Page 8 - 1959-03
P. 8

Pao. 4                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                 Nr, 1305
                                                                            %gmam8t8mr9oaBmni9nansDsetsixm

 Bugetul şi inflaţia((                                                      AAttunele şiipjl • ixttim&le simt. • juitlnoele silui *jjixLrriele                                                                                     D esch iderea
                                                                                                                                                                                                                                   tîrguiui internaţional
))
                                                                                                                                                                                                                                   de la leipzig
   Un articol al economistului francez
              Jean Michel Arnault

    PARIS (Agerpres). — Re­           a crescut numai cu 3,7 la sută.                                                                                                                                                              LEIPZIG 2 (Agerpres). — In
vista „Economie et Politique“            Cheltuielile militare excesive,
publică un articol al economistu­                                                                                                                                                                                                  seara zilei de 28 februarie a
lui''francez Jean Michel Arnault      politica fiscală reacţionară, au
întitulat „Bugetul şi inflaţia“, în   dus la creşterea continuă a de­                                                                                                                                                              avut loc la Leipzig solemnitatea
oare face o amplă analiză a si-
hnţi:' <¦»<«''"'ornice a Franţei în   ficitului bugetar, la inflaţie. Gu­                                                                                                                                                          deschiderii tîrgufui internaţional.
perioada de după primul război        vernul de Gaulle, la sfîrşitul a-
mondial şi pînă în prezent.           nului trecut convocînd Comitetul      9izito Ini Harold MacMillan la leningrad                                                                                                               Gu prilejul deschiderii tîrguiui
 : Arnault îşi începe articolul cu    experţilor, a încercat ca printr-o                                                                                                                                                           Heinrich Rau, vicepreşedinte al
constatarea că „de la primul          finanţare „inflaţionistă“ cu 600                                                                                                                                                             Consiliului de Miniştri al R.D.G.,
război mondial, istoria degradă­      de miliarde de franci să facă faţă                                                                                                                                                           min-istru al Comerţului Exterior
rii ¦¦r-ncului se confundă atît de    unui deficit bugetar care se ri­
complet cu cea a deficitului bu­      dica între 1.000 şi 1.200 miliarde       LENINGRAD 2 (Agerpres). ratul sens al acestui cuvînl nu­                Poporul consideră pe drept          ţări o politică pe care ei n-ar         şi Intergerman, a rostit o amplă
getar, îneît opinia publică aso­      franci.                               TASS anunţă : La 1 m-artie Ni- mai în cazul cînd în primul                                                     dori ca alte ţări s-q aplice faţă       cuvîntare.
ciază în moid firesc aceste două                                            kolai Smirnov, preşedintele Co­ rînd ne vom cunoaşte mai bine            cuvint oraşul Leningrad un            de ţările lor proprii.
