Page 2 - 1959-05

Per
Ne scriu m em bri de partid
Cît valorează un lucru „ măruntU
Una din preocupările cele mai
de seamă ale colectivului de
muncitori, tehnicieni şi ingineri
de la oţelăria Martin nr. I a
Combinatului siderurgic Hune­
doara este reducerea preţului de
cost al tonei de oţel. Trebuie să
arăt că în comparaţie cu anul
trecut, sarcina de reducere a re­
butului a crescut cu circa 24
Ia sută. Este fără îndoială o sar­
cină grea.
In secţia noastră există însă
posibilităţi pentru îndeplinirea
acestui indice. In primul rînd în­
tregul colectiv al secţiei trebuie
să lupte pentru lichidarea defi­
cienţelor ce mai există în proce­
sul de elaborare a şarjelor. Atît
munca politică desfăşurată de
organizaţia de bază, cît şi mă­
surile tehnicn-organizatorice lua­
te de conducerea tehnică trebuie
să fie îndreptate spre îmbunătă­
ţirea calităţii oţelului, factor ce
influenţează în mod direct asu­
pra preţului de cost.
Păcatul este însă că pe lingă
unele lipsuri ce mai există în
activitatea colectivului nostru,
asupra eficacităţii activităţii noa­
stre mai influenţează şi unii fac­
tori exteriori care nu mai de­
pind de noi.
Un astfel de factor este modul
de cîntărire a oţelului elaborat.
Sprijinim iniţiativa creatoare a maselor
Cel de al doilea Congres al
partidului nostru a trasat ca
sarcină tuturor comuniştilor, fie­
cărui om al muncii, să lupte cu
hotărîre pentru a da patriei cît
mai multe produse, de cea mai
bună calitate şi la un preţ de
cost cît mal redus. Aplicarea în
viaţă a acestei sarcini de mare
însemnătate, care contribuie ne­
mijlocit la ridicarea nivelului de
trai al celor ce muncesc, a stat
şi stă permanent în atenţia noas­
tră.
Ţinînd seama că unul din
multiplele mijloace cu ajutorul
cărora se pot obţine cît mai
multe economii şi deci reduce
sistematic preţul de cost, sînt
invenţiile, inovaţiile şi raţiona­
lizările, biroul organizaţiei de
bază din secţia noastră s-a preo­
cupat îndeaproape de stimularea
acestei mişcări.
Pe lîngă faptul că membrii
biroului au mobilizat pe comu­
niştii cu o calificare mai înaltă
Ia găsirea celor mai potrivite
procedee, care, aplicate în pro­
cesul de producţie să ducă la
uşurarea muncii oamenilor, la
crearea de economii, au indicat
să atragă în această activitate
GÎNDACUL DE COLORADO
h duşman p e m i l« a
In anul trecut şi-a făcut apa­
riţia în culturile de cartofi din
regiunea noastră cel mai pericu­
los duşman al acestor culturi —
gîndacul de colorado. Puterea
de răspîndire şi înmulţire a
acestui dăunător a făcut ca în­
tr-un timp scurt să apară în
regiune 140 focare, într-un nu­
măr de 61 comune. In raionul
Alba s-au observat 8 focare,
în raionul Brad 18, în raionul
Haţeg 13, în raionul Hunedoa­
ra 11, în raionul Ilia 62, în
raionul Orăştie 14 şi în raio­
nul Sebeş 14. Se constată că
numărul cel mai mare de fo­
care se găseşte în raionul Ilia,
raion din imediata vecinătate a
regiunii Timişoara, regiune în
care gîndacul de colorado a pă­
truns mai dinainte.
Prezenţa în regiunea noastră
a acestui dăunător periculos al
culturilor de cartoti, impune ca
toate gospodăriile de stat, gos­
podăriile agricole colecţive, în­
tovărăşirile, toţi cultivatorii in­
dividuali să ia măsuri de depis­
tare şi de combatere a lui. Toţi
cultivatorii trebuie să înţelea­
gă Că acest dăunător reprezin­
tă un mare pericol pentru cul­
turile de cartofi, de ardei, roşii
etc. şi de aceea este necesar
să participe efectiv la acţiunea
care în curînd va începe pen­
tru depistarea şi combaterea
gîndacului de colorado.
