Page 5 - 1959-05

t *doâra-ŞwV®
Anul X! Nr. 1357
ZIUA PRESEI /
COMUNISTE /
La 5 mai, în fiecare an, oa­
menii sovietici sărbătoresc ziua
presei sovietice care coincide cu
aniversarea apariţiei primului
număr al ziarului „Pravda“ —
organul G.G. al P.G.U.S.
Ziua presei sovietice a deve­
nit o sărbătoare a presei comu­
niste de pretutindeni. A intrat
în tradiţie că în această şâ re­
dacţiile ziarelor comuniste să se
întîlnească cu corespondenţii şi
colaboratorii lor, să facă îm­
preună bilanţul activităţii de­
puse şi să găsească noi forme
şi mijloace de ridicare a nive­
lului ziarului, de întărire a
eficacităţii lui.
Nici o presă din lume nu s-a
bucurat de dragostea, respectul
şi grija de care se bucură din
partea oamenilor muncii presa
sovietică, presa comunistă.
Cărui fapt se datoreşte acest
lucru ?
Dragostea, respectul şi grija
cu care poporul muncitor în­
conjoară presa comunistă îşi
are izvorul în făptui că ea slu­
jeşte cu devotament interesele
poporului, în faptul că ea mi­
litează ou înflăcărare pentru
înfăptuirea celor mai nobile
idealuri ale celor ce muncesc.
Pătrunsă de o înaltă princi­
pialitate marxist-leninistă, pre­
sa’ comunistă a devenit o puter­
nică armă a partidelor comu­
niste şi muncitoreşti. Gu ajuto­
rul presei, partidul de tip nou
stabileşte o strînsă legătură cu
masele, conducîndu-Ie în spiri­
tul luptei de clasă şi ăl mora­
lei comuniste, organizîndu-le şi
mobilizîndu-le lă luptă pentru
triumful cauzei păcii şi socia­
lismului.
Presa comunistă este presa
ceă mai democratică din lume.
Această trăsătură îşi găseşte
expresia în faptul că ea se pri­
cepe să stea de vorbă zi de zi
cu milioane de oameni ai mun­
cii în limbajul lor, pe înţelesul
lor şi în faptul că ea este scrisă
de mase, pentru mase.
Presă comunistă este pusă în
slujba ideilor şi politicii parti­
dului clasei muncitoare; ea este
condusă nemijlocit de către
partid — exponentul cel mai de­
votat al intereselor poporului.
Spiritul de partid este trăsătu­
ra fundamentală care caracteri­
zează Orice ziar comunist, în­
treagă activitate a presei de
tip nou.
Gontinuatoare credincioasă a
glorioaselor tradiţii ale presei
revoluţionare create de Lemn,
presă sovietică constituie un
strălucit exemplu pentru întrea­
ga presă comunistă.
In presa sovietică îşi găseşte
o puternică oglindire uriaşa ex­
perienţă a constructorilor co­
munismului, sînt tratate pe
larg problemele ideologice ale
mişcării muncitoreşti şi proble­
mele vieţii internaţionale, este a- ţă din experienţa presei comu­ păşirea angajamentului luat în cinstea care arată posibilităţile existente în sec­ numeroase competiţii sportive şi avut ioc în ziua de 1 Mai, la ore­ C Utemista AI- *
parătă cu fermitate cauza pro­
gresului, păcii şi fericirii po­
poarelor.
