Page 9 - 1959-05

PR')!.ETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1ŢI-V A I
Anul XI Nr. 1353
SPRE N O I S UC CES E
ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
Siderurgiştii hunedoreni
continuă şirul succeselor
După ce au cinstit ziua de 1 Mai
cu frumoase realizări în producţie, har­ ducţie cu 4.225 tone fontă.
nicii siderurgişti de la Hunedoara con­
tinuă întrecerea socialistă pentru spo­
rirea şi ieftinirea producţiei de fontă, puternic imbold pentru noi şi impor­
oţel şi laminate.
în fiecare zi 175 tone
oţel peste plan
După cum se ştie, Ia cuptoarele
Martin, ca de altfel şi în alte secţii,
flăcările au rămas nestinse chiar şi
în prima zi de mai. Mergîud pe linia
frumoasei tradiţii de a obţine rezultate
cît mai bune, oţelarii de la cele două
oţelării Martin au reuşit ca în fieca­
re din primele trei zile din această
lună să producă în medie cu 175 tone
mai mult oţel decît prevederile pla­
nului. In această perioadă numai la
oţelăria nr. 1 s-a produs în pius 347
tone metal.
De asemenea şi la noua oţelărie s-atî
obţinut rezultate mulţumitoare. De pil­
dă, Ia cuptorul nr. 2, unde muncesc
prim-topitori harnici ca Z. Pane, T.
Caramalis şi M. Brînzei, s-a realizat
în ziua de 3 mai un indice de 8,17
tone metal pe m.p. vatră. In aceeaşi
zi, la cuptorul nr. 1, indicele de uti­
lizare a fost de 7,92.
La secţia Il-a furnale
Muncitorii şi tehnicienii care deser­
vesc furnalele 5 şi 6 au realizat în
primul trimestru al anului peste
4.000.000 lei economii. Numai în luna
'Atenţiune /... Urmează trece­
rea in revistă a gărzilor munci­
toreşti, după care începe mitin­
gul oamenilor muncii din oraşul
Deva. „ ........... ., . .
Tribuna oficială în timpul demonstraţie’ oamenilor muncii din oraşul Deva cu prilejul zilei de 1 Mai.
1/ ' /—<r-' r~>r
Miercuri 6 mai 1959
aprilie ei şi-au depăşit planul de pro­
Succesele dobîndite au constituit un
tante realizări. Bunăoară, numai în
primele trei zile din luna mai au pro­
dus peste plan 264 tone fontă. Între­
cerea furnaliştilor de la secţia II-a
continuă.
Cocsarii deţin
conducerea
In puţine locuri de muncă se des­
făşoară o întrecere atît de însufleţită
ca la cocserie. Muncitorii şi tehnicie­
nii din acest sector urmăresc ca co­
lectivul de aici să depăşească cu re­
gularitate planul de producţie la toţi
indicii. Preocupările cocsarilor se con­ In primele zile de muncă ale acestei
cretizează tot mai mult în rezultatele
obţinute în întrecerea cu celelalte sec­ 350 tone minereu aglomerat peste plan.
ţii din combinat
In palru luni de zile ei au livrat
furnaliştilor 22.287 tone cocs metalur­
gic peste plan, realizînd în acelaşi
timp importante economii. Odată cu
începerea lunii mai, întrecerea socia­
listă de la cocserie s-a ridicat pe o
treaptă superioară. Primele trei zile
Sărbătorirea z ii
Cu prilejul zilei presei comuniste,
redacţia ziarului „Drumul socialismu­
lui“, organ al Comitetului regional de
partid şi al Sfatului popular regional,
a organizat ieri după-amiază cu co­
laboratorii, corespondenţii şi cititorii colaboratori, corespondenţi şi cititori
săi consfătuiri, în cadrul cărora au
fost făcute expuneri privind istoricul
şi activitatea presei comuniste, precum
şi activitatea ziarului regional „Dru­
mul socialismului".
LA DEVA
Consfătuirea cu colaboratorii, cores­
pondenţii şi cititorii ziarului organi­
zată la Deva, a avut loc în sala festi­
vă a şcolii medii mixte nr. 2 „Dece-
bal".
