Page 7 - 1958-11
P. 7

Nr. 1205                                                                                                                          DPUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                         Pag: 3

           Un preţios sprijin în dezvoltarea industrială a ţarii noastre                                                             i-a r e p a r t e !                                                          Calendarul lucrărilor d in liv a d ă

Ajutorul sovietic a avut un rol                                                                                                           muiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiniiii            şi vie pe luna noiembrie
liofărîtor în I i I m i w cocsului Io Hunedoara
                                                                                                                                   sinunu local                                                                             L u c ră ri în livezi            sau 3 kg. superfosfat, 1 kg. ieri de uşurare a viţelor şi se
                                                                                                                                                                                                                                                             sare potasică, 0,5 kg. azotat), pregătesc pentru iernat. Se
    In planul de dezvoltare al Combi­       şarjare, maşina de scos uşi, vagonul       maşini de şarjare, trei maşini de scos         Localul grădiniţei de copii
 natului siderurgic din Hunedoara se        de stingere şi locomotiva electrică.       uşi, un vagon de stins ou locomo­          de la Cugir devenise neincăpă-                                                  Luna noiembrie este luna $e continuă de asemenea lu- strîng şi se depozitează la un
 prevedea pe lingă alte importante o-       Grupul de ingineri, tehnicieni şi mun­     tivă şi unul de rezervă.                   tor pentru numărul copiilor. Zi­
 bieotive şi construirea uzinei cocso-      citori romîni care studiase în Uniunea                                                durile vechi in care s-a desfă­                                                 plantatului pomilor. In terenu- crările de curăţire şi văruire a loc aracii din vie, iar după a-
chimice, care să producă pentru pri­        Sovietică, nu avea însă experienţa            Un mare ajutor tehnic şi moral a        şurat activitatea grădiniţei de
ma oară în ţară cocs metalurgic din         rteCesâră Unei astfel de lucrări. Se       primit colectivul cocseriei şi de la tov.  pînă acum, nu mai făceau faţă                                                   riie pregătite se execută plan- pomilor, lucrări ce au început ceea se execută îngropatul vi-
cărbune roitiînesc. începutul a fost cît   simţea nevoia specialiştilor sovietici.     Situli.n Ivan Constantinovici, care are    cerinţelor noi.
se poate de greu deoarece nu existau       A venit atiitid Saveliev Anatol Iva-        o vastă experienţă în producţie şi o                                                                                       tatu! tuturor speciilor de pomi. }n jurm octombrie, iar printre ţelor. Via se îngraşă cu gunoi
speoialişti în acest domeniu, iar uti­      novicl, specialist sovietic, care i-a a-   îndelungată activitate practică.              Prin grija şi cu concursul U-
lajele lipseau cu desăvîrşire. Era ne­     jutat la montarea şi punerea în func­                                                  zinelor Metalurgice Gugir, „30                                                  In acest scop trebuie să se îo- rînduri se execută arăturile a- de grajd în cantitate de 30 fo­
cesar sprijin din partea ţărilor prie­     ţiune a primei baterii care să pro­            Acum se lucrează intens la pune­        Decembrie“ şi a sfatului popu­
tene. Trebuia un ajutor concret care       ducă cocs. După o muncă susţinută,          rea în funcţiune a celei de a IlI-a ba­    lar local, îndrumate de orga­                                                   losească orice zi bună de lucru dînci de toamnă şi pe rînd, în ne ia ba. Gunoiul se aplică
să rezolve această problemă intr-un        s-a reuşit ca în august 1955, să fie        terii de cocs. Ajutorul dat de Uniunea     nele de partid» grădiniţei de co­
timp scurt. Şi au început pregătirile.      înscrisă în cartea de aur a combina­       Sovietică cu utilaje şi specialişti este   pii nr. I i s-a repartizat un lo­                                               din cursul lunii, în aşa fel în- juru| pomilor, se sapă cu caz- prin împrăştiere, după care se
Alai întîi, un grup numeros de mun­         tului punerea în funcţiune a primei        la fel de mare. Cu experienţa împăr­       cal spaţios, luminos, sănătos şl
citori, ingineri şi tehnicieni a plecat    baterii de cocs.                            tăşită de oamenii sovietici, colectivul                                                                                    cît plantatul să fie terminat maua. După căderea frunze- execută arătura de toamnă sau
Ia marile combinate din Uniunea So­                                                    cocseriei din Hunedoara a ajuns la un      potrivit cerinţelor noi. Curtea şi                                              înainte de venirea îngheţurilor. lor se face prima stropire a săpatul Ia adîncimea de 18—
vietică pentru a se specializa. Prin­          Planul de dezvoltare al combinatu­     stadiu înaintat în ce priveşte produc­      grădina grădiniţei sînt în măsu­                                                In livezile tinere se conti­ pomilor cu unul din următoa- 20 cm. In lipsa bălegarului se
tre ei se afla şi tov. Iordan Bacnef,      lui prevede 4 baterii de acest gen         ţia şl calitatea cocsului metalurgic.       ră acum să satisfacă cerinţele                                                  nuă aplicarea îngrăşămintelor, rele produse: ulei horticol în recomandă îngrăşarea cu în-