fenomene“.                               In articol se arată că acest de­                                                                            oraş-erou. Oamenii sovietici                                                            -o—
                                      ficit bugetar a progresat foarte
1 Arnault studiază în acest ar­       rapid. Deficitul bugetar în 1956      mitetului executiv al' Sovietului   unul pe celălalt. Am avut deja       sînt mindri de oraşul Lenin­             In ţara dumneavoastră, pro­              Hoiărîrile
ticol cauzele care au făcut ca        era de 180 miliarde franci ca         orăşenesc din Leningrad, a o-       convorbiri sincere cu conducă­       grad şi de locuitorii lui, care       blema ce este mai bun — socia­             Congresului
economia Franţei să bată pasul        numai întf-un an el să crească        fc-rit un prinz în cinstea primu­   torii dv. la Moscova. Este foar­     au adus o contribuţie demnă la        lismul sau capitalismul — este          nafionai japonez
(ie loc sau chiar să regreseze în     la 631 miliarde franci. Creşterea     lui ministru al Murii Britanii,     te amabil din partea domnului        cauza victoriei împotriva duş­        mult disputată, dar laburiştii nu
unele perioade.                       deficitului bugetar, se arată în      Harold Macmiltan.                   Mikoian că, în ciuda ocupa­          manului şi îşi aduc în prezent        pregătesc bombe atomice pentru
-' Una dintre aceste cauze, arată     articol, are drept corolar creşte­
Arnault, este creşterea perma­        rea datoriilor statului pe plan          împreună cu şeful guvernului     ţiilor sale, se . află aici astă     contribuţia lor demnă la cauza        a le arunca asupra adversarilor                ai păcii
nentă a cheltuielilor militare în     internaţional. Datoria statului,      englez, la prînz au participat      seară. Aştept cu satisfacţie să      menţinerii păcii. Ne bucură că        lor politici —¦conservatorii. Este
detrimentul celor civile. El arată    care se ridica la 455 miliarde        Seiwyn Lloyd, ministru al Afa­      am alte convorbiri cu domnia                                               posibil ca şi între state să aibă          TOKIO (Agerpres). — La 28
«ă' în timp de pace cheltuielile      franci în 1939, a crescut de cinci    cerilor Externe şi Patrik Reilly,   sa şi cu alţi conducători sovie­     şi dumneavoastră v-a plăcut           loc dispute, dacă lucrul acesta         .februarie, Congresul naţional ja­
militare reprezentau în1 1957 un      ori în 1947, ca în 1958 să creas­     ambasadorul Marii Britanii în       tici cînd mă voi întoarce mîine      Leningradul.                          este necesar, însă fără folosirea       ponez al păcii pentru anularea
procent mai ridicat decît cheltu­     că la 7.763 miliarde franci, adică    U.R.S.S., precum şi alţi oas­       la Moscova.                                                                ameninţărilor.                          „tratatului de securitate“ şi pen­
ielile bugetare totale ale anului     de 17 ori.                            peţi englezi.                                                               Aţi vizitat deja Moscova,                                                  tru sprijinirea principiilor coe­
1-913.                                                                                                             înainte de a părăsi Regatul       Kievul, Leningradul şi v-aţi             Călătoria dumneavoastră prin         xistenţei paşnice a adoptat o de­
                                         Arnault conclude că în ciuda          Din partea Uniunii Sovietice     Unit am arătat că nu plec pen­       convins de ospitalitatea poporu­      ţara sovietică va ajuta să cu­          claraţie în care cere partizanilor
¦ Aceste cheltuieli militare, se      acestei situaţii dezastruoase a e-    au fost prezenţi Anastas Miko-      tru tratative oficiale ci pentru     lui sovietic. Dar, in afară de        noaşteţi mai bine poporul sovi­         păcii din Japonia să lupte pentru
arată în articol, au crescut de la    conomiei franceze, burghezia          ian, prim-vicepreşedinte al Con­    a mă strădui să expun punctul        ospitalitatea noastră tradiţio­       etic, năzuinţele iui paşnice, in­       lichidarea „tratatului de securita­
2G3 miliarde franci în 1947 la        conducătoare nu consimte să re­       siliului de Miniştri al U.R.S.S.,   nostru de vedere in problemele       nală, de care sintem mîndri,          teresele lui. Aţi putut să vă con­      te“ şi pentru trecerea Japoniei
11539 miliarde franci în 1957,        ducă cheltuielile cele mai nepro­     Andrei Gromiko, ministru al         internaţionale litigioase şi, tot­   aici mai intervine şi un factor       vingeţi că între guvern şi popor        la o-politică de neutralitate şi
iar în anul 1959 se prevede că        ductive, în special cheltuielile mi­  Afacerilor Externe al U.R.S.S.,     odată, să aflu ce gîndiţi dv.        politic, şi anume — dorinţa în­       nu există la noi nici un fel de         coexistenţă paşnică.
