Page 6 - 1958-11
P. 6

Pac?: 2                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                             Nr. 1205

                                                                                                                                                                                                                                                         Secţia Biochimică a Institutului de

                                                                                                                                                                                                                                                    epidemiologie şl microbiologic uGama-

     • • . ¦ 4V                   M                   A I» jl                                                                                                                                                                                       Lei“ din Moscova foloseşte pentru sco­
            V..                                                                                                                                                                                                                                     puri ştiinţifice noi tipuri de centrifuge
                                                                                                                                                                                                                                                    de provenienţă sovietică şi anume un

     >>v.v                                                                                                                                                                                                                                          tip de mic gabarit pentru masă, un
                                                                                                                                                                                                                                                    tip stabil şi unul refrigerator de labo­
     fe v X                                                                                                                                                                                                                                         rator. Tipul pentru masă este desti­
                                                                                                                                                                                                                                                    nat pentru separarea~ lichidelor, ana­
     N ’v                                                                                                                                                                                                                                           liza singelut şi alte scopuri. Rotorul

                       «*.*,*’.•          • » '•.*_»  * «*.•,*,' » V A V > •'••• .» V Y V               • • »V *•«*.* *

                                                                                                                                                                                                                                                    lui are pină la 8,5 mii de turaţii pe

                                                                                                                                                                                                                                                    minut. Aparatul se alimentează de la

  C e 3mai îînăr                                                                                                             In cifre despre dezvoltarea                                                                                            reţeaua electrică urbană şl consumă
                                                                                                                             economiei R. Cehoslovace                                                                                               In total 40 waţi. Centrifuga stabilă e,
     oraş
                                               Pentru a accelera umplerea          al inginerului Grigorovici, în                                                                                                                                   folosită ca succes la separarea lichi­
din Ut R. S. S.                           lacului de acumulare al hidro­
                                          centralei Bratsk ce se constru­          camerele străpunse sub fundul                                                                                                                                    delor cu diferite greutăţi specifice.
   (n Kazahstanul de est, pe malul        ieşte pe rîul Angara, inginerul          rîuitii urmează să fie aşezate şi            Cehoslovacia va Si a şaptea ţară                                            In cel zece ani care au trecut de
Intîşului a apărut un nou oraş al ti­     sovietic Nikolai Grigorovici din         concomitent aruncate în aer               din Europa care va dispune de o linie                                       la eliberare, volumul producţiei in­       Cele trei rotoare ale ei aa de la 8
nerilor hidroconsiruotori. Oraşului i     Moscova a propus să se adîn-             30.000 de tone de trotil. Explo­          pentru transportul energiei electrice cu                                    dustriei alimentare din Cehoslovacia
s-a dat numele de Serebrianka.            cească albia Angarei Ia izvoa­           zia, de o forţă uriaşă, va arun­          o tensiune de 400 kW. Pînă în pre­                                          a crescut cu 128 la sută, în Boemia        {Ană la 6.000 de turaţii pe minut.
                                          rele ei, prin aruncarea în aer           ca 7 milioane m.c. de roci stîn-          zent există linii asemănătoare numai                                        şl MoraVia de peste două ori, Iar în       Consumul ei e de 500 waţi. Tipul de centrifugă refrigerator serveşle la se­
   Cînd a Început construirea hidro­      a pragului de piatră.                    coase. Pe locul pragului de pia­          în U.R.S.S., Anglia, Franţa, R. F.                                          Slovacia de trei ori. In anul 1965 pro­    pararea lichidelor la temperaturi de la —5 la -\-15 grade. Rotorul lui are
centralei Buhtarma de pe Ir-tîş, pe                                                tră se va forma un canal lung             Germană, Suedia şi Finlanda. Linia                                          ducţia industriei alimentare va creşte     3—18.000 de turaţii pe minut. In tim pul experimentării temperatura e re­
şantier au sosit mulţi tineri şi ti­         Potrivit calculelor specialişti­      de 10 km., lat de 100 m. şi a-            de înaltă tensiune va fi Instalată în­                                      în Boemia şl Moravia cu 40 la sută,        glată automat. Capacitatea lui variază Intre 50—2.000 de grame.