astăzi şeful cocseriei, Gheorghe Pa-       oare să poată produce cantităţi sufi­                                                  zburdălniciei copiilor.                                                         complectarea golurilor şi pro­ concentraţie de 5 la sută, seli- grâşăminte chimice în cantita- \
vel, şeful adjunct al secţiei de cocs,     ciente de cocs metalurgic. Aşa că s-a         Un grup de specialişti din cadrul                                                                                        tejarea tuipinefor contra roză­ non în concentraţie de 0,75 la fo de 300 kg. superfosfat şi 1001 >
mecanicul loan Marcovlci şi alţii. U-      pornit la montarea celei de a doua         C.A.E.R. a dat o apreciere bună coc­           Părinţii copiilor au contribuit                                              toarelor. Intrucît ia pomii ti­ sută, zeamă sulîo-calcică în kg. sare potasică la ha.
zinele cocsochimice din U.R.S.S. la        baterii. Ajutorul sovietic a fost şl de    sului de Hunedoara, arătînd că ţara         la amenajarea noului local. As­                                                 neri rădăcinile sînt sensibile Ia concentraţie de 20 la sută.
care au făcut practioa sînt dintre cele    această dată la fel de mare. Au fost       noastră se situează alături de Repu­        tăzi copiii din Cugir de la gră­                                                                                                                                       jn această lună se lac, în vii,
mai moderne şi bine utilate. Acolo         aduse aceleaşi utilaje, s-a acordat a-     blica Populară Polonă, R. Cehoslovacă       diniţa nr. 1 îşi desfăşoară acti­                                               îngheţuri, se recomandă facerea Prin aceste stropiri se corn- complectările de goluri. In ve-
au învăţat întregul proces de funcţio­     celaşl sprijin tehnic. Boris Vitali Iva-   şl alte ţări, cu mai multă experienţă       vităţile în condiţiuni optime.
nare, au studiat în amănunţime utila­      novici, venit special ca să ajute la       în acest domeniu.                                                                                                           unu.muşuroi larg de pămint bate, atît păduchele din San- derea compiectării golurilor se
jele, mecanismele.                         punerea în funcţiune a acestei baterii,                                                                                     P. VLAD
                                           a dat îndrumările necesare şi a mun­          Producţia realizată de cocsari este                                        corespondent                                  in jurul pomului.                          Jose, care este dăunătorul prin- pot face [ucrări|e de marcota-
   întorşi în ţară, cu o calificare înal­  cit cot la cot cu inginerii şi tehni-      cît se poate de bună. De la începu­
tă, au început lucrările de construcţie    oienil noştri, de la început şl pînă       tul anului şi pînă în ziua de 28 oc­                                                                                        în livezile perod se conţi- cipaj a] livezilor din regiunea re necesare. Pentru plantările
şi montare a primei baterii. Din U-        la sfîrşit. Astfel s-a reuşit ca în mar­   tombrie, au fost date peste plan apro­                                                                                      nuă lucrările arătate în calen­ noastră, cît şi diferite insecte de prjmăvară trebuie făcută de
niunea Sovietică, au fost trimise toate    tie 1957, să se pună în funcţiune şi       ximativ 33.000 tone cocs metalurgic.                                                                                        darul publicat în luna octom­ vătămătoare care iernează pe pe acum desfundarea terenului,
utilajele necesare. A fost trimis la       această baterie. Acum, la cocseria         Angajamentul luat în cinstea zilei de                                                                                       brie (scoaterea şi înlocuirea pomi în diferite stadii (ouăle jn cramă) se continuă vinifi-
Hunedoara materialul refractar cît şi      Combinatului siderurgic din Hunedoara      7 Noiembrie a fost realizat înainte de                                                                                      pomilor uscaţi sau prea îmbă- păduchilor de frunze, ouăle pu- „
maşinile de deservire c a : maşina de      se lucrează cu două baterii şi trei        termen. Ţinînd cont de realizările de                                                                                       trîniţi, îngrăşarea pomilor, fo- ricilor meriîeri, ale cotamlor *                                       Se iace con-
                                                                                      pîhă acum, cocsarii afirmă că vor în­                                                                                       losindu-se de preferinţă gunoiul etc.) şi diferite alte ciuperci,                                            , , , ,,
                                                                                      deplini planul anual în mai puţin de                                                                                                                                                                               fermentam mustului din
                                                                                      11 luni.
                                                                                                                                                                                                                  de grajd. Se reaminteşte că do­ muşchi şi licheni.                                     vase şi lucrările de condifiona-