W A / W. / v ^ W vV'AAAAAWVNAAA^A'WVVWVvV vV W /W v W W W ^ W V W v V v V v W W V y W \ W \ \ \ \ \ -;v\VA/ W ^^^^A ^A A N W v^A ^A A V V V V V ^^^^\^y^V :
Concursul corespondenţilor voiunîeriPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA I
Unitate fruntaşă
Marţi 5 mai 1959 a a a g a a nan— OOTrrcaaBnap— cao a i n w Alături de ceilalţi oameni ai pelul de unitate fruntaşă pe re­ Primind drapelul, tov. Si­
muncii din raion, lucrătorii din giune. mion Păcuraru, responsabilul
4 pagini 20 bani unitatea A.D.A.S. Sebeş au ob­ unităţii A.D.A.S. din Sebeş, a
ţinut însemnate realizări. La festivitatea înmînării dra­ exprimat hotărîrea acestui co­
pelului, au participat reprezen­ lectiv de a face totul, pentru
Pentru îndeplinirea şi depă­ tanţi ai Direcţiei generale a menţine drapelul de unitate
şirea sarcinilor de plan la toţi A.D.<4.S., ai Direcţiei regionale fruntaşă pe regiune.
A.D./l.S. şi ai unităţilor raio­
indicii, colectivul acestei uni­ nale A.D.A.S. din regiunea GH. RĂDĂCINĂ
tăţi a primit zilele trecute dra­ noastră.
Consfătuire rodnică
Zilele acestea, la biblioteca Cu acest prilej s-a insistat a- fost recomandate ca metode şi
raională din Alba Iulia, a avut supra metodelor folosite pen­ procedee din cele mai potrivite
loc o consfătuire a femeilor tru mărirea numărului de citi­ pentru cuprinderea unui nu­
activiste pe tărun obştesc din tori. măr sporit de cititoare în jurul
cartierele oraşului. In cadrul Angajamentele luate de că­ bibliotecilor de casă.
Experienţa şi tradiţiile presei acestei consfătuiri, s-a discu­ tre participantele la consfătui­ Au fost evidenţiate tovarăşe­
sovietice constituie un exemplu tat despre activitatea celor 20 re sînt o garanţie in plus că le Ana Groza, Liliana Zbrinski,
viu, însufleţitor şi mobilizator biblioteci de casă şi a cercuri­ numărul cititoarelor din cartie­ Cornelia Iiinza, Sanda Nico-
pentru presa comunistă şi pro­ lor de citit, care funcţionează rele oraşului Alba lulia, nu nu­ lescu, Maria Tenie, Cornelia
gresistă din întreaga lume. sub îndrumarea şi cu sprijinul mai că nu va scădea sub 609, Raţiu, Aria Pitea, Victoria Păs-
comitetului de femei, şi a bi­ cite sînt in prezent, dar va culescu, Felicia Zdrenghea, Ma­
In toate ţările socialiste pre­ bliotecii raionale. spori, şi mai mult prin înfiin­ ria Mosteski şi altele, care au
sa a devenit un bun al poporu­ ţarea de noi biblioteci de casă. depus o rodnică activitate în
lui, un puternic instrument pus Consfătuirea a dat rezultate cadrul bibliotecilor de casă.
în slujba maselor largi. Gîtă bune. Ea a constituit un pre­ Munca cu cartea la domici­ De aceeea, comitetele raional
deosebire între această presă, ţios schimb de experienţă intre liul cititoarelor, discuţiile pur­ şi orăşenesc al femeilor le-a
care serveşte cauză celor mulţi activistele voluntare ale biblio­ tate de la om la om, lecturile oferit cadouri.
şi presa capitalistă, aservită tecii raionale, care răspund de in grup la cercurile de citit,
marilor monopoluri imperialiste, munca bibliotecilor de casă. recenziile şi serile literare au ANUŢA PAŞTEANll
jefuitorilor şi asupritorilor po­
poarelor, instigatorilor la un nou Acţiuni lăudabile
război! Scribilor puşi în slujba ] Cu ocazia festivalului comu­ iar pionierii au organizat un saivanului întovărăşirii, la a-
monopolurilor capitaliste le pla­ nal din Luncoiu de Jos, raio­ foc de tabără. menajarea unui parc în faţa
ce să trîmbiţeze adeseori despre nul Brad, brigada artistică a In cinstea acestei sărbători, şcolii etc.