ele vor creşte la 1.576 miliarde      litare, şi se găseşte astfel în faţa  laco.v Malik, ambasadorul Uni­                                           flăcărată a poporului nostru de       divergenţe. Sîntem unanimi în
franci.                               unei probleme spinoase, greu de                                              Cred că aceste convorbiri,        a menţine şi întări pacea în­         toate, inclusiv şi în privinţa fap­        O altă rezoluţie cere guvernu­
                                      rezolvat. Măsurile care au fost       unii Sovietice în Marea Brita-      deşi ele nu pot duce la o so­        tre cele două ţări ale noastre,                                               lui japonez să înceteze imediat
   Gomparînd creşterea cheltuie­      luate de reducere a subvenţiilor      nie.                                luţie imediată — nici nu s-a         precum şi in întreaga lume, do­       tului că nimeni dintre noi nu           tratativele cu S.U.A. cu privire
lilor militare în raport cu cele      statului şi de majorare a taxe­                                           urmărit acest scop — vor con­                                              duşmăneşte poporul englez,              la revizuirea „tratatului de secu­
publice, Arnault arată că se ob­      lor fiscale, nu duc nici măcar la        Oaspeţii englezi au fost sa­     stitui un mare ajutor pentru         rinţa poporului nostru ca noi         poporul şi- guvernul nostru do­
servă o creştere foarte neînsem­                                            lutaţi de Nikolai Smirnov, pre­     viitoarele tratative internaţio­     să fim în bune relaţii cu An­         resc prietenie cu ţara dumnea­          ritate“, să anuleze acest tratat şi
nată a celor din urmă. In 1949,       o remediere provizorie a acestei      şedintele Comitetului executiv      nale. Am spus viitoarele trata­      glia şi cu toate celelalte ţări.      voastră.                                să promoveze o politică de neu­
arată el, 31,2 la sută din venitul                                          al Sovietului orăşenesc din Le­     tive întrueît sînt ferm convins      Acest lucru îl urmăreşte sincer                                               tralitate.
naţional era alocat pentru chel­      situaţii. Aceste măsuri nu pot        ningrad.                            că situaţiile periculoase de care    şi caută să-l obţină guvernul            Pcrmiteţi-mi să sper că vizita
tuieli publice, iar în 1957 acesta                                                                              ne putem lovi nu pot fi preîi>       sovietic, care ' împărtăşeşte ace­                                               Congresul a hotărît ca în
                                      duce însă la dispariţia cauzelor         Apoi a luat cuvîntul Harold      tîmpinate fără tratative.            leaşi gînduri ca şi poporul său       dumneavoastră în Uniunea Sovi­
                                                                            Maemil lan.                                                              şi care tinde spre destinderea                                                martie să aibă loc luna luptei
                                      care au provocat inflaţia buge­                                              Ştiu, domnule primar, că nu       încordării internaţion ale.           etică — a‘spus în încheiere A. I.
                                                                               Mulţumind pentru cuvintele       vă aşteptaţi ca astă seară să                                                                                      împotriva rc.^ jirii „tratatului
                                      tară.                                 de salut adresate delegaţiei en­    vorbesc detailat despre dificul­        In relaţiile între state există    Mikoian — se va încheia cu re­
                                                                            gleze, Macmillan a sp u s: De       tăţile -care se pot ivi sau des­     astăzi multe şi diferite dispute                                              de securitate“.
                                                                            cînd a fost înfiinţat Leningra­     pre divergenţele dintre vede­        şi neînţelegeri. Toate acestea        zultate pozitive.