Gîndacul de colorado este
originar din America (statul
Colorado) şi a pătruns în Eu­
ropa încă din anul 1876, făcînd
adevărate ravagii în culturile
de cartofi din ţările Europei a-
pusene şi centrale. In anul 1952
a pătruns şi în ţara noastră.
Primele focare au fost găsite
în raionul Sighet. In regiunea
Nu ştiu cum se face că acest
cîntar nu indică greutatea abso­
lută a oţelului. La fiecare şarjă,
pe foaia de cîntărire apar canti­
tăţi ce diferă de greutatea reală
a lingourilor. Iată numai cîteva
exemple : şarja nr. 7.412 a apă­
rut după cîntărire cu 3.600 kg.
mai puţin, cea cu nr. 7.406, a-
vea un minus de 1.500 kg. Pe
de altă parte, un mare număr
de şarje (şi acestea sînt majo­
ritatea) apar cu greutăţi mai
mari decît cele reale, aşa îneît
după laminare, dacă se cîntă-
reşte oţelul bun împreună cu
şutajele, şarja are o greutate
mult mai mare decît lingourile.
Am avut şarje ca cele cu nr.
7.400, 7.398, 7.386, 7.363 şi al­
tele, cu greutăţi în plus de (a
1.300 la 3.500 kg.
Eu am făcut un calcul potri­
vit căruia, dacă fiecare şarjă de
oţel necalmat apare la cîntărire
cu numai 500 kg. în plus, influ­
enţa pe care o are asupra creş­
terii producţiei este infim de
mică, aproape neglijabilă. Rău
este însă că aceste cantităţi a-
părute în plus se adaugă la re­
but. Deci, dacă la o şarjă cu un
rebut de 1.000 kg. oţel se mai
adaugă plusul de la cîntar, care
poate fi de 2.000-3.000 kg., pro-
şi pe alţi muncitori din secţie,
să-i ajute la perfecţionarea ino­
vaţiilor sau raţionalizărilor con­
cepute de ei. In felul acesta am
reuşit să atragem în mişcarea
de inovaţii un număr însemnat
de muncitori, membri şi nemem­
bri de partid. Din rîndul lor s-au
ridicat inovatori pricepuţi, cum
sînt ajustorul Eugen Della Mea
care numai în acest an a pre­
zentat şase inovaţii, strungarul
Ioan Suciu, Teodor Dumea, toţi
membri de partid, candidatul de
partid Viorel Cimpoeş şi alţii.
Aceştia, împreună cu alţi tova­
răşi nemembri de partid, dar
muncitori cu înaltă calificare,
au prezentat numai în ultimele
trei luni un număr de 13 ino­
vaţii din care 6 au şi fost a-
plicate, 6 sînt în studiu, iar una
respinsă ca fiind insuficient do­
cumentată.
Inovaţiile aplicate în secţia
noastră ne-au ajutat mult la
uşurarea muncii, la îndeplinirea
planului de producţie. Pe primul
trimestru din acest an, de pildă,
colectivul de muncitori din sec­
ţie şi-a îndeplinit planul de pro­
ducţie în proporţie de peste 118
noastră a pătruns în anul tre- nerea ouălor apar larvele care
cut se hrănesc cu frunzele de car-
Gîndacul de colorado poate ţ0fj_ jn ţjpSa acestora se pot
fi recunoscut cu uşurinţă. El are hrăni { cu {runze de ardei, ro.
o lungime de 1—2 cm. Corpul .. . . . . „.. , ,
îl are bombat în afară şi de cu- ?"¦ vmete * altele. Fund foar-
loare galbenă-portocalie. Pe a- te lacome, reuşesc ca în scurt
ripi are 10 dungi longitudinale timp să distrugă lanuri întregi
de culoare neagră (cîte 5 pe de cartofi. In urma lor, tulpini-
fiecare aripă). Pe cap se găsesc [e rămîn ca niste schelete.
mai multe pete negre. Larva
este tot de culoare galbenă-por- Stadiul larvar durează 3—4
tocalie şi are o lungimede 8-10 săptămîni. După acest timp, lar-
mm. Pe părţile lateraleale cor-' va se retrage în pămînt şi se
pului are două rîndurjde pete „transformă în păpuşe (ninfă),
negre. Oul este mic, de formă iar după 8—10 zile apar adulţii
ovală şi de culoare galbert-por- primei generaţii. Aceasta cores-
tocaliu. (Vezi desenul).
