Page 1 - 1958-12

PROLETARî DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA t
N O I S U C C E S E ÍN Î N T R E C E R E A S O C IA L IS T A
în întîmpinarea conferinţelor
raionale şi regională de partid
V E S I I P I E ÎL A
F A B R I C A A 5-a secţie cu pianul anual îndeplinit
„S E B E Ş U L “
L72.000 lei
economii
Harnicul colectiv de munci­
tori, ingineri şi tehnicieni de la
fabrica de tricotaje „Sebeşul" a
realizat planul producţiei glo­
bale in proporţie de 101,38 la
suîă.
O atenţie deosebită tn proce­
sul de producţie a fost acordată
şi reducerii preţului de cost al
produselor. Calculele făcute de
. curind au scos la iveală că da­
torită reducerii preţului de cost
s-a realizat o economie de
172.000 lei.
Pregătiri
pentru iarnă
Pentru colectivul fabricii
„Sebeşul" iarna poate începe.
Mei s-au luat din timp toate
măsurile pentru ca procesul de
producţie să se desfăşoare şi
pe timpul iernii tn bune condi-
ţiuni. Astfel secţiile şi sectoa­
rele sint aprovizionate. cu ma­
teria primă necesară procesului
de producţie pe timpul iernii.
De asemenea, şantierul de con­
strucţii a fost aprovizionat cu
toate materialele necesare, iar Ia
dormitorul muncitorilor s-alt in.
trodus calorifere. Pentru buna
funcţionare a acestor calorifere
s-a instalat un nou cazan cu
aburi ai o capacitate de 3 Ori
mai mare decît vecfiiul cazan.
Noi sortimente
In vederea îmbogăţirii sorti­
mentelor de produse a fost for­
mală o coinisie tehnică care,
în urma unor analize, a făcut
preţioase propuneri. De pildă,
comisia amintită a propus ca în-
cepind din anul viitor să se
introducă în procesul de produc­
ţie noi modele de produse cal
ciorapi pentru bărbaţi, temei şi
copii. In acest 'scop, la fabrica
„Sebeşul" a înccpUt deja să se
lucreze la adaptarea maşinilor
pentru noile produse.
Cabinetul tehnic al minei
sprijin activ ai seefoarei
Este cunoscut faptul că fie­
care exploatare minieră’ dispune
. de cîte un cabinet tehnic, în care zent, atit la cantitate cit şi la
activează un colectiv mai mult
sau mai puţin numeros de ingi­
neri şi tehnicieni. Sînt multe ca­
binete tehnice cu o activitate vie, metodelor de exploatare, cu pro­
bogată. Sînt însă şi unele a că­
ror activitate se rezumă la pre­
zentarea cîtorva conferinţe pe an
în colaborare cu ASIT.şi a unor
studii, bineînţeles în număr mic;
unul sau două. In atară de cele
menţionate mai sus, aceste ca­
binete tehnice, mai întocmesc şi
planul tematic anual de inovaţii.
Dar cum în minerit, inovaţii se
tac de regulă în partea mecani­
că, partea minieră este neglijată
de cabinetul tehnic. Aşa de pil­
dă, se petrec lucrurile la mina
Lupeni, unde activitatea cabine­
tului tehnic, practic, este rupta
de nevoile exploatării. Legătura
cu sectoarele se face doar la în­
ceputul anului, cînd -se întocmeş­
te planul tematic de inovaţii.-
Bineînţeles, un contact mai strîns
se ţine cu sectorul electromeca­
nic, celelalte fiind lăsate să-şi
rezolve singure problemele ce le
frămîntă. Astfel se explică şi
faptul că pînă în prezent,' cabi­
netul tehnic al. minei nu a pre­
zentat conducerii exploatării nici
o propunere concretă, menită să
aducă îmbunătăţirea situaţiei la
ypeuri'.'l din sectoare. Şi la mina Dărăbani“de N. Tăutu, „Drumul troşani.
