Page 9 - 1958-12
P. 9

Mr 1231                                                                                                                            DRUMUL SO G îA m M U L m

Entuziaştii Hotărîrile sesiunii                                                                                                                                                                                                                                                           RÂSTRitVARDL

                                                                                                                                                                                                                                                                                            m u BOLZEŞTI

     Lingă staţia Lancrăm, in a-           H sI n t t r a d i i s e în v ia ţ â                                                                                                                                                                                           casa pionieri­  La marginea Bulzeşiilor de <
  propierea comunei Oarda de                                                                                                                                                                                                                                      lor din Sebeş se
 Jos, se întind, alături de Linia                                                                                                                                                                                                                                 fac intense pregă­      Sus, acolo unde sttncile cenuşii
 ferată, cele 60 de ha. ale gos­                                                                                                                                                                                                                                  tiri pentru serbarea
  podăriei agricole de stat din               întotdeauna hotărîrile luate în         de grajduri şi saivane etc.                   cinate la timp iar acolo unde                                                                                                 pomului de iarnă.       de calcar siring şoseaua în.
  Alba lulia. Fiintt un teren ex-          sesiuni constituie un ghid în ac­            Analizînd fiecare din aceste                s-au constatat cazuri de boală
• trem de fertil, conducerea gos­          tivitatea oricărui stat popular.                                                         s-au luat imediat măsuri pen­                                                                                                    IN FOTOGRA­          gustă între pereţii lor prăpăs­
 podăriei a hotărit ca pentru a-           Ducerea lor la înuenlinire este           puncte, vom vedea că deşi ele                 tru izolare şi tratare. Trebuie a-                                                                                             FIE : Micuţa Virgi­
  nul viitor el să fie transforinat        în interesul maselor de oameni            sînt prevăzute a fi realizate pînă             rătat că în această perioadă s-a                                                                                              nia Trusan, din         tioşi, pe un petec de iarbă, se
  in grădină legumicolă. Pentru            ai muncii, în interesul asigurării        în anul 1960, totuşi o mare par­               lichidat — conform hotărîrii se­                                                                                              clasa V-a a şcolii
 aceasta trebuia insă multă apă.                                                     te au fost deja înfăptuite, iar                siunii — cu practica negospodă­                                                                                               elementare de 7 ani     înalţă o casă zidită din blocuri
                                           unei gospodăriri tot mai bune a           altele sînt în curs de realizare.             rească şi neeconomicoasă de a                                                                                                  Sebeş, repetînd, sub
    De-a lungul liniei ferate, îşi         satului, comunei sau oraşului,            Să luăm, de pilda, obiectivul                 se sacrifica tineret de rasă.                                                                                                   supravegherea pro­     mari de piatră.
 risipea apele un izvor ce se              respectiv.-                               principal, mărirea numărului la                                                                                                                                              fesoarei Gerlrud
  scurge constant din cariera de                                                     bovine şi porcine. In această di­                In problema construcţiilor, se­                                                                                             Krasser, unul din       In curtea nu prea mare suit
  piatră, pierzindu-se prin văi mo­           Un exemplu bun în direcţia             recţie, de la sesiune şi pînă în              siunea a hotărit să se studieze                                                                                                punctele prevăzute
  cirloase. Această apă trebuia a-         respectării hotărîrilor luate de          prezent au fost cumpărate în                  posibilităţile unor construcţii cu                                                                                             în program.             amenajate cinci bazine cu apă
  dunată şi dirijată pe ogoa­              sesiuni îl constituie comitetul           sectorul socialist al agriculturii,           resurse locale.' In acest sens co­
  rele gospodăriei. Era o lucrare          executiv al Sfatului popular ra­          un număr de 17 vaci cu lapte ' (6             mitetul executiv al sfatului popu­              in înfîmpinarea Congresului Cooperaţiei de consum                                                      cristalină de munte, in care
 mare care' necesita multă' mun­           ional Orăştie. In sesiunea a              la Turdaş, 5 la Geoagiu, 4 la                 lar raional a îndrumat şi ajutat
  că.                                      doua, de pildă, ţinută în luna            Mărtineşti şi 2 la Turmaş), iar               conducerile gospodăriilor agri­                Eipezlflă „Schimbi! de nârfarl                                                                          stau nemişcaţi, încălzindu-se la
                                           iunie, deputaţii au luat în discu­        31 scroafe pentru prăsilă la                  cole colective şi ale întovărăşiri­                    dintre oraş §1 sal“
    Sarcina de a construi acest            ţie problema dezvoltării şeptelu-         gospodăriile agricole colective               lor din raion, reuşindu-se ca                                                                                                                          razele cam zgircile ale soarelui
                                                                                     din Spini, Turmaş, Jeledinţi şi               pînă în prezent să se înceapă cu
ibaraj-canal, lung de aproape              iui de animale.                           Geoagiu.                                      posibilităţi locale construcţii de                                                                                                                     de toamnă, o sumedenie de
                                              Referatul prezentat cu această                                                       grajduri şi saivane Ia Jeledinţi,
  1,5 km. a revenit¦tineretului din                                                    O activitate intensă a desfă-               Orăştioara de Sus, Balşa şi                                                                                                                            peşti.           ,
 raionul Alba.                             ocazie cît şi discuţiile purtate                                                        Sibişel.
                                           au scos la iveală faptul că în                  DIN ACTIVITATEA                                                                                                                                                                                  Aşa arată păstrăvăria din Bul-
    La apelul Comitetului raional          raionul Orăştie sînt posibilităţi                                                         Acestea sînt cele mai princi­                                                                                                                        zeştii de Sus.
 U.T.M., sute de tineri au. por.           suficiente pentru dezvoltarea şep-        SFATURILOR POPULARE                           pale probleme prevăzute. în ho­
  nit să construiască acest baraj.         telului de animale, dar că pînă                                                                                                                                                                                                                Înfiinţată în urmă cu vreo
                                           în prezent aceste posibilităţi nu                                                       tărîrea celei de-a doua sesiuni
    Aşa a devenit aci un şantier           au fost valorificate în măsură                                                                                                                                                                                                                 7 ani, ea a produs pînă acum '