                                                                                                                                                                                                                  zele de îngrăşăminte pentru un ln depozite sau locurile de re din cramă (trasul vinului
                                                                                                                                                                                                                  pom de vîrstă mijlocie s în t: păstrare a fructelor se reco- de pe drojdie, umplerea vase-
                                                                                                                                                                                                                  100—150 kg. gunoi de grajd, mandă să se facă controlul |or etc.).

                                                                                                                                                                                                                                                             fructelor. Cele putrezite vor îi Sg asi ă măsurile de igie-

                                                                                                                                                                                                                                                             înlăturate şi folosite ca    hrana          nă în cramă  şi  pivniţă  pentru
                                                                                                                                                                                                                                                             pentru animale.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         a se preveni eventuala apariţie

                                                                                                                                                                                                                                                             L u c ră ri în vie                          a defectelor ia vin.

                                                                                                                                                                                                                                                               Se termină recoltatul stru­               Stajiunea experimentală pomicolă
                                                                                                                                                                                                                                                             gurilor. După aceea se fac tă-                               Geoagiu

    C o lab o rarea fehmco-şfimflfieă                                                                                                                                                                                                                            O valoroasa lucrare
   ¦===L— ro m în o -so viefică —
                                                                                                                                                                                                                                                             în domeniul construcţiilor industriale
Colaborarea tehnico-ştiinţifică „Steagul Roşu“ — Oraşul Sta­ domeniu in care au fost primite

intre R. P. Romînă şi U.R.S.S., fiei, centralele electrice şi insta­ pînă acum aproximativ 90 des­                                                                                                                                                           Dr. mg. D. Hangar» — „Beiomjl armai'4
bazată pe relaţiile de tip nou laţiile de termoilcare au fost crieri de procese tehnologice