aşa-zisa „libertate" a presei Şi în munca cu cartea, ti­
burgheze, despre aşa-zisa „liber­ căminului cultural din. aceas­ tinerii din Luncoiu. de Jos au
tate" de conştiinţă a slujitorilor obţinut rezultate frumoase in nerii din acest sat au dovedit
presei burgheze. Dar, despre ce tă localitate — formată nu­ • munca de folos obştesc. Ast- o preocupare susţinută. Dintre
cei 20 de tineri înscrişi la cori-
mai din utemişti — a prezen­ fel, ei au amenajat terenul de
fel de libertate de conştiinţă tat un reuşit program artistic, sport, au ajutat, la construirea cursul „Iubiţi cartea“, 11 au
poate fi vorba la acei care sînt obţinut deja insigna de „Prie­
legaţi de sacul cu bani al ca­ V. I. Lemn disoutltid cu un grup de corespondenţi la re­ ten al cărţii". Printre aceştia
pitaliştilor? Despre ce fel de li­ se află utemiştii Gh. Hărăguş,
bertate de conştiinţă poate fi Sărbătorirea zilei de 1 Maidacţia ziarului „Pravda" (1917). Maria Buftea, Sorin Borza,
vorba la acei care sînt plătiţi Ana Ilieş, Ruxanda Ecobescu,
ca să scornească în fiecare zi Din primele zile — rezultate in regiune Ileana Groza şi alţii.
cele măi gogonate minciuni pen­ frumoase Oamenii mun­ 1 Mai, sărbătoarea frăţiei mun­ FLORIN BENEA
tru a înşela măsele şi a le aba­
Haţeg cii din raionul citorilor din toate ţările.
te de la luptă de clasă, pentru Succesele calănentior Haţeg au săr- Pe locul numit „Moţeşti" MUNCITORI
a înteţi psihoză războiului? ____________ bătorit cu multă FRUNTAŞI
(Gurabarza), în după-amiaza zi­
Adevărata libertate a presei In întrecerea desfăşurată în cinstea tean, Dumitru Marin şi Ion Stăniloi, însufleţire ziua de 1 Mai. In lei a avut loc o petrecere cîm-
piaţa Stalin, din oraşul Haţeg penească.
există numai în ţările socia­ zilei de I Mai, colectivul uzinei noa­ sînt doar cîţiva dintre furnaliştii care s-au adunat peste 3.000 de mun­
liste, în care poporul a deve­ citori, tehnicieni, funcţionari, co­
nit suveran şi în care presa — stre a obţinut succese reinarcabile. s-au evidenţiat in aceste zile. lectivişti şi întovărăşiţi din cele ___¦ Şi în oraşul 1j
bucurîndu-se de cele mai bune Astfel, în cursul lunii aprilie, furna- In primele două zile din luna mai mai îndepărtate sate ale raio­
condiţii materiale — are un liştii au dat peste plan 929 tone de nului. Nu au lipsit nici munci­ | Sebeş, cu prile- Instalatorul A
vast cîmp de activitate con­ fontă, cocsarii au dat peste plan 311 a. c., şi semicocsarii de la bateriile torii întreprinderii „Geramica“
tone de semicocs, iar turnătorii şi-au din Baril Mare, ai fabricii de Sete iul zilei de Vasile Grigo- ]
1 şi II (Ab-der-Halden), au dat peste marmeladă din Haţeg, ai între­ | Mai, a avut loc rută lucrează ţ
prinderii „Vasile Roaită“ şi al­ pe şantierul la- ]
structivă în educarea şi mobi- i realizat planul în proporţie de 121,22 c pian 54 tone de semicocs. Acest suc­ ţii, care şi-au îndeplinit angaja­ ------------------1 un miting al minorului de 3
mentele luate în cinstea zilei de 650 mm. din -j
lizarea maselor largi la con­ la sută. ces dovedeşte că harnicii muncitori 1 Măi. Colectiviştii din Rîu Băr­ oamenilor muncii la care a luat i Hunedoara ca ţ
bat, Peşteniţă şi Demşuş, care cuvîntul tov. George Homoştea- t instalator de i
struirea vieţii noi, socialiste. Întrecerea socialistă continuă cu a- sînt hotărîţi să obţină rezultate şi mai an de an au obţinut recolte spo­ conducte. Ca ]
Este adevărat, în presa noa­ rite de cereale, au venit cu toţii nu„ prim-secretar al Comitetului I m e m b r u de ]
I
stră nu-şi găsesc loc materia­ celaşi entuziasm şi în luna mai. bune în cursul acestei luni. Printre raional de partid Sebeş. I
lele instigatoare la război, nici Astfel, în primele 3 zile din această cei mai buni, pot fi număraţi şeful După miting a avut loc- un (.
