Page 10 - 1959-03

Pag. 2
L E G U M IC U L T U R APe drumul indicat de rezoluţia plenarei Contribuţia
C C . al P.M.R. din 3 -5 m arile 1949 femeilor
RAMURA ADUCĂTOARENu de mult la Comitetul ra­
Sărbătoarea celor din Caraci
Duminică 1 martie a.o„ looui- caselor, în Garaci sînt unele te­
torii satului Garaci, raionul
Brad, au inaugurat gospodăria
agricolă colectivă „Steagul ro­
şu“, în care au intrat toate cele
64 familii ale satului.
Locuitorii satului ©arad, 'aşe­
zat între dealuri şi coline, se
ocupă cu creşterea animalelor.
Sînt aici crescători de animale
fruntaşi, unii distinşi chiar cu
diplome. Printre aceştia se nu­
mără comuniştii Petru Balei şi
Zaharie Ilieş, deputaţii comunali
Gheorghe Martin şi Ioan Leziuc
şi alţi ţărani muncitori din sat.
Atunci cînd organele comunale
şi raionale de partid şi de stat
i-au îndrumat pentru a se în­
scrie în gospodăria colectivă, ei
au fost primii care şi-au înain­
tat cereri. Ei au fost urmaţi de
ahi ţărani muncitori din sat,
buni gospodari şi crescători de
animale, ca Lazăr Lup, Petre
Lup, Zaharie Ianc, Aron Ivan,
Augustin Buruiană, Ioan Oană
şi alţii. Rînd pe rîrtd a intrat în
G.A.C. tot satul.
Colectiviştii au înscris în gos­
podărie 75 de boi buni pentru
muncă, 36 vaci ou lapte, 14 ca­
pete tineret bovin' şi 3 cai. Su­
prafaţa de păşune pe oare colec­
tiviştii au înscris-o in G.A.C.
este de 135 ha.
Pe lîngă grădinile din jurul bunătăţi propriul lor trai .
S-au unit şi silvăşenii de sus
, HAŢEG (de la subredacfia noastră
voluntară). — Sini multe eveniment
iele pe care loouitorii unui sat nu le
pot uita. Silvăşenii au trăit şi ei, In
anii puterii populare clteaa din a-
vestea. In 1957, de pildă, SUvaşul de
Sus a fost electrificat, iar anul trecut ,8 Martie“ din SUvaşul de Sus, nu­
s-a deschis aci un cinematograf să­
tesc. Ziua, în bătaia soarelui, aşeza­
rea satului oferă o privelişte grea de
uitat. In ultimii ani oamenii din acest
sat şi-au clădit case moderne, încă­
pătoare şi luminoase.
Seara, cînd becurile alungă întune­
ricul, in casele siheăşenUor, apara­
tele de radio prind viaţă, tn timp ce
pe uliţe înttlneşti grupuri-grupari de
oameni indreptîndu-se spre sala cămi­
nului cultural să vizioneze un ţttm In
cinematograful k>r.
începe sărbătoare»
Sala, frumos pavoazată, era plină
pînă la refuz. Printre cei prezenţi se
aflau şi comuniştii Anton Nopcea,
Moise Sălăşan, Samoilă ¦Ungur, can-
didaţii de partid Macra C. Francisc,
Anton Deac şi alţii care au depus
primii cererile de înscriere tn gospo­
dăria ooleciivă.
Acum veniseră cu toţii la adunare
ca să aleagă consiliul de conducere
al gospodăriei şi să sărbătorească în
cîniec, în foc şi voie bună întemeie­
rea colectivei. In darea de seamă pre­
zentată de tov. Samoilă Dragată, s-a
vorbit printre altele despre holărîrea
pe care membrii celor două întovără­
şiri agricole ce existaseră în sal o
luaseră cu 2—3 săptămlm în urmă
să se unească într-o gospodărie co­
lectivă.
DESPRE UNELE SARCINI
iii c m iliilil de ciidicere din BAG.
înainte de a trece la descrie­
rea altor sarcini şi atribuţii pe
care le au consiliile de condu­
cere din G.A.C. considerăm că
este necesar să facem o preci­
zare în legătură cu o afirma­
ţie din articolul anterior. In a-
cest articol s-a arătat, din e-
roare, că tabelele cu evidenţa
zileior-muncă trebuie afişate lu­
nar. Această afirmaţie este gre­
şită. Statutul G.A.C. prevede că
tabelele cu evidenţa zilelor-mun-
că să se afişeze din 15 In 15 zile.