nere din diferite regiuni ale Uniunii     lor, pentru umplerea uriaşei cu­         dînc de 25 m.                             tre oraşul Jatec din vestul Boemiei                                         iar în Slovacia cu 65 la sută. Pro­
Sovietice. Fermecaţi de frumuseţea        pe a lacului de acumulare de                                                       şi oraşul Sucany din Slovacia pe un                                         ducţia de carneva spori cu 40 la                 !N FOTOJ Separatorul de mic gabarit de masă e pregătit pentru expe­
acestui ţinut bogat, ei au hotărî! să     la Bratsk, cu o capacitate de               Ganâiul va permite să se in­           traseu de aproximativ t.000 km. In                                          sută, de produse lactate cu 57 la su­      rienţă.
se stabilească aici după terminarea       179 miliarde m.c. vor ii nevoie          tensifice considerabil curentul           felul acesta aproximativ 44 la sută                                         tă, de păsări cu 160 la sută, de con­
lucrărilor de construcţie. La cererea     de 3—4 ani (umplerea lacului             de apă pe seama apelor lacu­              din nevoile de energie electrică ale                                        serve cu 42 la sută.                                           M E X I C **«*664 $3$
tinerilor constructori, acum doi ani,     urmează să înceapă în 1961).             lui Baical, ceea ce va accelera           Slovaciei vor f! acoperite de Boemia                                                                                                                                                                            ©
a început construirea oraşului. In        Traducerea în viaţă a proiectu­          formarea mării artificiale Bratsk.        de vest, fapt deosebit de însemnat                                                               •dr                                                                                                            ¦¦
prezent, pe versanţii munţilor, pe ma­    lui ing. Grigorovici ar reduce           Se va deschide calea de navi­             pentru Industrializarea continuă a a-
lul năvalnicului Irtîş se înalţă peste    însă considerabil acest termen           gaţie de mare amneime Anga­               cestei regiuni. Au început lucrările                                           In 1965 în R. Cehoslovacă se vor             Acum 400 de ani cuceritorul deosebit de înalte şl au turle, X
                                                                                                                             de instalare a primiui sectoF al li­                                        produce anual 100.000 automobile. Pe            spaniol Bernal Diaz de Gas- Spaniolii au construit m ajori-X
1.000 de vile, o Oasă de cultură,         şi ar accelera punerea în tune-'         ra—Baical. Datorită sporirii              niei.                                                                       şoselele ţării vor circula atunci 460.000  « tillo, scria : „...Am văzut lu- tatea bisericilor în piramide, X
                                          ţiune a hidrocentralei cu în­                                                                                                                                  automobile, iar la fiecare al 31-lea ce­
şcoli, spitale. Aici totul este tînăr:    treaga ei capacitate.                    presiunii apei, puterea hidrocen­            In fiecare secundă în Cehoslovacia                                       tăţean va reveni cîte un autoturism.       t cruri care nu le-am văzutni-                            pentru ca în felul acesta                            să X
şi locuitorii, şi grădinile, şi marele                                                                                       se extrag peste 2,5 tone de cărbune,
                                             Potrivit îndrăzneţului proiect        tralei Bratsk va creşte cu încă                                                                                                            -k                    l eiodată şi despre care n-am vi- determine pe indienii pă- *
parc din centru. Serebrianka este
poate unicul oraş din lume locuit nu­                                              cel puţin 500.000 kW.                                                                                                    In R. Cehoslovacă se lucrează în        * sat niciodată“. Tot aşa poate gîni să treacă Ia religia cato- X
                                                                                                                                                                                                         prezent la perfecţionarea unul nou tip
mai de tineret. Oraşul are şi crimele                                                                                                                                                                    de autoturism popular care în 1960           spune oricine vine în Mexic, lică, iar pentru ca să fie mai X
sale tradiţii: Sovietul orăşenesc de                                                                                                                                                                     va înlocui cunoscuta maşină „Skoda
                                                                                                                                                                                                         440“. Autoturismul va avea patru uşi            AÂexicul este într-adevăr raiul atrăgătoare le-au zugrăvit în X
deputaţi ai oamenilor muncii oferă                                                                                                                                                                       şi va cîntări maximum 750 kg. Con­
în dar tinerilor căsătoriţi o locuinţă.                                                                                                                                                                  sumul de combustibil va fi de aproxi­           pe pămînt şi în acelaşi timp roz sau galben. Cupolele au %
                                                                                                                                                                                                         mativ şaple litri la 100 km., iar vo­
In prezent, la Serebrianka se termi­                                                                                                                                                                     lumul cilindrilor de 1.000 centlmelrl           o ţară cu o veche tradiţie în diferite culori : galben, galben- X
nă construirea a 100 de case noi, lo­                                                                                                                                                                    cuhi.
caluri de şcoală şi instituţii cultural-                                                                                     | se produc 575 ţigarete, 39 litri de                                                                                       ale sărăciei.                           albăstrui, care strălucesc minu- X