statornicite între ţările lagăru­          realizate, de asemenea, pe baza            pentru fabricarea unor produse                                                                                                                                         Zilele acestea, in vitrinele li­ Prin această lucrare, autorul
lui socialist, constituie un pre­          documentaţiei tehnice sovietice.
ţios sprijin in dezvoltarea in­                                                       chimice de bază, coloranţi, ma­                                                                                                                                        brăriilor din ţară a apărui lu­ pune la dispoziţia tuturor, mij­
dustrială a ţării noastre. Trans­             Dezvoltarea impetuoasă a in­
miterea reciprocă a experienţei            dustriei noastre petrolifere ar fi         se plastice, medicamente etc.                                                                                                                                          crarea profesorului Dr. ing. Mi- locul de colaborare între proiec­
înaintate, a documentaţiei teh­            fost de neconcepuf fără preţio­
nice, a rezultatelor cercetărilor          sul sprijin tehnic acordat de              Intre anii 1951— 1957, mai                                                                                                                                             hail D. H an g an : „Betonul ar­ tanţi şi executanţi, reuşind să
tehnico-ştiinţifice, ridicarea nive­       Uniunea Sovietică. Proiectele
lului de pregătire a cadrelor              instalaţiilor tehnologice ale noi­         mult de 1.400 muncitori, ingi­                                                                                                                                         mat“ in construcţii industriale. prezinte intr-un limbaj adecvat,
tehnice prin trimiterea lor la             lor rafinării, oa de pildă, insta­
specializare, sînt principalele            laţia de rafinare catalitică a             neri şi tehnicieni din diferite do­                                                                                                                                    Lucrarea are o valoare deose­ ultimele teorii şi detalii afe teh­
aspecte ale colaborării tehnico-           benzinei şi instalaţia pilot de
ştiinţifice dintre ţara noastră şi         cracare catalitică cu catalizator          menii de activitate s-au specia­                                                                                                                                       bită prin felul în care autorul nicii celei mai avansate privind
marea vecină şi prietenă de la             pseudofluidizat sînt nu mat cîte-
răsărit. Nu există nici o ramu­            va din numeroasele proiecte din            lizat in UjR.S.S. şi un mare nu­                                                                                                                                       reuşeşte să prezinte tuturor ce­ utilizarea raţională a betonului
ră a economiei ţării noastre în            acest domeniu ai economiei, pri­
care să nu se simtă din plin               mite din U.R.S.S. Proiectarea,             măr de specialişti sovietici au                   Literatura dramatică sovietică, expresie vie a realismului                                                           lor interesaţi tratarea ştiinţifică armat in cele mai importante
ajutorul tehnico-ştiinţific primit         fabricarea şi montarea instala­            acordat ajutor tehnic direct in             socialist, a însemnat pentru colectivul actoricesc al Teatrului                                                            a elementelor de beton armat construcţii industriale.
din Uniunea Sovietică.                     ţiilor de centralizare electro-            rezolvarea diferitelor probleme             „Valea Jiului" din Petroşani, o înaltă şcoală şi sprijin de ne­
                                           dinamică a căilor ferate au la             tehnico-ştiinţifice din ţara noa­           preţuit, în reprezentarea adevărului şi frumosului, iii lupta                                                              ce afectează construcţiile in­              Valoarea lucrării creşte şi
  In baza acordului semnat în              bază de asemenea un bogat ma­              stră.
1950 între R. P. Romînă şi                 terial documentar sovietic.                                                                      cucerirea vieţii noi.                                                                                            dustriale.                                  prin felul în care sînt prezen­
U.R.S.S., Uniunea Sovietică                                                              La rînd ui său, R. P. Ronlîiiă
ne-a livrat pînă acum peste                   Mai mult de 250 din docu­               a transmis Uniunii Sovietice '                        CLIŞEU i Scenă dih 'pie'sa sovietică: „O chestiune*per­                                                          Deşi lucrarea este o sinteză tate metodele şi soluţiile de u-
1.000 de documentaţii tehnico-             mentaţiile primite din U.R.S.S.            realizări tehnico-ştiinţifice în            sonală ", închinată dreptăţii Partidului şi înaltei cinste de a fi                                                                                                     ¦ .tilizare. a prefabricatelor pentru
ştiinţifice. Peste 50 din acestea          reprezintă desene de execuţie în           peste 500 de probleme, îndeosebi            comunist.                                                                                                                  asupra utilizării betonului
sînt proiecte de construcţii ca­           baza cărora au fost realizate
pitale, care au stat la baza rea­          pentru prima oară în ţara noa­                                                                                                                                                                                    în construcţiile industriale, to-' ' construcţii industriale. Cele 13
lizării unor obiective industriale.        stră sau au fost perfecţionate
                                           diferite maşini şi utilaje. Prin­                                                                                                                                                                                 tuşi, autorul insistă asupra al­ capitole ale volumului, pun la
Printre acestea se află materia­           tre acestea se numără docu­                                                                                                                                                                                       cătuirii în detaliu , a elemente­ dispoziţia proiectanţilor şi mai­