Aşa trebuie să se procedeze.
Consiliile de conducere din gos­
podăriile colective în care se o-
bişnuieşte ca aceste tabele să
se afişeze lunar sau după di­
ferite campanii, trebuie să li­
chideze această practică dău­
nătoare.
Vorbind despre sarcinile con­
siliului de conducere din G.A.C.
trebuie să arătăm că acesta are
obligaţia de a păstra cu grijă
toate documentele d© evidenţă
ale G.A.C., să asigure o bună
organizare şi păstrare a arhi­
vei G.A.C. In fiecare gospodă­
rie colectivă trebuie să se g ă ­
sească oricînd toate scriptele
folosite în decursul unui an, trebuie să se mărginească însă cest scop trebuie sa se acorde dinţele de consiliu şi de a con­ sprijinul necesar brigăzilor şi marile sarcini ce-i sînt stabilite
incepind chiar din anul consti­ numai la a ţii El trebuie să ia atentia cuvenită casei labora­ voca în fiecare lună odată, sau fermelor, pe lingă faptul că a- de statutul G.A.C.
renuri arabile. Aşa stat tarlalele
denumite Răcurele, Peri, Gură-
tura, Poiniţa, Mihalcu şi altele
oare însumează 107 hectare te­
ren arabil. Această suprafaţă a
fost înscrisă de asemenea in
G.A.G. Colectiviştii au mai în­
scris 55 pluguri, 53 grape, 10
semănători porumb, 7 prăşitorî,
doua trioare, o batoză, 67 care
şi cărufe, o moară şi altele.
In numele muncitorilor de la
întreprinderea de explorări mi­
niere Brad, tovarăşul Simion
Mărcuş a felicitat pe colectivişti.
— Pentru dumneavoastră, a
spus tov. Mărcuş — muncitorii
noştri au confecţionat din re­
surse locale o semănătoare de
cereale şi o grapă, pe care vi le
oferă în dar. Ajutor din partea
lor, veji primi în permanentă.
Luînd Guvîntul tov. Gheorghe
Martin, preşedintele G. A. ©,
„Steagul roşu" Garaci, a mulţu­
mii pentru daruri şi a asigurat
pe cel prezent! că noul consiliu
de conducere se va strădui să
consolideze tînâra gospodărie co­
lectivă.
De asemenea, mulţi colectivişti
ca Petre Lupu, Zaharie Martin
şi alţii, s-au angajat că vor
munci cu rîvnă în gospodărie,
conştienji că astfel îşi vor îm­
Intoaărăşiţii, care erau convinşi de Sus numără acum 111 familii care
superioritatea lucrării pănuntului In
comun după metode înaintate, au lă­
murii şi pe ţăranii cu gospodării indi­ din 16 vaci, 100 boi, 63 cai şi 9 o l
viduale. Duminică, d n d a fost inau­
gurată, gospodăria agricolă colectivă
măra 101 familii cu o mare suprafa­
ţă agricolă, multe vite şi atelaje a-
gricole.
Exemplul oomaniştilor, după care
s-au înscris şi ţărani muncitori ca
losif Pop, Ladislau Palcău, Ioan Dra-
gata, losif Stoica şi alţii, a fost ur­ sate. Alături de gazde, ei au cinstit
mat treptat de toţi locuitorii satului. sărbătoarea inaugurării gospodăriei
Pentru conducerea colectivei silvă­
şenii aa ales an consiliu de 11 to­
varăşi, iar ca preşedinte pe colecti-
vistul Samoilă Dragpta, ( Brînzan).
Ultimele cereri
Darea de seamă fusese citită, dis­
cuţiile tn farul ei purtate. Din sală,
comunistul Samoilă Ungur a propus
să fie discutate încă d teva cereri
care s-au depus după încheierea lu-
erorilor de sinteză. In sală s-a ridi­
cat un freamăt. Intii unul, apoi altul,
s-au ridicat ciţiva ţărani muncitori
şi s-au îndreptat ou cererea către
masa prezidiului.
Ioan d u rea e bolnav tn spital, dar
cererea a dat-o nevastă-sa — Elisa-
beta. Au adus şi ei în gospodărie 4
hectare de teren, 2 boi, un car, plug,
grapă. Şi ca ei au adus şi Toma Anti,
Lăscul Holdaş, Alexandru Nopcea, lo ­
sif Dragota şi alţii. Erau cele din ur­
mă familii, care nu-i vorbă, îşi făcu­
seră şi ele cereri mat de mult, dar
te purtaseră în buzunar, nehotărîţi.