                                          800 de operaţiuni aritmetice j bere şl 24kg. de zahăr, 29 aparate                                                                                                                                              Mexicul, ca şi celelalte ţări nat în lumina soarelui.                   J
                                                                                                                                                                   de radio,18 aparate fotografice. Ce­
                                                                                                                             hoslovacia produc« zilnic 181 frigide­                                                                                      d:n America Latină, este o ţa- In oraşe, mii de oameni sînt *
                                                                                                                             re şi 800 maşini de spălat rufe. Pro­
                                                      logice pe secundă                                                                                                                                                                                  ră agricolă cu industria foarte fără lucru. In capitala Mexi- *

                                                                                                                                                                                                                                                         slab dezvoltată.                        oului, alături de cei 3.700.000 X

                                            După o intensă activitate de 800 de operaţiuni elementare                        ducţia de ciment s-a dublat faţă de                                                                                         Ţăranii mexicani lucrează locuitori care abia au cu ae ¦

                                          peste doi ani, laboratorul de apa­ aritmetice şi logice pe secundă,                IMS.                                                                                                                        numai o mică parte a pămîntu- Să-Şi ţină zilele, se află 6.000 ¦
                                          rate matematice al Academiei în timp ce -un tehnician poate
                                                                                                                                                                                                                                                         lui şi aceea cu unelte primitive, m j | j n n a r i                     *

sociale. Peste cîţiva ani Serebrianka, Polone de Ştiinţe a terminat cu             efectua cu ajutorul unui arito-                                                                                                                                       Producţia cerealieră şi ani-                                            *
                                                                                   metru simplu, cel mult 1.000 de
                                            succes construirea primei    ma-                                                                                                                                                                             malieră este cu mult mai mică Este mmiior ct,m la ,ncePui î
                                          I şini electronice aritmetice    de      operaţiuni pe zi.                                                                                                                                                     decît înainte de cel de-al doi- de an şcolar, la porţile şcoli- X
cel  mai  tînăr  oraş  din  U.R.S.S.  —                                              Incepînd din ianuarie i959 a-
                                                                                                                                                                                                                                                         lea război mondial. In partea lor se formează cozi extrem de X
va deveni un important centru cul­ | tipul „XYZĂ Acest „creier elec­
                                                                                                                                                                                                                                                    \ centrală a Mexicului, culturi- lu n g i; sînt părinţii copiilor, •
tural al Kazahstanulul de est.            t r o n i c “ complicat poate efectua c e a stă m a şin ă c o m p le x a v a ti
                                                                                                                                                                                                                                                    % le principale sînt cactuşii şi po- care sţau [a rjncj sg j jnscrje *
                                                                                   f o lo s ită în mod p ra ctic la r ţ
                                                                                                                                                                                                                                                    X¦ rum„ bt,il,.                              copi.i.i. .la şcoala. S„ ut,e d,e mu.. •*
                                                                                   zolvarea celor mai complicate                                                                                                                                                           A± ,
                                                                                                                                                                                                                                                    * Satele mexicane sînt foarte
                                                                                   probleme matematice^ «itilnite
                                                                                                                                                                                                                                                    0;»  sărace. Casele,   construite  în        do “ P" sin< lotu5' arnillat!
                                                                                   de oamenii de ştunţa polonez                                                                                                                                          majoritatea lor   din argilă  şi        Pen^riJ „anul viitor pentru c ă .

                                                                                   tn activitatea lor.                                                                                                                                              « paie, nu au podele şi adeseori şcolile nu au locuri. Din 10.000*

                                                                                        O expoziţie                                                                                                                                                 t nici mobilă. Pe rogojini şi scîn- de copii care intră în clasa $
                                                                                      de manuscrise
                                                                                                                                                                                                                                                    ¦ duri dorm împreună oameni şi T.a> termină clasa v .a numaj ¦
                                                                                          preţioase
                                                                                                                                                                                                                                                         caenl,iemmalea.i. sGa-ruacteoasteat,eac„seestgeăa,sesinc„ 1. .1, 45 şvt. ab, i.a 5_7_ / pot, continua**¦
                                                                                       Recent la Biblioteca saxonă din
                                                                                   Dresda s-a deschis o expoziţie de ma­                                                                                                                                 totuşi biserici uimitor de fru- suduie în şcolile medii.                X
                                                                                   nuscrise germane, latine şi orientale
                                                                                   de mare valoare, salvate de trupele                                                                                                                                   moaşe. Multe dintre ele amln-ţ*®®*'*«*®#-***************»» *
                                                                                   sovietice după cel de-al doilea război
                                                                                   mondial şi restituite ulterior guvernu­                                                                                                                               tesc epoca cuceririi spaniole în >
                                                                                   lui R.D. Germane. Printre cele mai
                                                                                   vechi exponate se află un manuscris                                                                                                                                   Mexic. Ele sînt construite
                                                                                   bisericesc din secolul al XlI-lea şi
                                                                                   cîteva manuscrise rare în limbile tibe-                                                                                                   I mmm                       Zidurile vechilor piramide.