                                                                                                                                                                                                                                                                                          un important număr de puieţi

                                                                                                                                                                                                                                                                                          de păstrăvi, cu care au fost

                                                                                                                                                                                                                                                                                          populate multe dintre apele de

                                                                                                                                                                                                                                                                                          munte, ce coboară din masivul
                                                                                                                                                                                                                                                                                          Găinii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                          Ba au fost duşi şi în alte

                                                                                                                                                                                                                                                                                          părţi, cum ar fi, de pildă, în

                                                                                                                                                                                                                                                                                          raionul Alba lulia. Pe păşiră-

                                                                                                                                                                                                                                                                                          varul Petru Giurgiu — cel care

                                                                                                                                                                                                                                                                                          se ocupă aici, în mijlocul mun­

al tineretului. Acţiunea a început           suficientă. De aceea, sesiunea a        şurat-o comitetul executiv şi                 a Sfatului popular raional O-                      Duminică s-a 'deschis în Deva, expo­     sate. Astfel, in această perioadă de                        ţilor, cu creşterea puietului de
rai de mult, dar peste jumătate              adoptat o hotărîre, însărcinînd         pentru realizarea sarcinii pri­               răştie. Realizarea lor definitivă               ziţia U.R.C.C. cu tema: „Schimbul de         timp, au fost desfăcute în satele regiu­                   păstrăv, — l-am găsit în curie.
din lucrare este efectuată deja              Comitetul executiv să o ducă la         vind creşterea de porci pe iîngă              este în curs. începuturile sînt                 mărfuri între oraş şi sat“.                  nii noastre cu 38,9 la sută mai multe                      Meşterea ceva la cutia mare şi
de harnicii tineri din întreprin­            îndeplinire. In hotărîre se pre­        sfaturile populare, cantine şi in­            destul de promiţătoare şi dove-                                                              ţesături de lină, cu 108,2 la sută mai                     neagră a unui incubator. Este
derile, şcolile şi .saiele raionu­           vede în primul rînd ca pînă în          ternate. In colaborare cu condu­              de-SG că tovarăşii din comitetul                   La deschidere au participat tovarăşii     multe confecţii şi cu 88,2 la suia mai                     un om voinic, nu prea înalt, cu
lui Alba. Nouă din cele 26 bri­              anul 1960 să se ajungă pe în­           cerile instituţiilor respective s-au          executiv ştiu să se achite de                   Rudolf Balazs, membru al biroului Cc.        muliă încălţăminte de piele.                               maxilarele puternice acoperite cu
găzi de tineret ce participă Ia                                                      cumpărat pînă în prezent şi sînt              sarcinile ce li se încredinţează                miletului regional P.M.R,, loan Nicu-                                                                   perciuni, îmbrăcat în haine ver­
nuinca voluntară s-au constituit             treg raionul la un număr de             în creştere un număr de 240                   do către sesiunile sfatului popu­               lescu, prim-secretar al Comitetului oră­       Foarte mult a crescut 'din 1954 pînă                     zui şi cisme înalte de cauciuc.