Creşte sectorul socialist
al agriculturii
® Din experienţa întovără- Rezultatele obţinute în ultima săptămână pe linia creşterii
!J. şirilor zootehnice fruntaşe sectorului socialist al agriculturii in regiunea noastră, dove­
desc că masele de ţărani muncitori se conving tot mai mult
(pag. 2-a) ;
® Rubrică sportivă de superioritatea muncii în comun şi, drept urmare, ele păşesc
(pa;g. 2-a); cu încredere pe calea agriculturii socialiste.
0 G/7. L U P A N : Alegeri Acest lucru poate fi oglindit prin câteva cifre semnifica­
tive. In ultima săptămină au fost înfiinţate încă două înto­
in organizaţiile de partid de vărăşiri agrozootehnice, in comuna Zţatna, raionul Alba, şi
în satul Bejan—Tirnăviţa, raionul Ilia. In întovărăşirea agro­
la sate. — Mai multă atenţie zootehnică din Zlatna s-au înscris 131 familii cu 239 hectare
© teren agricol şi 134 oi fond de bază, iar in cea din salul B-eja-n-
educaţiei comuniste a mem- § Tirnăviţa, 24 familii cu 49,18 hectare.
bniior şi candidaţilor de
.partid t (pag.. 3-a) ;
Realizări ° In comuna Buceş — S-a constituit de asemenea, in satul Vâlcelele Rele din raio­
importante Mugea culturală să fie la nul Haţeg, o întovărăşire agricolă in care un număr de 80
înălţimea sarcinilor farmiilii au înscris 27 ha. teren agricol.
Depăşindu-şi cu 20 la sulă planul
de producţie pe luna octombrie şi cu (pag. 3-a) ; Merită subliniat şi faptul că în unităţile socialiste existente
C . S. Hunedoara 17 la sută pe luna noiembrie, secţia au mai intrat, în acest interval de timp, un număr însemnat
industrială a întreprinderii „Horia" din ® Rezultatele preliminare de familii care au înscris suprafaţa de peste 1.000 ha. teren.
Alba lulia a realizat în cele 11 luni ale celui de-ail doilea tur de
care au trecut din acest an, o pro­ scrutin al alegerilor din Fran In întîmpinarea Congresului
ducţie globală in valoare de 4.974.000 ta (pag. 4-a)
lei. Faţă de perioada corespunzătoare cooperaţiei de consum
0 Berlinul trebuie să de
vină un oraş demilitarizat şi
liber (pag. 4-a )
Sîmbătă 29 noiembrie a.c., la oţelăria' electrică a Combinatului side- ^ a anului trecut, s-a înregistrat astfel FRUNTAŞE In perioada premergătoare sum, semnată, în numele con­
rurgic Hunedoara a fost elaborată ultima şarjă de oţel special din contul o depăşire de 25 la sulă. Aceasta a de Ia fab rica Congresului numeroase unităţi siliului cooperativei „Feneşana“
anului curent. Factorii care au dus la obţinerea acestui important succes au fost posibil atit prin realizarea netă S) SEBESUL66 ale cooperaţiei de consum din din Feneş, raionul Alba, de preşe­
fost: buna organizare a muncii, elanul întrecerii socialiste, traducerea în a preţului de cost planificat, cit şi prin regiunea noastră obţin succese dintele acesteia, unul din delega­
viaţă a propunerilor de măsuri tehnico-organizatorice. Merită a fi subliniat introducerea noilor sortimente. 'Astfel, , ANA CUTEAN , remarcabile. Iată cîteva reali­ ţii care vor participa la Congres.