     La Celeabinsk (U.R.S.S.) s-a des chls un nou centru de televiziune. El        tană şi calmucă.                             Fabricile cehoslovace produc In                                             „.Indonezia e alcătuită din peste       este dc circa 100 de ori mal mică.
îispune de două studiouri. La studioul cel mic au început primele transmi-            Biblioteca saxonă se bucură de re­     fiecare oră cîte 29 aparate de radio-                                       20.000 de insule ? Ea constituie arhi­        ...cel mal bun lemn pentru făurirea
                                                                                                                             recepţie, cîte 9 televizoare şi cîte                                        pelagul cel mai întins al planetei
:eri.                                                                              nume mondial, posedînd între altele       18 aparate de fotografiat.                                                                                             instrumentelor muzicale îl dăruiesc
     IN FOTO : In timpul transmiterii.                                             unul din cele trei manuscrise maya                                                                                      noastre. Unele din insulele acestea      - - potrivit părerilor specialiştilor lumii
                                                                                   existente în lume, precum şi albumul         IN FOTO: Aparatul „Kapella“                                              sînt foarte mari, rivalizînd în supra­     — un anumit soi de conifere care
                                                                                   de schiţe al lui Albrecht Dürer.          care este în acelaşi timp aparat de                                         faţă cu Franţa sau Italia. Altele, în      cresc in Carpaţii patriei noastre ?
                                                                                                                             radio-recepţie, patefon şi magneto­                                         schimb, sînt atît de mici îneît nu pol
                                                                                                                                                                                                         găzdui nici un biet cătun ; ele servesc       ...in Franţa, punerea în scenă a unei
                                                                                                                             fon.                                                                        de refugiu păsărilor marine ţl călu­       opere moderne costă între 600 şl 800
                                                                                                                                                                                                         gărilor solitari.                          milioane de franci? Din această pri­
     DIN ISTO R IC U L                                                             CETĂ ŢII                                  meseriaşilor, dintre care cea mai pu­                                                                                  cină, multe librete şi partituri zac              Noul mocleI al unei maşini
                                                                                                                             ternică era breasla cismariior, deoa­                                          ...Opera din Odesa e clădită pe sti­    în sertarele autorilor tor, fără speran­       de precizie pentru Râurit. cu
                 O R A Ş U L U I N,                                                                                          rece la 20 mai 1513 aceasta primi în                                        clă ? Ameninţat, acum cîţiva ani, de                                                      sanie înclinaţii (R. D. (!fer­
                                                                                                                             grija sa turnul semiroiund (azi stra­                                       pericolul scufundării, terenul de sub      ţă de a vedea lumina scenei.                   manâ ).
                                                                                                                             da Malakovski) şi încă două din a-                                          ea, a fost întărit cu injecţii de sticlă
                                                                                                                             propierea acestuia.                                                         solubilă. Procedeul s-a dovedii eficace.      ...unul dintre cei mai tineri pictori                     —O'&O—¦
                                                                                                                                                                                                         Ei este aplicat şi în prezenl la Kiev,     din lume — în vîrstă de abia 6 ani
, Năvălirea tătarilor de la 1241 a ră­    trează pînă astăzt, este aproape ro­     pas de oraşul Sebeş, îndemnă pe o            !n cetate se găsea în permanenţă                                         la construcţia unei case cu trei etaje.    — care, călătorind la Paris, a primit                  T e le fo n