lul documentar complect pentru             mentaţiile necesare fabricării             din domeniul extracţiei şi prelu­                                                                                                                                      lor componente a construcţiilor ştrilor un material documentar

reconstrucţia şi dezvoltarea cen­          tractoarelor K.D.-35, K.D.P.-35            Pregătiri pentru sezonul turisticcrării petrolului, industriei chi­                                                                                                    din beton armat, îmbinînd latu­ ales, pentru realizarea unor con­
                                                                                                                                                                                                                                                             ra pur teoretică cu cea prac­ strucţii superioare calitativ şi
trului siderurgic Hunedoara,               şi U.TO.S., a autocamionului               mice, prelucrării lemnului, în
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         economic.
conţinînd proiecte tehnice pen­            „Steagul Roşu“, a turbinei de              domeniul construcţiilor, indus­                Sezonul turistic de vară a cu­                                                                                             tică, creînd cititorului o vedere
                                                                                      triei uşoare şi alimentare, al a-           noscut în raionul Petroşani o                                                      Pentru a asigura o bună pre­ de ansamblu asupra problemei                              Capitolele care atrag atenţia
tru oţelăria Martin, oţelăria e-           foraj, a unor motoare electrice,           grioulturii şi silviculturii. Prin­         largă popularitate. Cabanele tu­                                                gătire a cabanelor pentru sezo­ •studiate, subliniind cu o sensi­                      de la prima vedere prin tratarea
                                                                                      tre acestea se numără 10                    ristice au fost vizitate de peste                                                                                                                                      arhitectonică a construcţiilor
                                                                                      proiecte de lucrări capitale,               16.000 turişti.                                                                 nul de iarnă Biroul de turism bilitate pedagogică marcantă e-                          sînt: hale industriale, hangare
                                                                                      aproximativ 100 desene de                                                                                                                                                                                          şi castele de apă. Cartea este
                                                                                      execuţie, pentru diferite ma­                 Acum în pragul sezonului tu­                                                  şi excursii din Petroşani a for­ lementele de bază ale studiului.                      ilustrată cu figuri executate cu
                                                                                      şini şi utilaje, mai mult de                ristic de iarnă, Biroul de turism                                                                                                                                      multă claritate, fără aglome­
                                                                                      80 descrieri de procese tehnolo­            şi excursii din Petroşani s-a                                                   mat un colectiv voluntar din 20 Această lucrare poate fi con­                          rări de cote.
                                                                                                                                                                                                                                                               siderată drept un preţios ajutor
                                                                                                                                                                                                                  tovarăşi care sprijină această pus la dispoziţia atît a proiec*
                                                                                                                                                                                                                  acţiune.
                                                                                                                                                                                                                                                             fanţilor, cit şi a executanţi'or.
                                                                                                                                                                                                                                                             -------------

                                                                                      gice. Mult apreciate în Uniunea preocupat de a asigura toate cele
                                                                                                                                  11 cabane cu alimentele şi ca-
                                                                                      Sovietică au fost unele rezultate           zarmamentul necesar. La caba­                                                   D IN                ACTIVITATEA
                                                                                      obţinute de cercetătorii romîni             nele Parângul şi Straja au fost
                                                                                      în domeniul industriei chimice.

lectrică, laminorul de 700 m.c. maşini agricole etc.                                  Aproape 200 de specialişti reparate instalaţiile sanitare. Ca                                                                         O R G A N IZ A Ţ IIL O R U .T.M .