in brigăzi permanente cu peste              28.063 capete bovine, dintre care        porci care urmează a fi sacri­                lar raional.                                    şenesc P.M.R. Deva şi un numeros pu­         acum cantitatea de materiale de con­                       Pălărioara mică este aşezată şu­
500 de membri. S-au pornit în­               11.300 vaci de lapte, cu o pro­         ficaţi şi folosiţi la îmbunătăţirea                                                           blic.                                        strucţii desfăcută la sate. S-au vîndut                    gubăţ pe o ureche.
trecerile, astfel ca înainte de a           ducţie minimă de 1.600 litri la          hranei. De asemenea, în vederea               Cărţi apărute                                                                               în aceşti patru ani cu 723 la sută mai
îngheţa păminiul, digul să fie.              fiecare vacă furajată. De aseme-        măririi şeptelului de animale                                                                    Cuvîntul 'de deschidere a fost rostii    multă ţiglă, cu 351,7 la sută mai mult                         Din vorbă în vorbă am aflat
terminat.                                  j nea, s-a prevăzut ca numărul            s-au înfiinţat în "această perioa­               LITERATURA POLITICĂ                          dé iov. Francisc Gaşpar, preşedintele        ciment şi cu 582 la sulă mai multă                         că a venit aici, în Bulzeşti, de
                                            porcinelor să crească la 24.800,         dă trei staţiuni ’de montă artifi­                                                            U.R.C.C. Deva, care a arătat pe scurt        cherestea.                                                 puţin timp. A lucrai pînă. a-
   Lingă podul pe sub care apa               adică 80 capete la 100 ha., al          cială (la Geoagiu, Sioara şi Baî-                V. I. LENIN - Opere -                        realizările obţinute în cei 4 ani care                                                                  cum, mai bine de 6 ani, după
izvorului traversează ierasamen-            ovinelor la 50.493 capete, iar al                                                               voi. 7 ( retipărire).                  au trecut de la cel de-al II-lea Con­          De asemenea, s-au desfăcut în satele                     ce şi-a făcut stagiul militar, ta
tul liniei ferate s-a săpat groa­           păsărilor la 138.000 bypăţi.             $aj                                                    Septembrie 1903 —                      gres al cooperaţiei de consum pînă          din regiunea noastră cu 22 la sută mai                      păstrăoăriile din Retezat, la
pa pentru marele rezervor unde                                                                                                              decembrie 1904.                        azi, pe linia schimbului de mărfuri în­     multe unelte agricole, cu 2211 la sută                     Rîu de Mori, la Gura Zlatei. A-
se vor colecta apele. De aci,                  Acestea sînt cifre grăitoare, la         Şi în direcţia dezvoltării bazei                    560 pag. — 7,50 lei                    tre oraş şi sat.                            mai multe biciclete, cu 6.930 la sută                       colo, sub îndrumarea -atentă a
in plan inclinât, porneşte digul            realizarea cărora comitetul exe­         furajere s-au făcut pînă acum                                         Ed. politică                                                        mai multe aparate de radio etc.                            maiştrilor păstrăvari loan Băbău
de pămint lat de 2J5 m. la bază,            cutiv al sfatului popular raional                                                                                                         S-a vizitai apoi expoziţia.                                                                         din Clopotiva şi Honci din Rîu
şi de 1,2 melri pe creastă. A-              a pornit imediat după sesiune.           unele progrese. De exemplu, în a-                * * * — Să ne cu­                              Aranjate cu mult gust, in sală sînt          In acelaşi timp a crescut şi volumul                    3e Mori, Giurgiu a învăţat cu
proximaiiv 800 de iineri au e-              In sprijinul acestui obiectiv prin­                                                             noaştem patria — vo­                   expuse mărfurile industriale şi alimen­     produselor trimise oraşului de către                       femei arta (este o adevărată
fetluai in timpul lor liber un              cipal — dezvoltarea şeptelului           fară de insilozări, comitetul exe­                                                            tare ce se desfac prin unităţile coope­     sát. Ca urmare a înlocuirii sistemului                     artă) de a creşte puiet de peşte.
număr de 3.200 ore de muncă                 de animale — sesiunea a mai              cutiv a mai identificat şi dat în                   lumul I, (lecţiile I —                    raţiei de consuni din regiune 1 fructe,     cotelor obligatorii prin achiziţii şi con­
voluntară, executindu-se 850 m.l.           stabilit şi o serie de puncte, ca        folosinţă încă o suprafaţă de                          VII).                                  conserve, cereale, unelte agricole, stofe,  tractări, faţă de anul 1954, s-au pre­                        Ne-a chemat să vizităm îm- ¦