G.A.C. „8 Martie“ din SUvaşul de
tuirii gospodăriei. Din păcate
insă unele consilii de condu­
cere ale G.A.C. din regiunea
noastră nu se îngrijesc în des­
tulă măsură de această pro­
blemă. Există şi cazuri cînd în
unele gospodării colective nu
sînt păstrate cu grijă nici mă­
car documentele de evidenţă fo­
losite in anul în curs. Este o
Răspundem
cililorilor
"«IM
obligaţie a fiecărui consiliu de
conducere pentru a lichida a-
ceste lipsuri şi pentru a pune
ordine în documentele de evi­
denţă şi în arhiva gospodăriei
colective.
In sarcina consiliului de con­
ducere cade şi luarea măsurilor
necesare pentru prevenirea in­
cendiilor. La sediul gospodăriei,
la grajduri, la magazii etc., tre­
buie să existe în tot timpul lăzi
cu nisip, vase cu apă, pompe,
găleţi şr alte unelte pentru in­
cendiu. Consiliul de conducere nu
Comuna
i i i UE CRiŞ
complect
COLECTIVIZATĂ
Z In cursul lunii lebruarie
S a.c. s-au constituit gospo­
dării agricole colective în
satele Cărăstău, Lunca şi
Rişca — aparţinătoare co­
munei Baia de Criş.
Duminică 1 martie a. c.
pe raza acestei comune au
fost inaugurate alte 3 gos­
podării colective, în satele
Ţebea, Baia de Griş şi Ga­
raci. Odată cu inaugurarea
ultimelor trei gospodării,
comuna Baia de Criş a
fost complect colectivizată.
Cei 900 colectivişti din co­
mună au înscris în G.A.C.
o suprafafă de 2.517 hecta­
re teren agricol şi . un nu?
măr de 595 animale mari,
precum şi numeroase unel­
te şi atelaje agricole.
dispun de 589 ha. teren agricol pre­
cum şi de un Inventar viu compus
Ca proprietate obştească, colectivişti
mal au 97 de care şl căruţe, 92 piu
guri, 75 grape, 7 prăşitari, 4 semănă
iori de porumb, un Mor şi 50 de ha
mari pentru cai.
dr
La sărbătoarea silvăşenitor de sus
au luat parte oaspeţi veniţi din multe
colective şi au urat noilor colectivişti
spor la muncă în activitatea de viitor.
Cel de-al 7-lea sat din raionul Ha­
ţeg colectivizat în întregime, a pornii
cu paşi siguri pe drumul vieţii noi.
PETRE FARCAŞ IU
IN CLIŞEU : La sera O.C. L. Aprozar — Deva se recoltea­
ză ceapă verde pentru a fi trimisă magazinelor de desfacere.
măsuri pentru oa ia magazii,
grajduri, depozitele de furaje
etc., să nu se turneze şi să nu
se admită folosirea unor unelte
sau maşini care prin natura
lor ar putea să provoace incen­
dii. In afară de toate acestea,
trebuie să se iacă o temeinică
educaţie colectiviştilor pentru
ca aceştia-să-şi poată da sea­
ma de pagubele pe care le-ar
putea pricinui lipsa de aten­
ţie, care de cele mai multe ori
duce la izbucnirea incendiilor.
Lor trebuie să li se explice că
fiecare colectivist are datoria
de a feri avutul obştesc de ori­
ce distrugeri şi degradări.
întreg procesul de producţie
din G.A.C. este organizat pe
baze ştiinţifice şi pe experienţa
înaintată cîştigafă d:e unităţile
agricole socialiste din ţara noa­
stră şi de către colhozurile din
Uniunea Sovietică. Consiliul de
conducere trebuie să înţeleagă
limpede acest lucru şi să lupte
pentru a introduce în practica
gospodăriei colective cele mai
noi cuceriri ale ştiinţei agro­
tehnice şi experienţa înaintată
care se cîştigă an de an. In a-
IIROMUL SOCIALISMULUI Nr. 1306
w—MBWaaWHmmmrmiM»
ional de partid ' Haţeg a avut
loc o şedinţă de instructaj cu DE MARI VENITURI BĂNEŞTI
comitetele şi comisiile de femei
din oraş şi raion, la care au
participat peste 40 de femei.