întreprinderea „Carbochim“ din Deosebit de valoros este spri­ sovietici s-au documentat asu­ banele au fost asigurate cu can­

Cluj, liniile de fabricaţie a au­ jinul tehnic sovietic acordat ti­ pra realizărilor tehnico-ştiinţi­ tităţile de alimente necesare în­                                                                           O nouă organizaţie                         fost de un real folos în activitatea        ... şi alte posturi utemiste
                                                                                                                                                                                                                           de bază                           de zi cu zi a secretarilor organizaţii­       de control care...tac
tocamioanelor de la uzinele6* nerei noastre industrii chimice, fice ale tării noastre.                                            tregului sezon.                                                                                                            lor de bază.

OCOOOCCOOO<X5000CQ€XXXX>OaOOOOOOQCXXXXXXXXXX30GOQCOCXXXXX';:'P OCXXXX>CCSXXXXXXMXX>OOOC©OCÎXX5CCOCXÎCOCC«>OOCCCOOO<                                                                                               SEBEŞ (de la subredacţia noastră                          IULIAN IONAŞ                 VULCAN (de la subredacţia noaslră

    La 2 noiembrie 1948, indus­            10 am de la n Uzarea                                                                                                                                                   voluntară).                                Vorbeşte postul utemist                      voluntară).
 tria şi reţeaua cinematografelor                                                                                                                                                                                       naugurarea celei de a doua în­                de controU..
 din ţara noastră au fost naţio­             cinem atografelor                                                                                                                                                           tovărăşiri — „Roşiana" — în                                                     U lenriiştii de la atelierele mecanic
 nalizate. Prin acest act revolu­                                                                                                                                                                                                                            C a formă specifică de muncă .a or­                 şi electric ale minei Vulcan şi-au
 ţionar, s-a pus capăt perioadei           partidul clasei muncitoare şi              găsii pe Cuprinsul regiunii                 noastră au fost vizionate de                                                    comuna Roşia de Secaş, a dat posibi­               ganizaţiilor de bază U.T.M. din      creat cîte un post utemist de control.
 ruşinoase a cinematografiei bur­          guvernul nostru democrat-popu­             noastre 27 de cinematografe                 1.500.000 de spectatori, spre                                                   litate utemlştllor întovărăşit! să creeze  întreprinderile socialiste şi din unită­     Cîtva timp ele au muncit bine. Astăzi
 gheze, care a servit drept mij­           lar au trecut la crearea tuturor           necorespunzătoare, sub toate                deosebire de 1957, cînd numă­                                                   în cadrul întovărăşirii o nouă organL      ţile agricole socialiste, posturile ute-    însă, activitatea lor a rămas de dome­
 loc de îmbogăţire a patronilor            condiţiilor materiale şi tehnice           aspectele. Tn cei 10 ani de la              rul spectatorilor s-a ridicat la                                                zaţie de bază U.T.AL Ea numără în          miste de control, urmăresc îmbunătă­         niul trecutului, o amintire doar.
 de săli cinematografice şi care           necesare dezvoltării reţelei cine­         naţionalizare, numărul cinema­              3 x u i. )0, la care se mai adau­                                               prezent 13 tineri. Dintre aceştia, Do­     ţirea participării tineretului la îndepli­
 programa pe ecrane numai fil­             matografice şi producţiei de fil­          tografelor care aparţin de între­           gă şi cei aproximativ 2.000.000                                                 rina Deac şi Mircea Puşcaş au fost         nirea sarcinilor de producţie.                  Oare nu există fapte despre care
 me decadente, de aventuri, ura            me, puse în slujba culturii noi,           prinderea cinematografică regio­            de spectatori ai cinematografelor                                               primiţi în U.T.M. chiar în adunarea                                                    să vorbească cele două posturi utemis­
 şovină între naţionalităţi, du-           socialiste.                                nală s-a ridicat la 93, din care            sindicale. Pe ţară, în 1948 la                                                  de constituire a organizaţiei de bază.        Comitetul U.T.M. de la fabrica „Sebe­    te de control ? Ba sînt destule. In a-
 cînd, în acelaşi timp, o feroce                                                      1G sînt cu bandă normală, 52                cele 414 cinematografe au exis­                                                 Totodată a fost ales şi biroul organi­     şul“ acordă în Ultima vreme o aten­         ceste ateliere sînt tineri harnici, des­
 campanie împotriva poporului                 Gu ajutorul importantelor               cu bandă îngustă — instalate                tat 37 milioane de spectatori,                                                  zaţiei, din care fac parte tinerii Dom-    ţie sporită acestui domeniu de activi­      toinici, care lucrează cu multă dragos­