de dig.                                     prevenirea şi combaterea boli­           600 ha. păşune. Tot în acest sens                      „Materiale in ajutorul                 aparate de radio etc. Deasupra fiecărui     luat in acest an cu 90,3 la sută mai.                      preună incubatoarele, aşezate, în
                                                                                     se lucrează la cantonul pastoral                       celor ce studiază in                   sortiment sînt afişate panouri ce arată     multe produse agro-alimeniarc.                             subsolul locuinţei.
   In fruiiie Sini utemiştii. lată,         lor la animale-, înfiinţarea             de la Uia pentru obţinerea unor                        cercurile U.T.M.“.                     grafic, creşterea volumului dc produse
                                                                                     seminţe de iarbă superioară, cu                        424 pag. — 4 lei.                      agro-alimentare achiziţionate şi con-          S-a extins de asemenea reţeaua co­                         Pe fundul unor 'cutii mari de
minuind vîrtos lopata, pe ute­              crescătoriilor de porci pe               care să se îmbunătăţească masa                                    Ed. tineretului             traciate la sate şi a mărfurilor indus­     operativelor de desfacere şi consum din                    lemn, prin care apa rece de iz­
                                            lingă sfaturile populare, şcoli          verde din păşunile raionului. O                                                               triale trimise de oraş şi desfăcute la      regiune. Prin cele 106 noi uniiăţi co­                     vor trece necontenit, sînt aşe­
miştii Gheorghe Şaniei, loan                şi internate, înfiinţarea de             atenţie deosebită a fost acordată                          PERIODICE                                                                      operatiste create în acest răstimp, re.                    zate ta clocit, într-un strat sub­
                                             staţiuni pentru montă artifici­         în această perioadă şi prevenirii                                                                   Prilej                                ţeaua s-a mărit cu 15 la sută. Unele                       ţire, peste 57.000 icre de păs­
Crişan, Nichifor Teodor — elevi             ală şi dotarea staţiunilor cu re­        şi combaterii bolilor la animale.                                                                                                         edificii au fost construite prin contri­                   trăv.
în anul III la şcoala metalur­                                                                                                                                                     de cunoaştere                               buţia voluntară a membrilor coopera­
                                           producători de valoare, dezvol­ Astfel, toate bovinele, porcinele * * * — Kommunist                                                       a vieţii Iui                              tori, cum sini de exemplu cete din sa­                        In luna martie, din aceste bo­
gică din Aibă lulia.                                                                                                                                                                Aurel Vlaicu                               tele': 'Ampoiţa, Lunca Amppiţei, Ighiel,                   bite mici şi albe, ca nişte, măr­
  — li vezi? Parcă se ioacă...             tarea bazei furajere, construcţii şi ovinele din raion au fost vac-                     nr. 12U958 (august).                                                                        Trestia, Ţebea etc.                                        gele, vor ieşi peştişori.
                                                                                                                                                                                     La şcoala medie „Aurel Vlai­
— îi aud spunind pe un ţăran                                                                                                       Traducerea revistei so­                        cu" din Orăştie a avut ioc du­                  Fondul social al cooperativelor creş­                      Alunei începe perioada cea
                                                                                                                                                                                  minică o adunare festivă consa­              te şi el cu 29,3 la sută, iar mimărul                      mai grea.
vîrstnic cu căciulă de miel pe             A început                                                                               vietice.                                       crată comemorării a 76 de ani                membrilor cooperatori se măreşte cu
                                                                                                                                                                                  de la naşterea aviatorului romin             25.060 faţă de anul 1954.                                     Trebuie bine îngrijiţi, hrăniţi
cap, altuia de lingă el de ace.                                                      spartachiadade iarnă152 pag. — 4 lei.                                                        Aurel Vlaicu. In deschidere, tov.                                                                       des şi cu toi felul de ¦„delica­