Tovarăşa Maria Faur, preşe­ O bună parte din regiunea eonstituie şi cultivarea cartofi­ perimentalâ horti-pomicolă din
dinta Comitetului raional al fe­ noastră este brăzdată de rîuri, Geoagiu a început încă din lu­
meilor, vorbind despre munca pe lîngă care se întind pămîn- lor timpurii bineînţeles, pe su­ na ianuarie să iacă paturi calde
femeilor, a arătat sarcinile ce turi fertile ce permit dezvoltarea prafeţe cît mai întinse. Cartofii pe o suprafaţă de 380 m.p. Aici
le revin in perioada actuală, în culturii legumelor în condiţii op­ timpurii trebuie însă să fie re­
coltaţi la timp, cu cîteva săp- s-a insăminţat varză timpurie,
ce priveşte cultivarea zarzava­ time. tămîni înaintea celor vărateci, conopidă timpurie şi gulioare.
turilor, sfeclei de zahăr, florii- Sînt în curs de efectuare Iu-
soarelui, creşterea păsărilor, a Gu sprijinul organelor de par­ obişnuiţi, căci atunci ei au crările pentru executarea altor
porcilor, a viermilor de mătase tid şi de stat, multe gospodării o valoare mai mare. Aşa 850 m.p. răsadniţe necesare în-
precum şi despre valorificarea agricole colective din regiune au au procedat colectiviştii din
surplusului de produse prin obţinut în anul trecut importan­ G.A.C. „Partizanii păcii“-6istei, sămînţărilor de roşii timpurii şi
cooperative. te venituri băneşti prin cultiva­ raionul Alba, care au cultivat a- de vară, de ardei şi de vinete,
rea şi valorificarea unor legu­ nul trecut un hectar de cartofi ce se vor cultiva pe o suprafaţă
Luînd cuv intui la discuţii, to­ me de larg consum ca varză, iarovizaţi şi au obţinut o recol
varăşa Maria Chiţeseu a ară­ ardei, roşii, ceapă etc. tă timpurie de 24.000 kg. cartofi irigată de 15 hectare. De aseme­
tat că femeile din Berthelot au Prin valorificarea lor s-a obţi nea, se fac amenajări pentru pu­
dus o muncă perseverentă in Golectiviştii din Turdaş, raio­ nut un beneficiu de 52.000 lei nerea la iarovizat (încolţit) a
rindul ţăranilor pentru a se în­ nul Orăştie, au cultivat cu le­ 6.000 kg. cartofi pentru cultura
scrie în gospodăria agricolă co­ gume în anul trecut o. suprafaţă Recenta hotărîre a Consiliului' timpurie.
lectivă şi rezultatele au fost irigată de 0,8 hectare şi alta de Miniştri cu privire la dezvol
cele dorite. In cuvîntul său, tov. neirigată, de 1,2 hectare. De tarea sectorului legumicol, pune Pentru că unele legume ca sa-:
Tina Crăciunescu din Livadea aici, ei au obţinut peste 79.000 în faţa tuturor cultivatorilor sar­ lata, spanacul, ridichile, mază-«
şi altele, ¦au propus ca loturile kg. legume şi zarzavaturi în va­ cini măreţe cum s în t: organiza­ rea ş.a., au o durată scurtă de
sfaturilor populare să fie culti­ loare totală de 37.782 lei. rea temeinică a producţiei de vegetaţie, prin rînduirea chibzu­
vate cu sfeclă de zahăr şi floa- legume, reglementarea desfacerii ită a acestor culturi cu altele
rea-soarelui, iar munca pe a- Semnificativ este şi exemplul •acestora etc. De aceea, e bine care au durata de vegetaţie mai
ceste loturi să ţie făcută volun­ colectiviştilor din Miercurea — ca gospodăriile colective şi în­ lungă (roşii, varză de toamnă,
tar de către femei, beneficiile raionul Sebeş, care au recoltat tovărăşirile agricole din regiune ardei şi altele) se pot obţine
urmind să fie vărsate in con­ în anul trecut de pe o suprafaţă să cultive suprafeţe cît mai 2-3 recolte anual de pe aceeaşi
tul Consiliului Naţional al fe­ de 9 hectare, cantităţi aprecia­ mari de legume, pentru a putea suprafaţă. Acest lucru se poate
bile de legume şi zarzavaturi, în aproviziona din plin centrele
meilor. valoare totală de 200.000 lei. muncitoreşti Hunedoara, Sugir, face foarte- bine insăminţînd pri­
Pe marginea acestor ’propu­ Aceasta înseamnă că veniturile Gălan şi altele. măvara de timpuriu, mazăre, ri«