faptul că în perioada 1 ianuarie—1 noiembrie a.c., productivitatea muncii a fabricarea în serie a sobelor de metal lucrînd la maşina de încheiat zări cu care unităţile coopera­ Textul telegramei este deosebit
crescut faţă de plan cu mai bine de 7 procente. de tip vesta, a determinat o profilare ciorapi îşi depăşeşte în medié ţiei de consum din regiunea de semnificativ. Iată-1 : „In cin­
a muncii în secţie şi o îmbunătăţire noastră întîmpină cel de-al Iil- stea celui de-al II Mea Congres
Dintre echipele de oţelari, s-au evidenţiat cele conduse de prim-topi- continuă a procesului de producţie. S-a norina cu 23—25 Ia sută. !ea Congres. al cooperaţiei de consum rapor­
torii Cristos Cognaris, Gheorghe Furtună de ia cuptorul 1, Traian Iov, Ioan lărgit totodată posibilitatea de 'extin­ tăm : planul la aprovizionare a
Maftei de la cuptorul 2 şi Pascu Omotă, de la cuptorul de 5 tone. dere a iniţiativelor noi, fapt concreti­ MAR IA CUTEAN Realizări deosebite fost realizat în proporţie de 101
zat prin cele 8 inovaţii introduse în lucrează tot Ia o maşină de la sută, la desfacere — 102 la
Amintim că oţelăria electrică este a 5-a secţie din combinat care şi-a această perioadă de către muncitori. încheiat ciorapi, şi îşi depăşeşte Desîăşurînd o susţinută mun­ sută, la fond social — 107 la
îndeplinit planul anual în mai puţin de 11 luni. în medie norma lunară cu 26 că politică în rîndul ţăranilor
S-au evidenţiat: maistrul Trifan, muncitori din comuna Ilia, lu­ sută, la noi membri — 125 la
A 500—A ŞARJĂ RAPIDĂ Pleşa şi lăcătuşul Gheorghe Roncea 'de la sulă. crătorii cooperativei „Mureşul“, sută“.
ia secţia lăcâluşerie I, lăcătuşii Con­ .•/V W V W V V W vV au reuşit să obţină în cinstea
Schimbul tin eretu lu i.d e‘la o- ret de la oţelăria electrică şi stantin Gomboş şi Constantin Culcau Congresului cooperaţiei, reali­ Am fost informat că Ia achi­
ţelăriia Siemens Martin a Corn-' cele 'de la cuptorul nr. 1 al de la secţia lăcâluşerie II, , maistrul zări deosebite în munca de con­ ziţii şi contractări încă nu s-a
binatului siderurgic ' Hunedoara . noii ’ oţel ar ii Martin au elabo- Ioan Voloncia, strungarul 'Alexandru ¦ tractări şi achiziţii. In perioada realizat planul dar că, pînă la
a elaborat -, şîmbătă dea,, de-a rat'ah u la c esta cu aproape 3.000 Cotnari ‘şi mecanicul Alexandru Keszeg 1 august—20 noiembrie a.c. au Congres, se vor depune eforturi
500-a şarjă raipidă din acest tone .mai mult oţel decât pfe- de Ia atelierul mecanic, maistrul Ni. fost valorificate produse agrico­ sporite în scopul îndeplinirii pla­
an. Datorită scu rtăm . tim puluit vedea planul. colae Groza şi turnătorul Gheorgln le (grîu, porumb, floarea-soare- nului la acest obiectiv de sea­
d eelab o rare a şarjelor, brigă­ D in , oţelul şi fonta dată a- Popa de , la secţia turnătorie. lui, cartofi, nuci etc.), realizîn- mă. De altfel, Viorel Tomuţa,
zile de tineret din, cadrul .aces­ nul acesta peste plan de brigă­ du-se planul cooperativei, pe preşedintele cooperativei, ¦vrea
tei oţelării au produs, d e; la,'.în-, zile de tineret-de la acest mare, perioada amintită, în propor­ să raporteze Congresului că în
cepuţul .a n u lu iş i , ' pînă acum,_ combinat -se pot fabrica . 2.667 ţie . d e 148 Ia sută. Suc­ cinstea acestui eveniment în­
peste, sarcinile de ,plan,. , 8.500. tractoare - Utos 26, , sau 4.800 cese remarcabile au fost obţi­ semnat din viaţa cooperaţiei de
tone de oţel.. Brigăzile de tine- ‘ combine de cereale. nute şi în ceea ce priveşte în­ consum, cooperativa pe care o
scrierea de noi membri, obiec­ conduce şi-a realizat planul la
Brigada utemistă tiv la care planul a fost realizat toţi indicii.