                                                                            dul, oameni din Marea Brita-        rile noastre. In ultima analiză,     apasă ca o povară grea ome­
                                                                            nie vin aici fie pentru afaceri,    ele sînt binecunoscute.              nirea, creează primejdia unui         Spectacole cinematografice
                                                                            fie pentru a admira măreţia                                              război, iar popoarele nu doresc
                                                                            plină de gratie a clădirilor dv.       Am fost, însă, uimit de acea      război. Nici guvernul nostru          MIERCURI 4 MARTIE 1959
                                                                            sau pentru a vă oferi serviciile                                         nu doreşte război. Cred că nici
         în Germania occidentală                                            lor.                                aprobare unanimă de care s-au         guvernul englez nu-1 doreşte.           DEVA: Alo?... Aţi greşit numărul:    Frate şi so r ă ; SIMERIA : Alo ?... Aţi
        continuă să sosească u tilaj                                                                            bucurat în timpul scurtei mele       In cursul convorbirilor pe care       Cînd va la Paris: PETROŞANI: Zile       greşit numărul! PAROŞENIr Scara
                                                                               îmi amintesc şi de alţi vizi­    călătorii prin ţară, cuvintele că    le-am avut cu Eisenhower şi           de .dragoste ; Don Quichotte : ALBA     în spirală ; BARU MARE: Pe ace­
          pentru rachete atomice                                            tatori sosiţi din ţara mea în       cele două ţări ale noastre sînt      Dulles ei au declarat că nici         IUL IA : Vraja dragostei: Rîpa dra­     laşi drum ; ZLATNA : Idolul de sa r e;
                                                                            ţara dv. în zilele sumbre ale       reciproc interesate în problema      guvernul american nu doreşte          cului ; B R A D : Ani de neuitat ;      LONEA : Crăiasa de gheaţă ! TE1UŞ ;
¦ BONN 2 (Agerpres). — Cu             atomice. Coloana militară de          ultimului război.                   păcii.                                război.                              SEBEŞ : Pescarii din Arai ; ORAŞ-       Cei trei din pădure: APOLDU DE
foate protestele populaţiei, în       transport se află sub paza po­                                                                                                                       T IE : Alo?... Aţi greşit numărul:      S U S : Pomişorul fermecat.
r?;mania occidentală continuă         liţiei vest-germane şi a poliţiei        Fireşte, însă, că acest schimb      Sînt convins că noi putem şi          Ge-i de făcut deci ? Oare este    HAŢEG : Simfonia dragostei; ILIA :
                                      militare engleze.                     nu a fost unilateral — a con­       vom obţine în comun menţine­         o ieşire din situaţia creată ?
să sosească utilaj pentru ra­                                               tinuat Macmillan. întemeietorul     rea păcii. Pe o bază paşnică noi                                           RADIO
chete atomice.                          Autorităţile poliţieneşti din       oraşului dv. — Petru cel Mare                                                Guvernul sovietic vede aceas­
                                      Dortmund au declarat că nu au         — nu numai că a vizitat el          vom putea, cu timpul, să sta­        tă eşire în îmbunătăţirea rela­          PROGRAMUL 1 : 6,25 Jocuri popu­      „Troienii“ de Berlioz; 23,35 Muzică
   După cum transmite agenţia         cunoştinţă dacă pînă in prezent       însuşi Anglia, dar a şi petrecut    bilim contacte şi o prietenie        ţiilor între popoare, între ţoale     lare romîneşti! 7,30 Muzică uşoară:     populară românească.