mas neştearsă in amintirea locuitori­     tundă şi cuprinde în ea întreg ora­      răşenl Să întărească şi mai mull zi-      o mică garnizoană de apărare. To­                                                                                      pentru lucrările sale lauda entuziastă       cu m agneto fo n
lor oraşului Sebeş prin !aptul că o-      şul din secolele XIV, XV şi XVI, in      durile împrejmuitoare.                    tuşi, din cauza situaţiei, precare a-                                          ...cu 20 de ani în urmă, la 120         a unor personalităţi artistice de talia
raşul a fost ars aproape in între­        afară de suburbiile romîneşti care                                                 cum, n oraşului, fortificaţiile nu mai                                      km. dincolo de cercul polar, în penin­     lui Edouard Pignou, Antome Clavé şi            la B u d a p e sta
gime. In secolul următor năvălirii        sînt anexate oraşului numai la înce­        Voievodul Ardealului. Ştefan Ba-       aveau suficiente arme şi muhiţii.                                           sula Cola, a fost amenajată cea mal        Calude-Roger Marx, e romîn şi se
mongole, oraşul s-a ridicat mult prin     putul secolului al XVI-lea.              ihori, care se găsea în Sebeş la în­      ¦După relatările lui F. Baumaan, în                                         nordică grădină botanică polară alpină     numeşte losif Bălănescu ? in curbul,            Colectivul atelierului central
comerţ şi meşteşuguri, ajungîrtd la o                                              ceputul lunii ianuarie 1480, scrie Sfa­   anul 1529, oraşul Sebeş nu dispunea                                         din lume. Această grădină — filia­         Uniunea artiştilor plastici îi va orga­      al Poştei din R.P. Ungară a
situaţie înfloritoare, poate cea mai         La construirea cetăţii au contribuit  tului din Sibiu să ajute pe locuitorii    decît de două intuiri.                                                      lă a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S,       niza o expoziţie personală. Micul Bă­        realizat şi experimentat recent
înfloritoare din viaţa sa din trecut.     ţoale satele din scaunul Sebeşului,      oraşului Sebeş, care aveau o situa­                                                                                   — este unică în felul el în lume, a-       lănescu pictează de preferinţă îo ulei.      un nou tip de telefon prevăzut
La 1376, Sebeşul era oraş de rangul       cu materiale şi mînă de lucra. De a-     ţie mai grea de aslă dată, survenită         Ceiatea şi oraşul Sebeş a fost de                                        vînd reprezentată vegetaţia Extremu­                                                    cu magnetofon. La semnalul
al III-lea al Transilvaniei.              ceea, în zidurile cetăţii se poate ve­   In urma cedării oraşului şi scaunului     nenumărate ori centra de strîngere                                          lui Nord, a celei din Taiga, alături de                                                 de apel — în lipsa celui sunat
                                          dea piatră adusă din albia rtului, pia­  fraţilor Ion şi 'Andrei Pongralz, care    al oştirilor din sudul 'Ardealului şi                                       vegetaţia zonei polare. Aici au fost                                                    - - magnetofonul intră în funcţie
  In secolul al XIV-lea puterea tur­      tră de mai proastă calitate de pe        tl ţinuseră mulţi ani ca feudă.           aşezări de lagăre militare pentra a-                                        experimentate 3.000 de soiuri de plan­                                                  şi înregistrează automat mesa­
cească era însă în creştere, tinzmd       valea Sebeşului, cli şi cea mai bună                                               ceste părţi                                                                 te, posibilităţile de aclimatizare a unor                                               jele transmise.
să invadeze întreaga Europă. Bună­        piatră de construcţie ce se găseşte        O piedică importantă care stătea Ut                                                                                 copaci arbuşti, plante Ierbicee şi chiar
starea, şi pe de altă parte pericolul     pînă astăzi în satul Sebeşel.            calea consolidării şi ridicării cu încă      In veacurile al XVI-lea st al        .                                   subtropicale.
unei invazii iiifceşti, puse pe gînduri                                            doi metri a zidurilor era proprietarul    XVII-lea, caracterizate prin nume­      \
pe locuitorii din oraş, deierminlndu-i       La obligaţia de prestare a diferite­  bunului mobiliar al Gasului, a cărui      roase frămintări şi lupte, zidurile o-                                         ...Cea mai mică vioară din lume,
să se pregătească la o apărare mai        lor munci de către săteni, s-a asigu­    moşie se întindea pînă Ia ziduri. In      roşului aa fost adesea dărimate pînă                                        opera lui Roza Gyula din R.P. Unga­