                                                                                                                                    LITERATURA ŞTIINŢI­                           Ovidiu Vlad, directorul şcolii, a               Pe graficele afişate se mai pot citi                    tese“ ca, de pildă, splină de
eaşi virstă şi pori, opriţi amin-          PETROŞANI (de Ia subre- şi tenis de masă. In dorinţa de                                                FICĂ                            prezentat aspecte din munca şi               încă o mulţime de cifre îmbucurătoare.                     •vacă, ouă, lapte etc.
                                                                                                                                                                                  viaţa cunoscutului aviator. Tot              Ele, şi aspectul atrăgător al expoziţiei,
doi lingă un tinăr.                        dacţia noastră voluntară) In rai-i a participa Ia spartachiada de                                   AGRONOMIE                          cu această ocazie, învăţătorul               au airas numai în după-amiaza zilei                           Creşterea lori pînă li se dă
                                                                                                                                                                                  Vlaicu Popescu, nepotul lui Au­              de duminică, prima zi a expoziţiei,                        'drumul în topliţele înspumate
  Cină s-a înserai am pornit cu            ionul Petroşani, întrecerile spor­ iarnă a tineretului fotbaliştii de                   N. TOPOR — Bruma şi in                         rel Vlaicu, a vorbit despre copi­            pesie 1.400 de vizitatori.                                 ale nurilor, este migăloasă, cere
                                                                                                                                         gheţul — prevederea                                                                                                                              multă răbdare şi dragoste de
maşinile spre oraş. Un şcolar cu           tive din cadrul celei de-a patra Ia Minerul Vulcan, deşi aveau                                şi prevenirea lor.                                                                      Expoziţia va continua să ţie deschisă                    meserie.
                                                                                                                                         140 pag. — 4,05 lei.                                                                  pînă în ziua de 15 decembrie, ea pu­
fular de lină la git începu să             ediţii a spartachladei de iarnă a de susţinut un meci de fotbal la                                                E.A.S.S.                                                          ţind fi vizionată între orele 9—13 şi                         Iar maistrul păstr'ăvar Petru
se plingă că-l ustură bătăturile                                                                                                                                                                                               16-20,30.                                                  Giurgiu, este omul care posedă
                                           tineretului au început în cursul orele 14, s-au prezentat primii                           ŞTIINŢE MILITARE                                                                                                                                    aceste însuşiri.
din palme. Cind văzu insă oă                                                                                                       * * * — Artileria —
                                           zilei de duminică.                        Ia probele de gimnastică G.M.A.,                                                                                                                                                                                                I. PIRVA
izbucnesc hohote de ris, căută                                                                                                           ed. a V-a revăzută şi
                                           La Vulcan, la deschiderea gradul I.                                                           adăugită.
s-o dreagă, roşind :                                                                                                                    460 pag. — 23,75 tei.
  — Ce mă, m-aţi crezut ? Nu               spartachiadei au participat peste            La Lupenl, spartachiada a fost
                                           400 de tineri. Cu această ocazie          deschisă în prezenţa a peste 200                      Ed. militară a M.F.A.
mai poale omul să glumească...             a luat’ cuvîntul tov. ing. Petru          de tineri. Şi aici au avut loc în­                      FILOZOFIE
                                           Stoica, preşedintele colectivului         treceri la şah, tenis de masă,
                                           sportiv, care a arătat că avînd           trîntă şi haltere. De asemenea,
                                           sprijinul comitetului orăşenesc           tinerii din Uricani şi-au exprimat
                                           de partid, va pune la dispoziţia          cu ocazia deschiderii spartachia­