DPA, în după-amiaza zilei de          au sosit şi rachetele. Referin-       acolo o perioadă de vreme stu­      mai strînsă.                         ţările, în lichidarea actualelor      8.30 M uzică; 9,00 Muzică de estradă ;
27 februarie pe un aerodrom                                                 diind arta construcţiei navale.                                          focare de fricţiuni şi conflicte, în  9.30 ,,Vreau să ştiu“ ! 11,03 Din cân­     PROGRAMUL II: 14,07 Muzica
din apropiere de Dortmund a           du-se la declaraţiile unor ofi­                                              A luat apoi cuvîntul A. I.         promovarea -unei- politici - de      tecele şi dansurile popoarelor! 12,00   populară românească; 14,50 Concert
sosit a doua subunitate a unui                                                 Petru cel Mare prevedea că       Mikoian.                              coexistenţă paşnică, în crearea      Cîntece şi marşuri patriotice; 12,20    distractiv; 16,15 Prelucrări de fol­
regiment englez înarmat cu ra­        ţeri englezi, ele au declarat că      acest oraş trebuie să slujească                                           condiţiilor pentru soluţionarea      Emisiune literară! 12,35 Muzică u-      clor ale compozitorilor n oştri; 17,30
chete de tip „Corporal“, care                                               drept „o fereastră prin care           Oaspeţii noştri englezi; a         justă, în interesul popoarelor, a                                            Muzică uşoară orchestrală; 19,00 Tea­
pot fi folosite ou încărcături        radíetele vor fi aduse „în cel        Rusia va putea privi spre Eu­       spus A. I. Mikoian, îşi încheie       problemelor internaţionale liti­     şoară; 14,00 Muzică românească dc       tru la microfon; „Soţul ideal“ ; 21.15
                                                                            ropa“, cum spunea el. Lenin­        vizita în eroicul Leningrad,          gioase.                              estradă; 15,40 Note de lector; 16,45
                                      mai strict secret“.                   gradul a fost totdeauna o astfel    oraş care este cunpscu’t întregii                                          Muzică uşoară de compozitori alba­      Răsună cântecul şi jocul pe ântinsul
                                                                            de fereastră. El este în egală      lumi.                                    Există posibilităţi favorabile    neză: 17,50 Ştiinţa şi producţia: Me­   patriei; 22,30 Melodii populare româ­
k luat sfîrşit greva minerilor belgieni                                     măsură şi o fereastră prin care                                           pentru a ajunge la rezultate fo­     tode noi în prospectarea zăcămintelor   n eşti; 23,15 Concert de noapte.
                                                                            Europa poate privi spre Rusia,         In acest oraş s-a născut                                                petrolifere,’ 18.00 In slujba patriei;
   BRUXELLES 2 (Agerpres).            triva hotărîrii guvernului de a       spre Uniunea Sovietică.             puterea sovietică, a luat fiinţă      lositoare în această direcţie.       18.30 Din cele mai cunoscute melodii       BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
Agenţia Reuter anunţă că la           închide minele nerentabile din                                            statul sovietic. Aici, in zilele                                           populare româneşti; 21,00 Şcoala şi
28 februarie a luat sfîrşit gre­      această regiune. Celor 7.000 de          Referindu-se la scopul vizi­     de grea cumpănă ale celui de             Oamenii de stat care sînt răs­    viaţa; 21,40 Valsuri de Johann          7,00; 11,00: 13,00: 15,00: 17,00:
va minerilor belgieni, care a         mineri care vor rămîne fără           tei sale, Macmillan a spus: La      al doilea război mondial, lumea
durat 2 săptămîni. Greva a înce­      lucru li s-au promis servicii în      bază trebuie să fie înţelegerea.    a putut admira eroismul fără          punzători pentru destinele popoa­                                            19.00 : 20,00 : 22,00 : 23,52 (progra­
                                                                            Adevărata înţelegere, însă, este    seamăn în istorie al oamenilor
put in semn de protest. împo­         alte întreprinderi.                   puţin probabilă fără cunoaştere.    sovietici, care au silit pe bar­      relor trebuie să renunţe'la în­                                              mul I) i 14,00: 16,00: 18,00: 21,00:
