lor, decorată cu Medalia Muncii, întreţinîndu se cu tovarăşul
şi a interpretat cu mult succes „Urare” — dedicată sărbătoririi Constantin Prisnea, adjunct al miuistrilţui^iliâvălăniîntithri şi
*
* Se iveau zorile cînd soldatul Ef moarte. Î h, ¦
! i h f n i ; î t ( i *»î î i oI i * corului poienăreşd.' .