dichi, salată, varză timpurie,'
spanac, cartofi timpurii, "după
neri s-au luat o serie de anga­ de pe urma acestor culturi se Nu trebuie trecut cu vederea recoltarea cărora să se cultive
jamente. ridică numai pe un hectar, la faptul că Hotârîrea amintită dă roşii, ardei, vinete, castraveţi,
peste 22.000 lei. posibilitate cultivatorilor indivi­
I SIDONIA RUSAN duali să se organizeze în aso­ varză de toamnă etc. Legumele
O sursă de mari venituri o se pot cultiva intercalat: ardei
corespondentă
ciaţii simple pentru producţia de cu morcovi, pătrunjel, ridichi,
Consfătuire en activai voluntar legume. De asemenea, e stimula­ salată sau alte combinaţii, ţi-
tă cultura legumelor pe loturile nîndu-se bineînţeles seama de
salariaţilor din întreprinderi şi durata culturilor respective, de
BRAD (De Ia subredacţia noastră Brad, consfătuirea a adoptat un plan instituţii de stat. teren, distanţe de semănat şi
voluntară). Din iniţiativa comitetului de măsuri pentru impulsionarea şi pe plantat şi altele.
raional de partid a avut loc la Brad mal departe, a activităţii cultural-edu­ Seminţe de soiuri superioare,
o consfătuire la care au participat ac­ cative de masă. îngrăşăminte chimice şi prepa­ Fiindcă producţia de legume şi
tivişti culturali, intelectuali şi repre­ rate pentru combaterea bolilor şi zarzavaturi în regiunea noastră
zentanţi ai organizaţiilor de masă. Gonsfătuirea a ales apoi comisia ra­
ională de organizare a celui de-al insectelor ce atacă culturile le­ este încă deficitară şi ţinînd sea­
Consfătuirea a analizat munca depu­ IV-lea festival raional al tineretului.
să în prima jumătate a perioadei de gumicole necesare legumicultori­ ma de cerinţele mereu crescîn-
iarnă de către unităţile culturale. Pe Tot cu această ocazie, conducerea lor în această perioadă sînt şi de ale marilor centre populate
linjgă raportul secţiei de învăţămînt căminului cultural „Dr. Petru Groza"
şi cultură au mai făcut informări că­ din comuna Bălţa a lansat o chemare vor mai fi puse la dispoziţia din bazinele noastre industriale,
minele culturale din Baia de Criş, la întrecere către toate căminele cul­
Bălţa, Blăjeni şi bibliotecile săteşti turale din raionul Brad, în vederea cultivatorilor, în cantităţi sufi­ nevoia cultivării pe scară mare
din Criscior şi Baia de Criş. desfăşurării unei susţinute munci eul- ciente şi la' preţuri ieftine, prin a legumelor se impune cu toată
tural-educative, pentru a întîmpina cu oomerţul de stat şi cooperatist. seriozitatea.
In urma discuţiilor purtate de către noi succese cel de-al IV-lea festival
numeroşi tovarăşi, şi pe marginea con­ raional al tineretului, ö l« chemarea In ceea ce priveşte asigurarea De aceea toţi cultivatorii de
cluziilor trase de tovarăşii Vasile Su- Ia întrecere W 'desprind ühHätöirtl«! desfacerii produselor grădină- legume trebuie să depună efor-
pureanu, activist al Comitetului regio­ obiective mai importante: Informarea
nal de partid, şl Ioan Raczek, secre­ politică a oamenilor muncii asupra e- reşti, Hotărîrea dă posibilitate turi pentru a trece neintirziat
tar al Comitetului raional de partid cultivatorilor să încheie contrac­ la producerea răsadurilor de le­
venknentelor interne şi internaţionale, te din timp cu unităţile statului, gume prin răsadniţe," în cariti-'
ţinerea de conferinţe cu caracter agri­ puţind astfel să beneficieze de ,tăţi suficiente., ş i , de calităţi su­
col şi de ştiinţă popularizată, organi­ împrumuturi pe termen scurt perioare. Paralel cu aceasta, ei
zarea ia căminul cultural a cercurilor prin băncile agricole, şi de unele trebuie să transporte pe teren
„Să ne cunoaştem patria" şl „Din tre­ reduceri de impozit pentru su­ îngrăşămintele necesare.