Am intrat în oraş dntînd în                tineretului toate materialele şi dei de iarnă hotărîrea ca şi de                        ARISTOTEL — Organon                            lăria aviatorului, ]preocuparea şi

cor, cu steagul fîlfîind lingă ca­         bazele sportive necesare pentru           această dată să ocupe locul în-               — 11 — Analitica pri­                          înclinaţia acestuia spre tehnică.              CALENDARUL
bină, deasupra entuziaştilor bri­          ca localitatea Vulcan să se cla­          tîi pe raion, aşa cum l-au ocu­                                                              Din partea sfatului popular raio­
                                           seze pe un Ioc de frunte în a-            pat şi în întrecerile spartachiadei           mă.                                            nal a luat cuvîntul tov. loan                lu c ră rilo r pe luna decembrie
gadieri.                                   ceastă competiţie. După aceea             de vară.                                      280 pag. — 8,95 lei                            Socol, inspector la secţia de îtt-
                                           au urmat întrecerile între sectoa­                                                      broşat; 12,25 lei car­                         văţămînt. Tovarăşul luga, prim-
          GH. ST0IC0V1CI                   rele de muncă Ia probele de şah                                              S. BALOIU  tonat. Ed. ştiinţifică.                        secretar al Comitetului raional

                                                                                                                                                                                  U.T.M. şi membru al Comitetu­                                      ÎN LIVEZI

TECU                                       M                   UN                    SA T                                          tuleţ s-5 împrejmuit un teren care ur­         lui raional de partid Orăştie, a                  A'tît cît vremea se menţine încă bună, în livezi se vor continua lu­
                                                                                                                                   mează a fi plantat cu arbori orna­             vorbit despre grija pe care parti­           crările de îngrăşare, arături şi- săpatul pomilor în jur.
    n depărtare, peste culmile munţi­                                                                                                                                             dul o poartă înaintaşilor, ace­
      lor, se ivesc zorile. Trenul jores-                                                                                          mentali. Alături de el se găseşte de           lora care' şi-au pus viaţa in joc                  La pomii tineri se vor lua măsuri pentru apărarea de rozătoare,
                                                                                                                                                                                  pentru progresul tehnicii şi şti­            prin învelirea tulpinilor. De asemenea, se trage pămînt la bază spre a
  r pleacă din slaţia Bara Mare. re.          în m ijlo c u l p ă d u r i l o r asemenea împrejmuit un term pentru                                                                inţei. Totodată a scos in eviden­            evita îngheţarea rădăcinilor.
  ncat de o locomotivă „Reşiţa", spre                                                                                             spori.                                          ţă condiţiile create de regimul
  dure. Maşina, pusă în mişcare de                                                                                                                                                democrat-popular pentru dezvol­                    In acest timp la pomi se aplică îngrijirile de iarnă prin:
  ierea aburilor, irage din greu gar-      această staţie sini aduse din exploa­     foc este adus pe slipuri parafinate, ce         Toate aceste înfăptuiri ¦constituie re­      tarea tehnicii şi ştiinţei.                       — răzuirea scoarţei moarte de pe trunchi şi de pe ramurile groase!
  ura de vagoane.                          tarea forestieră Tecuri, exploatare ce                                                  zultatul muncii oamenilor de pe un                                                               — stropirea contra paraziţilor cu una dintre substanţele: Sandolin,
  Jn cale, răsar poieni ce se înclină      se găseşte la o depărtare de numai 2      fac legătura intre . linia ferată şi ram­     timp de numai 6 ani. Iniţiativa a fost            Tov. loan Dascălu, secretarul             Selinon, Kresolu — în concentraţie de 0,75 la sută sau zeamă sulfocal-
    urcuş spre munte pînă în locul         kilometri. Deşi distanţa este mică, da­                                                 ¦luată de către muncitori, în consfătui­       comitetului U.T.M. . pe şcoală, a            cică 20 la sută ;
  de o cărare desprinsă din drumul         torită faptului că ruptura munţilor       pafanieti tarului.  Din spatele ce­           rile de producţie, . şi, o mare parte din      arătat hotărîrea uteiniştilor de a
                                           prezintă în aceste locuri. prăpăstii                                                    aceste construcţii s-au ridicat prin           lua sub patronaj monumentul                       — văruirea trunchiului şi a ramurilor principale; această măsură,
    căruţe, se răzleţeşte spre dreapta     inaccesibile piciorului omului, apropie­  lui. de-al doilea   funicular, în­            muncă voluntară. Bineînţeles că mun­           şi casa memorială din satul                  pe Iîngă că are efect bun in distrugerea paraziţilor, protejează trunchiul
   se frînge peste coama unui dimb.        rea acestor materiale nu este posibilă                                                  citorii au fost ajutaţi neprecupeţit de        Aurel Vlaicu. In humele utemiş-              şi ramurile principale ale pomului de îngheţ j
                                           decît prin funiculare. Cel care nu este   cepe firul bocşelor de mangan. Un             Comitetul raional P.M.R. Haţeg şi or­          tilor el s-a angajat să prezinte