cele care preamăresc sistemul lună, colectivul furnalului nr. 2 şi-a de schimb Adam Proşan, sudorul Con­ concurs de motociclete, o serba c
depăşit sarcinile de plan cu 110,3 tone re populară în locul numit „A- L
bazat pe exploatarea omului de de fontă, iar cel al furnalului nr. 1 stantin Bucur şi prim-încărcătorul Vic­ t
către om şi nici cele care prea­ tor Şimon. rini" şi concursuri între echipele I r pariid este me- }
artistice din oraş şi de la sate.
măresc pe hoţi şi asasini ca pe cu 56 tone de fontă, llie Costiuc, Adam Ing. ION ANCIU Gu acest prilej a avut loc şi t ren în frun- ^
L tea
nişte eroi. De fapt, astfel de Kiss, Simion Stănculea, lonascu Mun­ uzina „Victoria"-Călan întrecerii socialiste, în- 1
la miting unde au făcut cunoş­ festivalul orăşenesc al tinere­ ţ- suîleţind prin exemplul său 1
materiale ar fi respinse cu dez­ tinţă cu colectivişti noi, din alte tului.
sate ale raionului.
gust de masa cititorilor noştri. 34? lo n e p e s t e au [ ş i' pe ceilalţi tovarăşi de 3
Presa din Republica Popu­ F. CHIRUŢA l muncă. !
Despre însemnătatea zilei de corespondent (. In cinstea zilei de 1 Mai,
lară Romînă continuă şi dezvol­ Colectivul oţelăriei Martin nr. 1 a « S şt chiar întrecuţi. Pentru a realiza
tă tradiţiile presei revoluţiona­ obţinut rezultate frumoase în prima acest obiectiv al întrecerii din a doua 1 Mai, a vorbit tov. Teodor Mu- _____ j_____ In Piaţa t tovarăşul Vasile Grigoruţă I
re şi progresiste din ţara noa­ etapă a întrecerii socialiste, elaborînd etapă, noi am hotărît să muncim tot reşan, prim-secretar al comite­ ) Mai, împodobi > şi-a depăşit norma de lucru ?
stră în frunte cu „Scînteia“, peste prevederile planului însemnate mai bine pentru a ne depăşi zilnic tului raional de partid. Alba lulia tă c u 4 d,;aPele r cu 15-20 la sută.
După miting, a urmat serba­ | şt portretele tna- b ,
experienţa acumulată în anii cantităţi de oţel. Acest lucru ne-a dat sarcinile de plan. După trei zile, deja Fruntaşa secţiei
construcţiei socialiste, ea înva­ posibilitatea să raportăm la I Mai de­ avem peste plan 347 tone oţel, tone rea. Cu acest prilej au avut loc ----------------- rilor dascăli, a l
ţie, precum şi hotărîrea oţelurilor de a programe artistice pe estradele le 10, un miting al oamenilor l bu Cezariana ;
niste internaţionale şi în pri­ acestei zile. special amenajate.