Gîndacul ier­
nează în pămînt
şi apare primă­
vara în perioa­
da 15 aprilie —
20 mai. In acest
timp culturile
de cartofi sînt
răsărite, aşa că
hrana gîndacu­
lui este asigu­
rată. La cîteva
zile după apari­
ţie, femelele în­
cep depunerea
ouălor pe par­
tea inferioară a
frunzelor de car­ Guidacul de
larvă, 3) tufă
tofi. O femelă gindacttl de colorado.
depune pînă la
2.400 ouă. Pe timp frumos gîn- să distrugă suprafeţe de zeci de
dacii zboară dintr-un loc în al­ ha. de cartofi.
tul în căutarea hranei sau pen­
tru depunerea ouălor. In timpul D e p î s f a r e a şî c o m b a f e i r e a
zborului ei sînt luaţi de vînt şi
duşi la distanţe mari. In medie,
gîndacul înaintează în decurs de
un an pînă la 150 km.
După 10—15 zile de la depu­
centul de rebut creşte proporţio­
nal.
Calculul pe care l-am făcut
arată însă că aceste cantităţi
fictive influenţează asupra pre­
ţului de cost.
In luna martie, de pildă, la
cantităţile de oţel rebútate, s-au
adăugat nu mai puţin de 165
tone oţel declarat rebut prove­
nit din plusurile de la cîntar,
ceea ce a făcut ca preţul de cost
al tonei de oţel să crească cu
10,80 lei !
Acesta este aspectul care In­
teresează pe oţelari în gradul
cel mai înalt. Noi ştim că nu
aceasta este principala deficien­
ţă care face ca preţul de cost al
tonei de oţel să nu poată ti re­
dus în mod considerabil, dar
nici nu poate fi neglijată.
Colectivul secţiei noastre este
hotărît ca, sub conducerea orga­
nizaţiei de bază, să lupte pen­
tru înlăturarea lipsurilor care
depind de noi în această direc­
ţie. Eforturile noastre însă nu
trebuie să fie diminuate de fac­
tori cum sînt cel descris mai
sus, asupra cărora noi nu putem
acţiona.
EUGEN DAMIANOIU
membru al biroului organizaţiei
de bază de la O.S.M. 1 alC.S.H.
la sută şi a realizat economii
care se ridică la peste 20.000 lei.
Printre inovaţiile propuse şi a-
plicate de muncitorii secţiei
noastre se numără : „Dispozitiv
pentru strunjit la exterior carca­
sele de antrezoaze“ care apar­
ţine strungarului Ioan Suciu,
„Semnalizator de întrerupere a
nulului în instalaţiile electrice“
care aparţine muncitorului Vio­
rel Cimpoeş, sau inovaţia ajus-
torului Eugen Della Mea „Dis­
pozitiv pentru striţngirea cilin­
drului presei de roţi“, care, în
prezent este încă în studiu.
Organizarea judicioasă a mun­
cii, îmbunătăţirile aduse proce­
sului de producţie în secţie ne-a
ajutat mult să efectuăm la timp
reparaţia sculelor, întreţinerea
macaralelor, motoarelor electri­
ce, a întregului utilaj din ca­
drul atelierelor noastre. De a-
ceea sîntem hotărîţi ca şi în vi­
itor să acordăm atenţia cuve­
nită iniţiativei venite din rîndul
muncitorilor.
VASILE PETRARU
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R. de la secţia mecanic şef
a Atelierelor C.F.R. Simeria
punde cu începutul lunii iulie.
Această nouă
generaţie urmea­
ză acelaşi ciclu
de viaţă pînă
toamna cînd, a-
dulţii apăruţi
în ultima gene­
raţie, se retrag
în pămînt şi
iernează.