de muncă patriotică- în proporţie de 197 la sută, şi
fondul social, unde planul a fost C reşte numărul r.f V
la lucru
realizat în proporţie de 101 fa cooperatorilor fA ’
PETROŞANI (de l-a subredacţia noastră voluntară). — sută. In această acţiune s-au
t.
Cu cîteva zile în urmă a luat fiinţă în secţia turnătorie evidenţiat tovarăşii Dumitru în scopul atragerii de noi
membri cooperatori, conducerea
de la U.R.U.M. Petroşani, prima brigadă utemistă de Popa, gestionar la filiala din Uniunii raionale Alba a organi­
zat recent o acţiune la care au
numea patriotică. . Cărmăzineşti, Ileana Lugojan, participat toţi lucrătorii uniunii
gestionară la filiala Cîmpuri şi raionale şi membrii consiliilor
Ora 1.5,30. La poarta uzinei maşina care trebuia să-i alţii. săteşti. Ca urmare a muncii de
lămurire desfăşurată de aceştia,
ducă pe brigadieri ;spre şantier; a sosit. Pe feţele bri­ Cu rezultate bune pe linia într-o singură zi au fost înscrişi
contractărilor şi achiziţiilor s-a încă 3(55 noi membri. Rezultate
gadierilor se citeşte nerăbdarea. Vor să înceapă lucrul
soldat şi . activitatea cooperative­ bune s-au obţinut, mai cu sea­
cît mai degrabă. Cu drapelul desfăşurat, drapelul pri­ mă, în satele îghiel, Teleacuri,
lor din raionul Sebeş. Acestea Craiva şi Mesentea, unde toţi
mei brigăzi utemiste de muncă patriotică, tinerii se în­ au reuşit ca pînă la această dată ţăranii muncitori au devenit
membri cooperatori.
dreaptă spre şantierul de construcţii. Aici sîiit întîmpi- să preia întreaga cantitate de
In munca de atragere de noi
naţi de conducătorii trustului ' care le delimitează sar- grîu şi cartofi contractată cu membri s-au evidenţiat tovarăşii
Octavian Florea, preşedintele
ciria de lucru.' Brigadierii lucrează azi la astuparea ţăranii muncitori de aici, iar în consiliului sătesc din Ighief,
Androne Trifan din Craiva şi
' conductei ce va duce apa la blocurile muncitoreşti nou prezent se munceşte intens pen­ alţii.
construite. ' tru ridicarea întregii cantităţi de v. p.
¦ Lucrul începe şi în puţinele ore ce au rămas • pînă porumb pentru care s-au înche­
iat contracte.