                                                                                                                barii fascişti să se retragă în

                                                                            Noi putem fi prieteni in adevă­ mod ruşinos.-  -M - ;                    cercările de a aplica faţă de alte Strauss; 22,30 Fragmente din opera 23.00 (programul II).                        i

    Lucrările Congresului al          nii au căutat să răspundă la în­      eiortul economic al tînărului stat  U.R.S.S. a crescut de 33 de ori,     al producţiei de fontă, oţel, căr­       Planul septenal exercită o pu­       ideea că ea poate fi veşnic ex­
XXI-lea al P.C.U.S. continuă să       trebarea „ce sistem este mai pu­      socialist, negîndu-i orice drept    în timp ce în S.U.A. doar de         bune, energie electrică, ciment,      ternică influenţă asupra întregii       ploatată de Occident. Revoluţia
Fie principala temă a discuţiilor     ternic“ ? pe calea armelor sau        de a avea măcar asemenea pla­       4,1 ori ; producţia industriei de    produse forestiere, ţesături de       omeniri în special asupra popoa­        din Rusia a fost unul din factorii
pe plan internaţional. Popoarele      Folosind boicotul şi presiunile       nuri. Pe atunci bogătaşilor a-      maşini a crescut în U.R.S.S. în      bumbac şi alte tipuri ale pro­        relor din ţările slab dezvoltate,       care a dat oamenilor convingerea
Europei şi Asiei, întreaga ome­       politice. Evident că privită pe       mericani nici prin cap nu le tre­   aceeaşi perioadă de 200 de ori,      ducţiei industriale. In ceea ce       care văd în exemplul construcţi­        că ei pot să-şi arunce lanţurile,
nire, a întîmpinat raportul lui       etape, întrecerea între cele două     cea că Magnitogorskul şi Kuz-       în timp ce în S.U.A. numai de        priveşte producţia pe cap de lo­      ei economice din ţările socialiste,     iar victoria comuniştilor din
N. S. Hruşciov, lucrările Con­        sisteme a căpătat aspecte dife­       neţkul vor putea lansa o provo­     17 ori ; producţia de energie e-     cuitor la minereu de mangan,          în marile realizări ale Uniunii         China a dat un puternic impuls
gresului de la Moscova cu un          rite. In 1917 sistemul socialist      care capitalelor siderurgice ame­   lectrică în U.R.S.S. a crescut de    crom, nichel, locomotive electri­     Sovietice, singura cale pe care         dezvoltării ideilor revoluţiei".
uriaş interes. Intr-adevăr, ele nu    se limita Ia o singură ţară ; in­     ricane, Pittsburg şi Kary; ne-      108 ori, în timp ce în S.U.A. de     ce, vagoane de pasageri, combi­       ele pot păşi spre eliberarea lor
pot îi limitate nici un moment        dustria Uniunii Sovietice consti­     vrînd să vadă mai departe de        29 de ori ; producţia de oţel în     ne cerealiere, lînă, cereale, car­    deplină. Întrecerea între cele             Popoarele din ţările slab dez­
ia problemele exclusiv ale dez­       tuia atunci aproximativ 1% din        lungul nasului, ei pufneau în       U.R.S.S. de 12 ori, în S.U.A. de     tofi, numărul porcinelor şi ovi­      două sisteme şi martie victorii         voltate apreciază în majoritatea
voltării Uniunii Sovietice care.      producţia industrială mondială.       mod arogant numai Ia auzul cu-      3 o r i; producţia de ciment în      nelor, U.R.S.S. a depăşit deja ni­    ale sistemului socialist, au prin       lor covîrşitoare că singura for
intră Intr-o etapă nouă a dez­        In aceeaşi perioadă ţările capi­      vîntului cincinal.                  U.R.S.S. de 19 ori, în S.U.A. de     velul producţiei medii pe cap de      urmare o însemnătate primor­            cale este calea deplinei eliberări
voltării s a le ; lucrările Congre­   taliste produceau de 25 de ori                                            3 ori. In cele patru decenii         locuitor din S.U.A., iar în ce        dială pentru ţările slab dezvol­        de sistemul exploatării capitalis­
sului al XXI-lea au în mod preg­      mai mult petrol decît Uniunea            In anii care s-au scurs s-a vă­  1918-1957 producţia industrială      priveşte producţia de minereu de      tate din Asia, Africa şi America        te şi nu întîmplător programele