Puterea de în­
mulţire a gînda­
cului este foarte
mare. O singu­
ră pereche poa­
te da naştere în
colorado. I) adult, 2) cursul unei veri
de canoji alacafâ de cîteva milioa-
ne gîndaci care
sînt în stare
gîndacului de colorado
Prezenţa gîndacului de colo­
rado în culturile de cartofi ale
regiunii noastre impune execu­
tarea de urgenţă a unui complex
fflfflW TB Vam XEfSM U U n
Viaţă nouă în Vulcan
Pe unul din trotuarele stră­ Mai în locuinţe noi, confor­
zii ce duce la mină, un puşti tabile.
blond, cu o faţă rotundă, se Oraşul Vulcan de astăzi
plimba cu tricicleta sa nouă. nu mai are nimic comun cu
Era îmbrăcat curai. După cel din trecut. Locuitorii săi
toate aparenţele n-a avut In- spun că nici nu se pot face
oă prilejul să aniverseze 5 comparaţii între ceea ce a
ani de la naştere.
— Aici stă tovarăşul Gol­ tăzi. Maistrul Golgoţiu, „bă-
goţiu, a spus cineva.
Prin urmare, casa aceasta,
In faţa căreia se juca micul
locuitor al oraşului Vulcan,
este a maistrului miner Ka-
rol Golgoţiu. Iată istoria ei...
Cam prin anul 1955, mai­
strul Golgoţiu, care luase la
cunoştinţă de hotărîrea par­
tidului şi guvernului prin
care întreprinderile acordă
împrumut muncitorilor lor
pentru a-şi construi locuin­
ţe, a cerut şi el 30.000 lei
pentru a-şi face o casă. Nu
i-a fost teamă să împrumute
pentru că ştia că statul are
grijă de oamenii muncii. Şi-
apoi, cei peste 1.500 lei pe
care-i. cîştiga lunar, îi dădeau
posibilitatea să întoarcă îm­
prumutul în mai mulţi. ani.
De cîte ori nu visase el să
aibă o casă!
Aşa s-a apucat Karcsi-
baci de lucru. Tot întreprin­
derea ( exploatarea minieră ),
l-a ajutat şi cu piatra pentru
fundaţie, şi, nu-i o fundaţie
obişnuită, ci o adevărată for­
tăreaţă. Şi cărămida tot în­
treprinderea l-a ajutat s-o
obţină.
Alai departe n-a fost greu.
Important este însă faptul,
că locuieşte în casă nouă,
iar micuţul Mircea — aşa-l
cheamă pe puşti — e fericit.
Dar maistrul Golgoţiu nu-i
singurul care şi-a făcut ca­
să nouă. De curînd, s-au mu­
tat în case noi şi Octavian
lancu, Ioan Pasca, Ioan Bîs-
că şi mulţi alţii.
Fericit este şi cunoscutul
miner şef de brigadă Ştefan
Gantz. El locuieşte împreună
cu familia sa, într-unul din
blocurile recent construite de
pe strada Republicii. Are un
apartament mobilat, destul de
frumos. Familia sa însă de­
vine „numeroasă" : micuţa
Margareta, care la acest I
Mai a împlinit 8 zile, are ne­
voie de spaţiu mai mult, de
condiţii de viaţă şi mai bune.
De aceeaşi părere este şi fră­
ţiorul ei Ştefan, aşa că oda­
tă cu marea sărbătoare, fa­
milia minerului Ştefan Gantz
a primit un nou apartament.
Ştefan Gantz nu este sin­
gurul care s-a mutat într-un
apartament nou. Alte 29 de
familii au sărbătorit acest 1 i
de
de măsuri tehnico-organizatorice
menite să ducă în cel mai scurt
timp la lichidarea focarelor e-
xistente. In primul rînd, fiecare
cultivator are datoria de a face
un permanent control al cultu­
rii de cartofi şi de a sezisa de
urgenţă organele tehnice ale
secţiei agricole raionale, ori de
cîte ori în aceste culturi se gă­
sesc gîndacii de colorado.
Controlul trebuie să urmăreas­
că nu numai culturile de cartofi,
ci şi pe cele de roşii, vinete şi
ardei. Iri cazul cînd se descoperă
gîndacul, se marchează locul
unde a fost găsit, apoi se cer­
cetează cu foarte mare atenţie
tot terenul din jurul acestui
cuib, strîngîndu-se toţi gîndacii,
larvele sau ouăle care se găsesc.