seara, tinerii au., şi acoperit cu pămînt conducta pe o
delegai la Congres
lungime de 25. m. Toţi au lucrat cu spor, dar între
raportează:
ei mai cu avînt. au muncit: Ioan Zorocliu — condu­
Mi-am aruncat privirea pe o
cătorul brigăzii, Şiefan Iulian, N!colac Atitiene, Ştefan telegramă adresată Uniunii re­
Bulbucau, Ioan lovan. Tovan Gheorghe, Natalia Dobre. gionale a cooperativelor de con­
ELENA AVRAM
'VY’rv'rs'S '-v'A '-i
Aspect de la tur-} In săplămîna economiei
narea oţelului din')
oale in cochile,' la] 6.440 Iei depuşi Ia C. E. C,
O.S.M. a Combi-j Elevii şcolii elementare de 4 ani jamenlul luat a fost îndeplinit pînă
din „Viile inoi"-Deva, s-au Obişnuit la dala de 24 noiembrie, deci îna-
\ natului siderurgic din Hune- j
'(cioara. a
1 ....................................... . . . . . J să-şi depună economiile Ia C.E.C. In iuie de termen. Din cele 4 clase DEZLEGAREA
fiecare an şcolar, elevii acestei şcoli toţi cei 101 de elevi, precum şi 8
au depus diferite sume de bani atit, tovarăşi învăţători şi personalul ad­ -r—r—r- r~- i--r
pc „Foi de economii C.E.C.“ cît şi ministrativ au devenit posesori ai li­
pe „Librete de economii", sume pe bretelor de economii C.E.C. cu o va­ j* ...Cînd i-au propus, acum unsu s.... Dar. Ştefan Gantz a răs- cuse ceea ce stîrnise atîta vîlvâ )
care le-au folosit apoi aWt în sco­ loare totală : de 2.840 lei, dintre care
puri personale cît şi pentru excursii pe libretele elevilor sînt trecute sume [ an şi ceva să preia conducerea puns ca de fiecare dată cînd, di- printre minerii Vulcanului. -j
Lupeni esie cazul. O dovedesc colective. Aşa de pildă, în vara tre­ ce totalizează 2.335 lei. Corpul didac­ (.brigăzii din abatajul nr. 6, toţi mineaţa, meşterul îi punea în De cum intrase in abatajul 6,"]
rezultatele obţinute pînă în pre­ cută, elevii au făcut excursii în îm­ tic are obligaţiuni C.E.C. cu oîştiguri
prejurimile Devei şi la Simeria, unde în valoare de 3.600 lei. Astfel, pe [cei prezenţi în biroul sectoruluifaţă planul de muncă al zilei: Ştefan Gantz începuse să pri- 3
calitate. au vizitat interesantul parc botanic. şcoală' suma , depusă la C.E.C. se ri­
dică Ia 6.440 lei. [ î l — inginerul şef, maistrul, se- —Bun... Dumneavoastră ce veaseă atent, scormonitor, im- )
Un studiu amănunţit asupra Odată cu începerea noului an şco­
lar depunerile de economii au înce­ Elevii şi corpul didactic au mai L retaru l organizaţiei de partid credeţi, cu ce trebuie început? prejuru-i. Nu-! interesa atîta de- )
puneri de îmbunătăţire acolo put din nou. La „Săptămîna econo­ hotărît să continue cu depunerile pînă
unde este necesar, ar putea con­ miei“ elevii şi corpul didactic .s-au la sfîrşitul anului — cînd vor orga­ !Ţ— erau convinşi că va'refuza'. Şi şi-a tras scaunul mai aproa- corul... Pentru frontul de lucru-)
stitui o problemă. Aceasta, mai hotărît să participe cu toţii. S-au an­ niza o excursie în afara regiunii.