  Valea Slreiului, pe care înaintează      lipsit de curaj urcă aceste înălţimi pe                                                 ganizaţia de bază de partid din co­            periodic programe _ artistice şi-                 Tăierile de reîntinerire a coroanei la pomii îmbătrîniţi precum şi
  nul, devine din ce în ce mai In-         irepiele săpate în stînci în ordine ne­   drum de căruţe se furişează prin par­         muna Baru Mare, de comitelui de în­            să adune în permanenţă mate­                 transplantatul pomilor mari se pot face de asemenea în acest timp.
  stă. Cascadele formate din praguri       regulată, pînă în pragul de culmi, un­                                                  treprindere de la fosiul I.F.E.T. Pui şi       rial docunientar despre opera şl
  re, acolo unde umerii munţilor par-      de privirile-i înlilnesc ansamblul unor   tea stingă a acestor bocşe pe sub             conducerea actualului I.F.E.T.                 viaţa aviatorului romin.                           Pomii uscaţi şi prea îmbătrîniţi, precum şi pomii sălbatici se defri­
    ¦sugrumă albia riului, se revarsă      peisaje cu adevărat măreţe.                                                                                                                                                         şează. In locul lor se vor face, în primăvară, plantări noi. In tuna de­
  clăbucuri de spumă, deasupra cărora                                                crengile unor fagi bătrîni. Apoi, ur­           Azi, copiii munciiorilor din Tecuri             După expunerile .făcute asu­              cembrie se fac de asemenea gropile pentru plantările din primăvara anu­
   ridică puzderii de slropi.                Cel care ajunge în aceste meleaguri,                                                  învaţă carte, muncitorii lucrează cu în­       pra vieţii şi activităţii lui Aurel          lui viitor. In acelaşi timp se fac şi amenajările resişctiye în cazul tere­
  Şirul de curbe rămîne in urmă. Se        irăieşle momente de vis. Numai zgo­       că o coslişă, după care ajunge într-un        sufleţire, iar cei iineri, în orele libere,    Vlaicu, cei prezenţi au asistat la           nurilor aflate în pantă.
  •şte un luminiş. Linia ferată se In-     motul motoarelor ce se aud pe un­                                                       joacă şah sau fac sport. In zilele de          un reuşit program artistic. Par­
  !oaie spre dreapta, depărtindu-sş de     deva pe aproape, destramă oarecum li­     luminiş. Aici, dai de un sat al pădu­         sărbători, acordeonul transformă bucii,        tea cea mai atractivă a progra­                   In plantaţiile de căpşuni se face protejarea contra frigului prin înve­
  iia Şiretului. In depărtare, printre     niştea. Şi, intr-adevăr, ghidîndu-te du­                                                ria tuturor în hore.                           mului a constituit-o concursul               lirea tufelor cu mraniţă sau gunoi bine putrezit, lăsînd însă neacoperit
  •stele munţilor, apare soarele. Trei     pă acest zgomot, chiar la cîUva paşi,     rilor numit Tecuri,datorită numelui                                                          „Drumeţii veseli“ organizat în­              vîrful de creştere al plantelor. Această măsură asigură şi îngrăşarea
  iere scurte ale locomotivei anunţă       întîlneşli un şir de piramide construite                                                   Tecuri a devenit astăzi o expresie          tre clasele a X-a A şi a X-a B,              culturii.
                                           din temu Printre acestea trec cabluri     pădurilor in care s-a ridicat.                a timpurilor pe care le trăim. Noul            pe tema. „Viaţa şi activitatea
     semnal i frinarii string în grabă     groase susţinute de braţele unor pa­                                                    şi-a găsii cu prisosinţă lăcaş şi aici.        lui Aurel Vlaicu“. Bine documen­                                   Îî^ V II IE
  iele. Trenul se opreşte. Am. ajuns       puci de oţel,, peste care alunecă role      Acest sat a prins viaţă în anul             Omul muncitor se străduieşte, se bu­
                                           de al căror ax şint. prinse cîrlige. In   1952. Acum, el numără 25 de clădiri,          cură şi merge înainte.                         taţi, elevii au dat răspunsuri din­               Se continuă aratul printre rîndurile de viţă îngropată, după ce mai
                                           pliscul lor, ele poartă ciorchine cu      mai mari sau mai mici, in care lo­                                                           tre cele mai bune. Foarte bine               întii s-au dat îngrăşămintele respective.
                                           sarcini de buşteni pentru gater, tra­     cuiesc 30 de familii,' în afara celor            Şi aici, la Tecuri, între muncitori
                                           verse, doage, obezi, lemn de foc, corfe   care dorm în dormitoarele comune. In­         s-a înfiripat întrecerea socialistă. Re-       s-au prezentat elevii Florea Uliu                 Pentru complectarea golurilor, în primăvară, trebuie făcute în acest
                                                                                                                                   zullaiele ei au dus la depăşiri lunare                                                      timp gropi de următoarele dimensiuni: 50 x 50 cm. şi adinei de 60 cm.
                                                                                     tre Clădirile satului se mai găsesc şi        ale planului de producţie.                     din clasa X-a A şi Dalid Ger
                                                                                                                                                                                                                                    In vederea plantărilor de primăvară se desfundă terenul la două
                                                                                     o şcoală elementară de 4 ani, cabană