nant un caracter internaţional,       Sovietică, de 356 de ori mai mult     dit că superioritatea socialismu­   a Uniunii Sovietice a crescut în     iier, cărbune, ţesături de lînă şi    Latină, aceasta cu atît mai mult        care prevăd diverse idei „socia­
influenţa lor se repercutează a-      oţel, de 628 de ori mai multă         lui asupra capitalismului constă    medie anual cu 10,1% în timp         grăsimi animale, s-a apropiat de      cu cit popoarele acestor ţări au
supra întregii evoluţii a eveni­      fontă. Lumea capitalistă, în spe­     în primul rînd în faptul că a       ce pentru S.U.A. această cifră       nivelul mediu al producţiei pe        păşit în prezent într-o fază a          liste" se înmulţesc în rîndul a-
mentelor pe plan mondial pe o         cial Statele Unite, atinseseră pe     reuşit să imprime dezvoltării e-    reprezintă doar 3,2% iar pentru      cap de locuitor din S.U.A.            luptei hotărîte pentru libertate şi     cestor ţări. George Allen, direc­
intreagă perioadă istorică. „Suc­     atunci un nivel foarte înalt de       conomiei un ritm necunoscut ca­     Anglia 1,9%'.                                                              progres social şi economic, îm­         torul Biroului de Informaţii al
                                      dezvoltare economică. Cam prin        pitalismului. „In prima etapă a                                             Pentru mulţi oameni de stat        potriva exploatării imperialiste,       S.U.A., constata că popoarele ţă­
cesele noastre în îndeplinirea        1913, construcţia unei largi re­      întrecerii cu capitalismul — a-        Această superioritate extraor­    şi economişti americani cu greu­      a relaţiilor bazate pe inegalitate      rilor slab dezvoltate „consideră
planului — spunea N. S. Hruş­         ţele de căi ferate era deja ter­      răta N. S. Hruşciov — etapă         dinară în ritmul producţiei in­      tate, lansarea primilor sateliţi      care sînt dominante în orîndu-          că sistemul sovietic Ie poate a-
ciov — vor atrage de partea so­       minată pe teritoriul Statelor U-      care a început cu Marea Revo­       dustriale a fost realizată de U-     artificiali ai pămîntului, uriaşele   irea capitalistă. Fiecare nouă          juta să-şi reconstruiască structu­
cialismului milioane de noi a-        nite ; S.U.A. se ridicau rapid la     luţie Socialistă din Octombrie      niunea Sovietică în ciuda faptu­     succese ale tehnicii şi ştiinţei      victorie a socialismului creează        ra economică şi socială încă în
depţi, vor duce la consolidarea       rolul de prima putere industri­       — problema „care pe care", for­     lui că din cei 41 de ani de exis­    sovietice au constituit un mira­      condiţii tot mai favorabile pentru      decursul actualei generaţii". Con­
Forţelor păcii şi la slăbirea for­    ală a lumii capitaliste. In primii    mulată de V. I. Lenin, a fost       tenţă a puterii sovietice cel puţin  col. Aceste succese tehnico-ştiin-    dezvoltarea mişcării de eliberare       ducătorii lagărului imperialist
ţelor războiului, vor provoca         ani de după Revoluţie, raportul       rezolvată în ţara noastră în fa­    1’8 au fost ani de război civil,     iiîice au arătat însă faptul că nu    naţională în ţările economice           sînt nevoiţi să constate tot mai
schimbări uriaşe nu numai în          de forţe pe pian economic era         voarea socialismului. Aceasta a     sau de război (cel de-al doilea      numai întrecerea între ştiinţe        slab dezvoltate ale lumii capi­         des că au pierdut întrecerea cu
ţara noastră, ci şi în întreaga       net de partea capitalismului. Nu­     constituit o victorie de impor­     război mondial)' şi ani care au      era în joc. „Răspunsul la pro­        taliste.                                socialismul nu numai în dome­
lume. Pe arena internaţională         mai planurile cutezătoare ale         tanţă istorică-mondială a socia­    Fost necesari pentru restabilirea    blema cum Uniunea Sovietică a                                                 niul propriu-zis al activităţii e-
se va produce, în domeniul eco­       Partidului Comunist al Uniunii        lismului şi a scos în evidenţă      economiei naţionale. Practic deci,   reuşit să întreacă în mod consi­         O mare influenţă asupra miş­         conomice, ci şi al luptei pentru
nomic,. o schimbare hotărîtoare       Sovietice au pus bazele noului        superioritatea lui hotărîtoare      ritmul industrial în perioada de     derabil Statele Unite — scria         cării de eliberare naţională în         mintea şi inima popoarelor.