cutul de luptă a l poporului nostru", prafeţele contractate.
desfăşurarea s&ptămîiiaiS a programe­ Este necesară intensificarea
lor artistice Ia cămin, crearea de noi De măre însemnătate este în­ transportului şi depozitării gu­
formaţii artistice, care, pe (îngă re­
pertoriul indicat de forurile superioare, lesnirea ce li se face cuîtivatori- noiului de grajd, a părnîntului,
să promoveze folclorul local, antrena­ lor pentru a se putea aprovizio- mraniţei şl nisipului în platfor-
rea unul cît mai mare număr de tineri
la spartachiade, desfăşurarea corespun­ na din timp cu materialele ne- me de reîncălzire. Trebuie de a-
zătoare a învăţămîntului agrotehnic de cesare construirii răsadniţelor semenea să fie reparat şi de-
masă.
(sôînduri, geamuri, cuie) precum zinfectai inventarul grădinăresc
In încheierea consfătuirii, căminele
culturale din Criscior şi Luncoiul de şi cu unele instalaţii de irigat, (tocuri, geamuri, unelte şi al­
Sus au prezentat în faţa participanţi­
lor un program alcătuit din cîntece ea motopompe, ţevi etc. tele) stropindu-se cu o soluţie
populäre romîneşti, dansuri şi piesa de
teatru „Un pas necugetat". Rezultatele bune obţinute în ^e. ^ L sută piatră vînătă.
înainte de a-I introduce în ră­
IONEL RECEANU anii trecuţi la producţia de legu­
me au determinat unele gospo­ sadniţă, amestecul de pămînt se
dării colective să majoreze cu
mult în acest ăn suprafeţele pe va dezinfecta contra bolilor şi
care vor cultiva legume. Aşa este insectelor vătămătoare cu forma­
cazul gospodăriilor colective din lin! în concentraţie de 2 la sută
Pricaz, Turdaş, Geoagiu şi al­
tele. (2 litri îa 100 litri apă), reve­
nind la un m.c. de pămînt 25
Pentru a contribui Ia aprovi­ litri din această concentraţie.
zionarea populaţiei din regiunea
noastră cu legume, zarzavaturi Imediat ce gunoiul de grajd
şi cartofi timpurii, Staţiunea ex- s-a încălzit, trebuie să se trea­
că la efectuarea paturilor calde
pentru însămînţarea de varză,
conopidă şi gulioare timpurii.
In a doua jumătate ă lunii fe­
tor din G.A.C., să se organizeze dacă este nevoie de mai multe sigură îndeplinirea întocmai a bruarie trebuie să se facă pa­
sarcinilor de plan şi a hotări- turile calde în vederea însă--
— cu sprijinul agronomilor — ori, adunarea generată a colec­ rilor, consiliul de conducere îşi mînţării de roşii, ardei şi vinete.
creează şi o puternică .ut iri­
cimpuri de experienţă pentru tiviştilor. Adunările generate şi tate în faţa colectiviştilor. In Ing. DUMITRU PRICA
cazul cînd controlul din partea Staţiunea experimentală pomicolă
fiecare cultură. şedinţele de consiliu trebuie consiliului de conducere nu se
vede, cînd sprijinul acestuia nu Geoagiu
Consiliul de conducere are pregătite din timp şi cu multă se simte, munca lîncezeşte, iar
autoritatea consiliului de con­ întreceri la popice
şi dreptul de a aplica colecti­ răspundere pentru a da cele ducere este slabă. Astfel de ca­
zuri mal există în regiunea noa­ In zilele de 28 februarie şi 1 mar*
viştilor anumite sancţiuni sta- mai bune rezultate. Ele trebuie stră şi ele trebuie să dispară. tie s-a desfăşurat la Lupeni un cdru
curs de popice, organizat de comisia
bilite prin statut. La aplicarea să dezbată problemele cele mai O sarcină statutară şi tot­ raională de popice Petroşani.