 şi clasei muncitoare.                     mijloace financiare investite în           la căminele culturale, punîndu-             iar în 1958, la cele 1.600 cine­                                                nica Burnete, Nicolae Damian şi Ana        tate a sa. Astăzi, în fiecare secţie        te la întreţinerea maşinilor şi utila­
                                           primul plan cincinal, s-a con­             se în funcţiune şi 4 caravane               matografe au participat pînă a-                                                 Burnete,                                   funcţionează cîte un post utemist de        jelor cu care minerii dau patriei căr­
    Ne reamintim cu toţii de con­          struit puternica noastră bază ci­          cinematografice. Pe lingă aces­             cum 110 milioane de spectatori.                                                                                            control. Mai bine munceşte cel din          bune.
 diţiile în care erau prezentate           nematografică — Centrul de                 tea, 21 de cinematografe cu                 Cifrele sînt deci concludente şi                                                   Tabăra secretarilor                     secţia circulare, al cărui responsabil
 filmele din trecut, de sălile insa­       producţie cinematografică de la            bandă normală aparţin comite­               ele nu necesită alte comentări,                                                    U. T. M. de la sate                     este tov. Elena Anghel. El ia poziţie           Dar în unităţile de producţie respec­
 lubre, cu mobilier distrus şi cu          Buftea, care cuprinde 3 platouri           telor sindicale din regiune.                                                                                                                                           critică faţă de lipsurile ce se manifestă   tive sînt şi unele lipsuri, neajunsuri
 6 aparatură uzată, necorespun­            de filmare, iar altele două sînt                                                          Diversitatea filmelor prezen­                                                Zilele trecute, Comitetul raional          în activitatea tinerilor.. Nu de mult a     care frînează activitatea muncitorilor,
 zătoare. Singurul scop al patro­          în curs de construire. S-a mai                Majoritatea cinematografelor             tate pe ecrane după naţionaliza­                                                       U.T.M, Sebeş a organizat la         fost criticată la gazeta postului mun­      Postul uleiriisl de control nu se ocu
 nilor de cinematografe era acela          creat Studioul cinematografic              au fost dotate cu aparate noi,              re, varietatea subiectelor pe ca­                                               Miercurea-băi, tabăra secretarilor         citoarea Rozalina Diurdiu pentru că         pă îndeajuns de acestea, nu se ocu
 al acaparării de câştiguri mari.          din Bucureşti, pentru producţia            moderne. Au fost efectuat/ nu­              re ele le tratează, conţinutul lor                                              U.T.M. de la sate, la care au parti­        nu acordă atenţia cuvenită sortării        pă de unii tineri ca Mihai Kulender
 Cît priveşle producţia naţională          filmelor artistice şi desene ani­          meroase reparaţii capitale şi re­           artistic şi ideologic, au făcut ca                                              cipat 78 secretari U.T.M. din satele       pe calităţi a ciorapilor. De atunci to­     Dănilă Fiisteş, Octavian Borcea şi al
 de filme, înainte de naţionali­           mate. Studioul „Alexandru Sa-              novări de săli cinematografice,             cinematografia noastră tânără                                                   raionului.                                 varăşa Diurdiu nu mai este nepăsătoa-       ţii, care sînt indisciplinaţi în muncă,
 zare, este suficient să amintim           hia“, pentru producţia filmelor            cum ar fi de exemplu la cele                să se bucure de aprecierea una­                                                                                            re faţă de această sarcină profesio­        lipsesc sau înlîrzie nemotivat de la
 că în mai bine de 30 de ani               documentare şi jurnale, cît şi             u.n Simeria, Zlatna, Brad, Ha­              nimă a milioanelor de spectatori.                                                  Cu acest prilej, în faţa secretarilor   nală.                                       şut. Postul utemist de control se poa­
 au fost realizate doar 30 de fil­         Studioul „Ion Creangă“, pentru             ţeg, Ilia, Teiuş, Deva, Orăştie                                                                                             au fost expuse mai multe lecţii teore­                                                 te ocupa şi de brigada de tinere de
me de lung şi scurt metraj, o-             diafilme.                                  etc. Un cinematograf nou a fost                Puse în slujba educării omu­                                                 tice şi practice, printre ca re: „Ce este     De asemenea, postul ulemlst de con­      la lămpăria minei, care nu acordă a-
ficialităţile burgheze şi afaceriş­                                                   construit la Petroşani.                     lui nou şi a măreţei construcţii                                                centralismul democratic şi democraţia      trol a criticat aspru pe unele munci­       tenţia cuvenită întreţinerii şi reparării