in favoarea socialismului"1.          avînt, numai ele au dus la re­        Faţă de capitalism. încă din acea   pace a fost mult superior chiar      „New York Times" — are nu             ţările slab dezvoltate o are de
                                      zultatele de astăzi şi cele de        etapă, socialismul a obţinut mari   cifrelor medii citate mai înainte.   numai o însemnătate ştiinţifică,      asemenea construcţia socialistă             Încă în anul 1921 Lenin spu­
   Cifrele planului septenal dau      mîine, deşi pe atunci propagan­       succese pe arena internaţională".                                        e! este legat de profunde conse­      in R. P. Chineză şi celelalte ţări      nea : „In momentul de faţă prin­
un răspuns mal complet la în­         da burgheză Ie considera utopice.     Toate planurile de perspectivă         Faptele arată — şi ele nu pot     cinţe militare şi politice". Pla­     din Europa şi Asia. W. Douglas          cipala înrîurire asupra evoluţiei
trebarea care de decenii preocupă                                           elaborate şi traduse în viaţă de    fi infirmate — că în cele patru      nul septenal reprezintă deci prin     membru al Tribunalului Suprem           evenimentelor internaţionale o
omenirea : cui îi aparţine viito­        Primele cincinaluri au dat o       poporul sovietic erau caracteri­    decenii Uniunea Sovietică por­       această prismă un considerabil        al S.U.A., după o călătorie prin        exercităm prin politica noastră
rul ? Apariţia societăţii socia­      torţă nouă Uniunii Sovietice.         zate de o creştere foarte puter­    nind de la nimic a ajuns din         pas înainte al victoriei sistemu­      ţările Orientului constata cu          economică. In acest domeniu
liste, dezvoltarea ei, formarea       Toată propaganda occidentală          nică a ritmului industriei. In      urmă şi a depăşit Anglia, Ger­       lui socialist asupra sistemului       mult pesimism : „Asia care s-a           lupta se duce pe scară mondială.
sistemului socialist mondial, au      reducea în mod savant la zero         perioada 1913-1957. industria       mania occidentală şi Franţa în       capitalist.                           trezit începe să se elibereze de        Dacă rezolvăm această problemă
însemnat etape pe calea afirmă­                                                                                 ceea ce prive'şte nivelul absolut                                                                                  cîştigăm sigur şi definitiv între­
rii superiorităţii absolute a so­                                                                                                                                                                                                  cerea pe scară internaţională".
cialismului în întreaga lume.
                                                                                                                                                                                                                                       Aceste cuvinte pline de previ­
   Problema întrecerii între cele                                                                                                                                                                                                  ziune ale lui Lenin revin în me­
două sisteme nu este o proble­                                                                                                                                                                                                      morie în prezent cînd sMdiezi ci­
mă nouă. Ea îşi are originea în                                                                                                                                                                                                     frele planului septenal, înirucît
fond în apariţia orînduirii so­                                                                                                                                                                                                     acesta arată concret tocmai în-
cialiste, în toată, politica dezvol­                                                                                                                                                                                                rîurirea socialismului asupra în­
tată pe arena internaţională în                                                                                                                                                                                                     tregii omeniri, asupra soartei si
ultimele peste patru decenii. U-                                                                                                                                                                                                    viitorului evoluţiei societăţi: o-
                                                                                                                                                                                                                                    meneşti.

        Redacţia ţi adminislraţia ziarului str. 0 Martie ar. 9, telefon : 188; 189; 75, Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.1.I R. nr. 23G.:J2U din 6 noiembrie 1,911) — liparnl; ţni <1 >nr 'a I’ I¦grafică ,,l Mai“ — Deva
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13