In terenurile în care s-au gă­
sit gîndaci, precum şi în cele
învecinate, se vor încorpora în
pămînt 100—150 kg. nitroxan
agricol la ha. In afară de aceasta
se vor aplica 3—4 stropiri cu
emulsie D.D.T. în concentraţie
de 1 la sută la intervale de 15
zile.
Este necesar ca în cadrul că­
minelor culturale din regiunea
noastră să fie larg popularizate
metodele de depistare şi de com­
batere a gîndacului de colorado.
Este necesar de asemenea să fie
explicate ţăranilor muncitori de
către inginerii şi tehnicienii a-
gronomi semnele după care a-
cesta poate fi recunoscut. Ţăra­
nii muncitori trebuie mobilizaţi
pentru a face controlul culturi­
lor de cartofi cel puţin în fie­
care săptămînă odată.
Ing. GHEORGHE LEFTER
cercetător la Staţiunea expert
mentală pomicolă Geoagiu
Ing. IOAN GIOSAN
secţia agricolă a raionului
Orăstie
Nr. 13f 6
«MWHWIW
fost în trecut şi ce este as­
trînul“ miner de la Vulcan,
mai povesteşte uneori, la o
halbă de bere cu cîţiva or­
taci, de vremea cînd mina a
fost închisă de capitalişti, de
cocioabele in care locuiau
minerii Vulcanului de altă
dată...
Acestea sînt însă de dome­ La gospodăria agricolă de stat din Apoldu de Sus se lu­
niul trecutului. Oamenii îşi crează intens pentru a termina reparaţiile maşinilor necesare
amintesc cu ură de ele. Fap­ în campania de vară.
tul că au locuinţe conforta­
bile, cantine, magazine, cine­ IN CLIŞELl : tînărul Ioan Wagner lucrînd Ia repararea unei
matografe, salarii mari, care combine.
le satisfac cele mai exigente
pretenţii, îi face să fie fericiţi. Festivalurilecomunale
Şi cum să nu fie cînd văd ffllc fln erefiln l i i i f i i i i i l
în jur atîtea construcţii, toa­
te numai şi numai în folosul Faţă de anul trecut, festiva­ Din totalul de 30 s a te ' partici­
lor. Sub ochii lor s-au dat în lurile tineretului din raionul Iiia pante la festival au prezentat
folosinţă numai în anii 1.957 s-au bucurat de o mai mare programe artistice 24 cămine
şi 1958 peste 530 de aparta­ popularitate. Ele au devenit o culturale. Au fost apreciate e-
mente, un sanatoriu de noa­ tradiţie în viaţa organizaţiilor chipele de dansuri din Muncel,
pte, două cantine, două gră­ U.T.M. Numai duminica trecută, Merişor, Leşnic, Lăpugiu de Sus,
diniţe, o farmacie şi 3 cămi­ la festivalurile comunale, ce s-au Lăsău şi altele, care au valori­
ne pentru tinerii necăsătoriţi. desfăşurat în mai multe centre ficat dansurile locale ca „Brîul
Despre două din aceste că­ ale raionului au participat peste de la Lăpugiu“, jocul de doi din
mine, se spune la Vulcan că L800 tineri. Tineretul a întîm- Fintoag, „Spic de grîu“ de la
rivalizează cu un „hotel, de pinat această sărbătoare tine­ Merişor, dansuri pădureneşti de
clasa l-a". Şi nu exagerează rească cu noi realizări în mun­ la Muncel şi suita de dansuri
deloc. că. Tineretul din comuna Lăpu- de ia Lăsău. S-au evidenţiat în
giu, spre exemplu, a plantat 6 mod deosebit şi soliştii.vocali şi
Dacă mai amintim şi sta­ ha. puieţi, iar tinerii colectivişti instrumentişti Roman Buda, Ro­
dionul cu care se mîndrese din Lăpuşnic şi Veţel au efec­ mulus Golesie, Olivia Bias etc.
toţi minerii din Vulcan, de tuat 3.200 ore de muncă volun­
restaurantul modern care se tară la înfrumuseţarea satelor. Concomitent cu programele
va deschide într-unul din artistice, pe terenurile sportive
noile blocuri, de noul cinema­ 6u ocazia desfăşurării festi­ s-au desfăşurat competiţii de vo­
tograf care se va da în cu­ lei, fotbal, atletism, ciclism, po­
rînd în folosinţă, ne putem valurilor s-au prezentat un nu­ pice etc. S-au evidenţiat echi­
da seama de felul în care îşi pele de volei din Veţel, Lăsău
duc viaţa harnicii mineri din măr mare de formaţii' artistice şi Lăpuşnic.