 tii particulari mulţumindu-se să             Pentru remedierea situaţiei                                                         socialiste din patria noastră,                                                                                             toare ca Ana Ciontea, pentru faptul         în bune condiţiuni a lămpilor de mi­
•recurgă la casele de filme din            dezastruoase în care se aflau                 Cît priveşte rolul educativ al           cinematografia de azi contribuie                                                internă în U.T.M.“, „Principiile de        că la terminarea schimbului nu-şi cu­       ner.
•străinătate. In acelaşi timp, ba­         aparatele de proiecţie şi utila­           cinematografelor de azi şi apre­            în mod efectiv la toate acţiunile                                                                                          răţă maşinile. Şi această critică a fost
 za producţiei filmelor romîneşti          jele cinematografelor, s-a creat           cierea de care ele se bucură în             întreprinse de către organele de                                                bază ale evidenţei membrilor U.T.M.“,                                                     Vinovaţi pentru faptul că cele două
 consta într-un mic platou de              la Bucureşti fabrica „Tehnocin“,                                                       partid si de stat.                                                              Cum se aplică şi se respectă ele în ca­    eficace. Tovarăşa Ciontea, ca şi altele,    posturi utemiste de control nu activea­
 turnare, cu utilaje reduse şl în­         care produce astăzi aparate de             fineturile oamenilor muncii, să                                                                                                                                                                                    ză, se fac responsabilii lor, tovară­
 vechite, care nu puteau asigura           proiecţie noi şi moderne.                                                                          ' NI COLAE SONNENSCHElM                                             drul organizaţiilor U.T.M.“ şi altele.     îşi îngrijesc acum cu atenţie maşinile      şii Dezideriu Giurgiu şi Alexandru
                                                                                      facem o scurtă com paraţie: în                                                                                                                                         la care lucrează.                           Urzica, precum "şi biroul organizaţiei
 nici cele mai minime exigenţe                Data de 2 noiembrie 1948 ă                                                                        director al întreprinderii                                        Au mai fost dezbătute documentele ple­                                                 de bază U.T.M., care nu i-a tras la
 artistice sau tehnice.                                                               anul 1948 filmele din regiunea                                                                                                                                            Postul utemist de control a criticat     răspundere pentru inactivitate.
                                                                                                                                                 cinematografice regionale                                        narei a V-a a C.C. al U.T.M.
    După actul revoluţionar al                                                                                                                                                                                                                               şi alte lipsuri, ajutînd colectivul în­                                AL. ANDRONESCU
                                                                                                                                                                                                                     In cadrul taberei, au fost organi­
 naţionalizării cinematografelor,                                                                                                                                                                                                                            treprinderii sa lucreze mai eficace pen­
                                                                                                                                                                                                                  zate şi lecţii practice: Cum se orga­
                                                                                                                                                                                                                                                             tru îndeplinirea sarcinilor de plan.
                                                                                                                                                                                                                  nizează o adunare de primire a şco­
                                                                                                                                                                                                                                                                                           GH. RADÂC1NA
                                                                                                                                                                                                                  larilor în organizaţia de pionieri, a

                                                                                                                                                                                                                  tinerilor — în U.T.M, etc. Tabăra a
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12