ales la sectoarele care au mers gajat ca pînă ia data de 28 noiem­ [Ş i ar ti avut toate motivele s-o pe de ceilalţi. — pentru desenul complicat ş i)
nesatisfăcător, cum este cazul brie fiecare elev să fie posesorul TODOR MARTIN
sectoarelor IV B, IV A, chiar şi unui libret de economii C.E.C. corespondent [tacă. Faima brigăzii ce i se-ncre- q jung maj [jrzjUi abatajul nr. fantezist al nervurilor negre — 3
(Conţlnuare în pag, 3-a) Datorită muncii de .lămurire dusă de [ dinţa nu era dintre cele mai [j înregistra, sub ochii uimiţi ai D-a avut, atunci, decît o privire
către organizaţia de pionieri, aiiga-
[b u n e; oamenii ei, după cile se celorlalte brigăzi, .un salt de 10 indiferentă, fugară. întreaga a -)
(spunea, priveau planul dc jos în procente peste prevederile pla- tenţie şi-a îndreptat-o spre oa-
_ J t _ / .— f i t *— t __ i \ >. r , f u nului. Surprins, inginerul şef a meni. I-a cercetai îndelung, cin- -j
u mai verificat în- tărindu-i pe fie- )
[ că odată, cu a- care. S-a uitat )
'• tenţie, scriptele. cum lucrează. A ^
[ Nit, nu se stre- y /M L u , stat de vorbă cu ¦>
[ curase nici o gre- ei. I-a descusut j
INTILN1RI CU SCRIITORII
[ seală. Cele 10 in ce priveşte 1
In după-amidza zilei de 29 către tineri" şi „Busuioc“ de Ti­ [ procente erau tot atit de adevă- cunoştinţele tehnice. R ezultatul)
noiembrie a avut loc în sala fes­ beriu Utan. -rate ca şi bucuria ce împurpura examenului I-a mulţumit. In fie-)
tivă a Şcolii medii „Decebal“ Din lucrările membrilor cercu­
din Deva şezătoarea literară ^obrajii lui'Gantz. care din oamenii aceştia — -j
organizată de revista „Luceafă­ lui literar „Ion Slavici“ Deva,
[ Au venit apoi, împinşi de a- oameni pentru care indepli-j
rul“ din Bucureşti şi Casa regio­ au fost apreciate poeziile „La Cceleaşi simţăminte ca ale irigi- nirea normei era un ade-
Lnexului, şi şefii cîtorva brigăzi vărat eveniment, rar şi cu 1
nală a creaţiei populare. marginea Lumii“ de Ana Soit, [fruntaşe, unde depăşirea planu- totul întîmplător — descoperise
In prezenţa unuiynumeros pu­ „Fecunditate" de Traian Fili- Clui era de mult o tradiţie. Cum pe fruntaşul de mai tîrziu.
blic — muncitori, profesori, futic- mon şi „învăţătoarea“ de' O. [ edică ? Abatajul 6 le va fi de- Seara — în prima seară după')
ţionari şi elevi, poeţii Dan Deş- Clementă. ' i' r-acuma concurent în întrecere?! cunoştinţa cu abatajul - şi-a)
liu, Victor Tulbure, Nicolae Tâm- ¦In aceeaşi zi, poeţii s-au intil- [Ş> s-au uitat lung. nedumeriţi, relatat, la un pahar cu vin, im-)
tu, Tiberiu Uian,’ Ion Brad şi nit şi cu activişti ai- Comitetului [pe grafice şi ne scripte, parcă presîile, în tata cîtorva prieteni)
Teodor B-alş au citit din crea-- regional de.partid, ziarişti şi re­ L şteptînd de la ele dezlegarea din-brigada unde lucrase înainO
liile lor cele mai reprezentative. prezentanţi ai instituţiilor cultu­ [misterului. -!e. ţjn hohot de rîs i-au acoperit)
In mod deosebit au fost aprecia­ rale din oraşul Deva. [ ...Dar dezlegarea se atla jos ultimele vorbe :
te poeziile lui Dan Deşliu — Şezători literare asemănătoa­ Constructorii de pe şantierul Flote asea. din Capitală, s-au [ la cîteva sute de metri sub pă — Cum ai spus? Că-n îieca--)
angajat să predea'înainte de termen 150 de apartamente. IN f mint. Acolo, între pereţii negri re zace un fruntaş ? Şi că tu o 3
„Lazăr de la Rusca“ şi „Ceva re au fost organizate in-ziua de
CLIŞEU: Vedere a noului cartier ele locuitate văzut din str. [ şi sclipitori, care vibrau surd în
mai greu" cit şi „Balada lui 30 noiembrie la Hunedoara, iar r răpăitul pichamerului, se petre- — ------ ------ ------ :---------- ) )
(Continuare în pag. 3-a)
Ion“ de Ion Brad, „La hanul din în ziua de 1 decembrie, la Pe­
Glinka. 5' -J U»-/Km.1X_IV—I* IU-tX—J -’x—1<-' X-1X-1»¦ L 'üu/w