odată şi o datorie de cinste a
acestor sancţiuni trebuie să se esenţiale oare stau la ordinea consiliului de conducere din Concursul a fost organizai în cin­
G.A.C. este înfrumuseţarea sa­ stea zilelor de 6 şi 8 Martie. La în­
aibă multă grijă pentru oa ele zilei şi să ia hotariri care să telor, prin plantarea de pomi treceri au participat echipele mascu­
fructiferi şi decorativi de-a lun­ line şi feminine din localităţile Alba
să nu ducă la demobilizarea co­ ducă la îmbunătăţirea activită­ gul străzilor şi şoselei comunei, Iulia, Baru Mare, Lonea, Vulcan, ale
prin crearea de parcuri, între­ asociaţiilor Utilajul Petroşani, Voinţa
lectiviştilor, ci dimpotrivă să ţii de viitor. Există in regiunea ţinerea drumurilor, repararea şi Petroşani şi Minerul Lupeni.
curăţirea străzilor etc. In regiu­
aibă un puternic efect in ce pri­ noastră unele gospodării colec­ nea noastră există numeroase Iată rezultatele:
safe complect colectivizate. A-
veşte educarea lor în spiritul tive în care adunările generale cestea, precum şi celelalte în La echipele masculine: Alba Iulia
care există gospodării colecti­ — Minerul Vulcan 2.092—2.116 lemne,
unei atitudini noi, socialiste nu sînt convocate de către con­ ve, trebuie să-şi schimbe înfă­ Paringul Lonea — Baru Mare 2.331
ţişarea în sensul de a deveni — 1.758 lemne, Utilajul Petro­
faţă de muncă şi de avutul ob­ siliile de conducere, conform mat frumoase, mai curate, mai şani — Voinţa Petroşani 2.247 ~
bine organizate şi gospodărite. 2.246 lemne, Minerul Lupeni — Baru
ştesc. Practica a dovedit că la statutului. Acest lucru este toar­ Mare 2.085—1.789 lemne. Echipa U-
In întreaga sa activitate, con­ fiiajul Petroşani s-a clasat pe tocul /.
aplicarea sancţiunilor este gre­ te greşit, deoarece colectiviştii siliul de conducere va trebui să
ţină o strînsă legătură cu ma­ La echipele feminine s-au întilnit,
şit ca consiliul de conducere să sînt lipsiţi de dreptul de a-şi sele de colectivişti, să se spri­ ia proba individual, Alba Iulia şt Mi­
nerul Lupeni. in cadrul acestei pro­
tacă exces de drepturile ce le spune părerea asupra unor pro- be, Amalia Vlădiceanu a cucerit lo­
cul I cu 416 lemne. Pe echipe s-au
are. Dar tot atlt de greşită este ţ bfome ce-i frămlntă, de á frage
şi tendinţa de a nu aplica sanc­ la răspundere consiliul de con­
ţiunile prevăzute de statut a- ducere pentru greşelile săvîr-
tunci cînd cineva săvârşeşte a- şife, de-a veni cu iniţiative şi
numite abateri. A cocoloşi aba­ propuneri valoroase.
terile, a le frece cu vederea, în­ Controlul îndeplinirii sarci­
seamnă a încuraja indisciplina nilor este o altă atribuţie im­
in muncă, înseamnă a crea cîmp portantă a consiliului de condu­
prielnic pentru dezordine. De cere. Membrii consiliului de
aceea, orice abatere, indiferent conducere trebuie să aibă sar­
de către cine ar îi săvîrşită ea, cini concrete pentru a controla,
trebuie discutată temeinic în şe­ a îndruma şi sprijini- activita­
dinţe de consiliu, sau dacă e tea brigăzilor, a fermelor de a-
•cazul, în adunarea generală şi nimale şi a altor ramuri. Con­
sancţionată în conformitate cu trolul şi sprijinul consiliului de
prevederile statutului. conducere trebuie să fie întă­ jine pe ele, să le asculte dorin­ întilnit Viscoza Lupeni ş i Minerul
O sarcină principală a con­ rit în acele brigăzi unde briga­ ţele şi să le rezolve ceea ce cer. Vulcan. Deşi la primul lor meci, cele
dierii sînt noi şi nu au expe­ Fără a face acest lucru, consi­ două echipe au furnizat o dispută dîr-
siliului de conducere este şi a- rienţa necesară. Exercitind un liul de conducere nu va putea ză. Echipa Minerul Vulcan a cîşiigat
ceea de a ţine cu regularitate control sistematic şi acordind să-şi îndeplinească cu succes întrecerea la o diferenţă de 32 lemne.
— de două ori pe lună, — şe­
STAICU BALOI
corespondent