Vulcan, acei care zi de zi,
dăruiesc patriei multe tone printre care şi cele din Stăn- ROMULUS OSOIANU
de cărbune.
ceşti, Bretelin, Brîsnic, Strigoa- corespondent
N. ANDRONACHE
nea şi altele, create de curînd.
j «âtt&re
Pü BLi C1Tfl TL
«'•'¦•rw'
CARTEA CU PREMII
I Q g U i m M ^ L I C ** oferă tuturor participanţilor peste 2.000 premii, constitui din .0
Ic EXCURSII IN ALTE ŢĂRI * BIBLIOTECI (MOBILIER]
!egásesc ?Jévrmare laedopereLÎUële
SI CĂRŢI) "Ar MOTOCICLETE * TELEVIZOARE * FRIGI-)
urieRîteeÓiesNtlfeaOrâeQScrPooaoOi$iR,urnTmë',fin.nliaô¦arbgoil.eCçnÎaulPifiţ,ilî.elşi.fîÎÎtQpreCînrjyvrWţô, - DERE ? APARATE DE RADIO * BICICLETE ? MAŞINI >
DE SPĂLAT RUFE * ARAGAZURI CU TREI OCHIURI Ş l]
(BUTELIE * CEASURI DE MINĂ * APARATE FOTOGRA-)
j-F1CE ? SERVIETE * STILOURI ? PREMII IN CĂRŢI * 1
' CITITORI! Pentru a vă număra printre ciştigători, cereţi'
în librării lozuri „Cartea cu premii“. Preţul unui loz este de 3
lei. După tragerea din 31 mai a.c., lozurile necîştigătoare pot
fi preschimbate în cărţi la alegere în valoare de 2 lei pentru
/ \— J \— f <— 1 1__ I ,__j ___
fiecare loz. ,
v \/V W V
ANUN7
Direcţia Centrală de Sta­ iii
tistică aduce la cunoştin­ VINDE PRIN TOATE UNITĂ­
ŢILE SALE SORTIMENTE
ţă absolvenţilor fostelor şcoli VARIATE DE I
medii tehnice de statistică, "xAV'vvV' vvV' •xA'V’
fără examen de diplomă, că
organizează o ultimă sesi­
une a examenului de diplo­
mă pe data de 10 iulie 1959.
Examenul se va ţine Ia
Bucureşti şi se va da din
obiectele prevăzute în pla­
nul de învăţămînt pentru
examenul de diplomă din a-
nu! şcolar 1954-1955.
Cererile de înscriere, în­
soţite de certificatul de stu­
dii, se vor depune la D.C.S.,
str. Stavropoleos nr. 6, raio­
nul T. Vladimirescu, Bucu­
reşti — pînă la data de 1
iulie a.c.
Pentru informaţii supli­
mentare, candidaţii se vor
adresa Direcţiei Centrale de
Statistică. [
nwcnpi b t o b b m rarw » ? vvw w w
"W V
° A \ N ] ( M . A \ ] L E [ vin c o r n u te m a r i, o vine, c a pr in e , p o r c in e şi cabalineJ
• CULTURI AGRICOLE şi RODUL VIILOR;
° MAVSliNlf şt U N E L T E
• PRODUSE AGRICOLE, VITICOLE,POMICOLE,
o M OBltUEJfg şi O B I E C T E CASMICE
A DÂS VARIAT/, DREPT D B S P Ă e m m ^ W M E l & S m B I u m ,
PENTRU ÎNCHEIEREA ASIGURĂRILOR, ADRESAŢI-VĂ AGENŢILOR SAU INSPECTORILOR Og STAT
DE ASIGURARE., BĂNCILOR COOPERATIVE S A ‘J DIRECT INSPECTORATELOR A 17A S