mul rînd din experienţa glo­ întrecerea însă nu a luat sfîrşit. cîştiga întrecerea cu reşiţenii. SIDONIA RUSAN muncii. La miting a luat cuvin- • lucrează în e- f
corespondentă
rioasă a presei sovietice. Oţelarii reşiţeni, după cum bine se ALEXANDRU NOJOGAN tul iov. Ştefan Bourcanu, prim- ^ chipa legumi- I
Prim-topitor la ofelăria Atarlin secrefar al Comitetului raional ^ colă a G.A.S, I;
Presa din ţara noastră exer­ ştie, ne-au luat-o înainte. Aceasta nu Oamenii mun-
| cii din Brad au
cită un rol important în mobi­ înseamnă că nu pot fi ajunşi din ur- nr. 1 C.S. Hunedoara de partid Alba. Tov. Boureanu [ Mintia, secţia
lizarea oamenilor muncii la în­ sărbătorit în a subliniat în cuvîntul său că t Deva. Sîrguin- p
făptuirea politicii partidului şi Vom realiza succese si mal m ari Brad i mod festiv ziua ^ ţa şi dragos- i
guvernului de construire a so­ muncitorii din întreprinderile o-
raşului şi raionului Alba au in-
Colectivul de laminatori care deser­ solidarităţii in­ tîmpinat măreaţa sărbătoare a r(. tea pe care o
cialismului şi apărare a păcii. Acest succes însă nu epuizează po-
Militînd pentru aplicarea în veşte laminorul de 800 mm. a primit sibiliiăţile noastre. Ca dovadă stau cele ternaţionale a clasei muncitoare oamenilor muncii de pretutin­ j- depune în mun-
nu de mult steagul roşu de fruntaş pe - 1 Alai.
viaţă a hotărîrilor Congresului ramură pentru realizările obţinute în aproape 300 tone oţel laminate peste Spre Piaţa Stalin, încă din deni cu realizări deosebite. L ca de întreţi-
al doilea al partidului, presa semestrul II al anului trecut. Cu acea­ plan în primele trei zile ale lunii cu­
noastră a adus în anii din ur­ stă ocazie laminatorii s-au angajat să rente. Acest lucru dovedeşte hotărîrea primele ceasuri ale dimineţii se Cu prilejul mitingului, oame­ nere a răsadurilor i-au a- -j
mă un aport serios la dezvol­ elaboreze pînă la sfîrşitul anului încă colectivului nostru de a dezvolta pe revărsau coloane de tineri şi nii muncii şi-au' manifestat de­ ţ dus aprecierea tovarăşelor ei
tarea industriei şi producţiei 2.000 tone laminate: total angajament, mai departe succesele obţinute pînă a- vîrstnici pentru a participa la votamentul faţă de ideile inter­ I şi a conducerii secţiei. In Î
industriale, la transformarea so­ 8.000 tone. cum, de a menţine la Hunedoara mitingul oamenilor muncii. In naţionalismului proletar, faţă de f cinstea zilei de 1 Mai s-a si- 1
cialistă a agriculturii, la ridica­ steagul cîştigat. jurul orei 10 cînd piaţa era arhi­ unitatea ţărilor lagărului socia­ j- mat printre fruntaşele sec- -J
rea nivelului cultural şi politic Pînă la 1 Mai, din aceste tone au plină, de la tribună, tov. Remus list, hotărîrea lor de a merge ţ ţiei. La repicatul roşiilor, un-
al maselor largi. fost produse 3.G68, ceea ce reprezintă IOAN MUNTEANU Podeleanu, prim-secretar al Co­
depăşirea angajamentului luat în cins­ secretarul organizaţiei de bază mitetului raional de partid Brad, şi pe viitor pe calea construirii, t de a muncit în ultima vre-
In prezent, partidul cere pre- tea lui 1 Mai cu mai bine de 2.000 laminorul 800 mm. C.S. Hunedoara a vorbit celor peste 2.000 de oa­
tone. socialismului în R.P.R. ^ me, şi-a realizat norma zilni- ^
(Continuare tn pag. 3-a) meni ai muncii despre ziua de
In cursul după-amiezii a avut ^ că în porporţie de 145-150 la "]
f sută. , ¦ ţ 1
loc o serbare cîmpenească.
aa&VJM. 5
W/VW\^*
: -------- ------->. — ......... .... .............. . . ..