                                                                                     cu două camere pentru oaspeţi, maga­

                                                                                     zin alimentar, cantină cu sală mare,

                                                                                     luminoasă, înzestrată cu iui aparat de

                                                                                     radio, ¦clădirea birourilor în care se

                                                                                     mai găseşte şi o sală pentru citii şi

                                                                                     o bibliotecă, brutărie, baie cu apă a-

                                                                                     dtisă prin conductă pe distanţă de 2

faţa cantonului C.F.R. de la kilo. cu mangan ele. Ţoale acestea se în­ km., numeroase magazii pentru maie.                         . ? i r ...  -A-                               orilă din clasa a X-a B.                     casmale (50—60 cm.).

Irul 9 — Tecuri.                           Ccarcă de pe rampa funicularutui. Oda­ rialele Tehnice, combustibil şi lubre-           ei ce vin în vizită în satiil din              Adunarea festivă organizată                       Utilajul din cramă folosit la verificare, se condiţionează în vederea
                     ?                                                                                                                                                                                                         păstrării lui.
                                           tă încărcate, ele sînt trimise mai de­ fianţi, remize pentru tractoare şi loco­         mijlocul pădurilor, cu greu, se de către conducerea şcolii medii

n i aniontil C.F.R. de la kilometrul 9     parte, la o altă rampă, uncie urmează     motivă, atelier mecanic, grajduri,, etc.      despart de veselele şi primitoarele            „Aurel Vlaicu" din Orăştie a                 ? In pivniţă se efectuează prinţul pritoc. In acelaşi timp se asigură
\ J poartă această denumire de             să fie încărcate în vagoanele C.F.R.      Toate acestea sînt iluminate cu elec­         gazde, de frumuseţea locurilor, de me­         conslituit prilej de cunoaştere a              măsurile respective, pentru prevenirea îmbolnăvirii vinurilor.
curi pentru faptul că ţoale scrli-         Piuă la acest juniciilar materialele      tricitatea produsă de grupul electrogen       lodia îmbietoare a acordeonului.               vieţii şi activităţii pionierului
miele de material lemnos ce se în-         lemnoase sini aduse cu remorci irase                                                                                                   aviaţiei romine, Aurel Vlaicii.                                                                   Ing. EMANOIL MANUGHIEVICI
rcă pe vagoane de la rampele din           de tractoare sau aniinale. Lemnul de      instalat in sat. In mijlociii acestui să­                                              I M.                                                                                           Staţiunea experimentală pomicolă Geoagiu
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14