serioasă prin uiconjurarea oraşului cu    rat şi rpmînilor retragerea în ceta­     acelaşi m , 1480, pericolul turcesc       aproape de temelie şi reclădite din                                         ră, măsoară doar 34 de milimetri în
un zid puternic, adică cu o cetate.       tea (alături de populaţia germană),      devenind iot mai mare, bunul Gusu '       nou. Pe foarte multe vorţiuni, zidul                                        lungime ? Faţă de viorile normale, ea
                                          însă românii întotdeauna au preferai     este cumpărat pe seama oraşului           oraşului prezintă cirpituri din dife­
  In acest scop, 'biirgerii oraşului,     retragerea, după uzul strămoşesc, tn     Sebeş, iar zidurile au puiuţ fi ridi­     rite epoci şi urmele luptelor din                                                           —«? »—
trimit pe consilierul Andreas în ta­      cetatea naturală a munţilor Carpaţi.     cate cu încă doi meiri, de asiă dată      nesfîrşiiele frămintări medievale.
băra regală de la Ofen, lingă Buda,                                                din cărămidă, adaptlndu-se şi pentru                                                                                       ERVENICE
pentru a obţine permisiunea de a se          La început zidurile n-au fost mai     războiul cu armele de foc, care încep        Partea nordică şl estică este                                             V A !FII M IIU 1FA li
fortifica oraşul.. La 5 iunie 1387, s-a   înalte de 5—6 metri, iar în grosime      a-şi face apariţia.
obţinui concesiunea cerută. Pentru        de circa 1—1,5 m. Nu se cunoaşte                                                   redusă la jumătate pe ţoală întinde­                                           Dedesubtul oraşului Ervenice
ridicarea zidurilor era nevoie de bani    precis anul cînd ele au fost termi­         S-au fortificat turnurile, canaturile  rea zidului. Pe partea mai bine con­                                        din regiunea Usti nad Labeni
mulţi. Spre a-i obţine mai uşor, lo­      nate, dar se crede că au fost termi­     de tragere şi se înconjoară cetatea       servată se pol vedea si azi nume­                                           (R. Cehoslovacă), se află zăcă­
cuitorii oraşului Sebeş, cerură regelui   nate înainte de anul 1400.               cu o centură de apă, care nu permi­       roasele creneluri, prin care se tră­                                        minte de cărbune brun de ca­
şi o altă concesie, anume ca pînă                                                  tea apropierea cu uşurinţă de zidurile    gea cu armele portative, precum şt                                          litate superioară. In vederea
la 26 iulie a fiecărui an să nu se           Prima încercare pentru orăşenii       ei. In funii canalului de apă s-au        poarta solidă de vest, care avea a-                                         exploatării acestora s-a hotărit
poată desface vinuri străine in oraş      dintre ziduri a venit în anul 1438       făcui şi o serie de lacuri legale în­     ceeaşi înfăţişare, ca şi cea dinspre                                        mutarea oraşului într-o nouă a-
in afara celor produse în localitate,     cînd turcii, năvălind în Ardeal, ajung   tre ele prin canaturi şi stăvilare,       esi, distrusă numai în jurul anului                                         şezare situată în apropierea o-
la care se adăuga o anumită taxă          pînă la Sebeş, adticînd cu ei pe Vlad    care in timp de pace erau întreţinute     revoluţionar 1848.                                                          raşelor Most, Jivkov şi Homu-
pentru edificarea cetăţii, obţinindu-se   Dracul — voievodul Ţării Romîneşti       de breslele meşteşugăreşti, care au                                                                                   tov.
astfel o parte din fonduri, iar la cele   şi Gh. Brancovici — crăişoral Sîr-       făcui din ele adevărate piscine. Ali­        In interiorul cetăţii se găsea pia­
procurate din alte părţi să se pună       biei. Cu acest prilej, se făcu consta­   mentarea cu apă se făcea din rîul         ţa săptămînală de desfacere, prefă­                                            Astfel, economia cehoslovacă
de asemenea o vamă, care să intre         tarea că zidurile ei sini prea slabe,    Sebeş. Baumnnn, un istoric local,         cută in parc numai tn anul 1951,                                            se va îmbogăţi cu peste 50 mi-
în fondul de edificare a cetăţii. Lu­     fapt ce hoiărl pe orăşenii dintre zi­    crede că întreaga lucrare ar fi fost      piaţa de desfacere fiind mulată în
crările au şi început de îndată.          duri să se predea.                       gata in jurul anului 1500.                !osia piaţă de lemne din nordul ci­                                         [ioane |gne de cărbune,
                                                                                                                             mitirului german.
    Cetatea, in forma în care se păs­        Războiul cu turcii de pe Cîinpul         Turnurile cetăţii erau daie de ase­
                                          Plinii din anul 1479, care aduse de      menea în grija şi apărarea breslelor
                                          asemenea catastrofa războiului la un
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11