La consfătuire a participat din par­
tea Comitetului regional de partid,
tovarăşul Rudolf Balazs, membru al
biroului comitetului regional de partid,
reprezentanţi ai organelor locale de
partid şi de stat, colaboratori, cores­
pondenţi şi cititori din oraşul Deva,
Simeria, din Călan, din raioanele llia,
Brad, Sebeş şi Orăştie.
In cadrul consfătuirii tovarăşul Ion
Sîrbu, redactor şef al ziarului „Dru­
mul socialismului" a prezentat un re­
ferat privind istoricul de luptă al pre­ corespondenţi voluntari, colaboratori,
sei comuniste, activitatea desfăşurată
pînă în prezent de către redacţia zia­
rului „Drumul socialismului“ pentru
traducerea în viată a hotărîrilor par­
-v
* $ •î
v• Hm mm*, .i.. v i '#- ţ: ... . IŞ- #¦•¦>
Ş-Msm .<& t e m şîx
s-au soldat cu 654 tons cocs peste
plan. Cocsarii afirmă că se poale ob­
ţine şi mal mult.
Şi în alte secţii
se pot obţine rezultate
bune
După marea sărbătoare a oameni­
lor muncii şi în alte secţii din Com­
binatul siderurgic Hunedoara, munca
se desfăşoară ai avînt. Merită să fie
subliniat faptul că muncitorii şi teh­
nicienii de la fabrica de aglomerare
a minereurilor, care au rămas datori
cu cîteva mii de tone minereu aglo­
merat faţă de planul lunilor prece­
dente, au pornit cu mai multă hotărî-
re să şteargă această pală neagră.
luni ei au reuşit să dea zilnic peste
De asemenea, lamlnatorii de la lami­
norul de 800 mm. au produs în a-
ecastă perioadă cu 292 tone laminate
mai mult decît era planificat.
Ar fi de dorit, şi în a,cest sens exis­ ha. şi au început plivitul griu­
tă posibilitate, ca şi colectivele de
muncă de la Bluming, de la secţia
l-a furnale şi de la oţelăria electrică
să caute să obţină în viitor reali­
zări cît mai bune.
presei comuniste
tidului şi guvernului, precum şl a
hotărîrilor ' Conferinţei regionale de
partid.
După expunerea făcută, numeroşi
ai ziarului au luat cuvîntul arătînd
felul cum ziarul s-a ocupat de cele
mai importante probleme de ordin
ideologic, politic şi economic, arătînd
totodată lipsurile manifestate şi fă-
cînd propuneri preţioase pentru ridi­
carea conţinutului şi calităţii ziarului.
in încheierea consfătuirii, tovarăşul
Rudolf Balazs, membru al biroului co­
mitetului regional de partid, a subli­
niat sarcinile ce revin ziarului în vi­
itor şi măsurile ce trebuie luate pen­
tru traducerea lor în viaţă.
IA HUNEDOARA
Consfătuirea de la Hunedoara, pri­
vind sărbătorirea zilei presei comu­
niste, a fost organizată în colaborare
cu redacţia ziarului „Uzina noastră“.
La consfătuire au participat tova­
răşii Lazăr Frenţoni, membru în bi­
roul Comitetului orăşenesc de partid
Hunedoara, Gavrilă Zold, redactor şef
al ziarului „Uzina noastră", numeroşi
membri ai colectivelor gazetelor de
perete din întreprinderile şi institu­
ţiile oraşului, cititori ai ziarelor „Dru­
mul sociali aiului" şi „Uzina noastră“.
¦ir
Asemenea consfătuiri au mai avut
loc la Petroşani, Haţeg şi Alba lulia.
;h&. <
şm
4 pagini 20 bani
Atenţie deosebită
lucrărilor
de întreţinere
a culturilor
La o secţie a G.A.S. Călan
Colectivul secţiei din Bîrcea
Mare a G.A.S. Călan acordă o
deosebită atenţie întreţinerii cul­ trebuie să fie folosit ca cen­
turilor de pe cele 40 ha. de gră­
dină irigată. Lucrătorii de aici
au aplicat în urmă cu două
săptămini o grăpare uşoară pe
8 ha. cultivate cu cartofi tim­
purii, au îngrijit răsadurile de
pe 1.400 m. p. şi au plantat in
grădină varză timpurie pe o su­
prafaţă de 5 ha., 160.000 fire
răsad de gulioare pe un ha. etc.
Zilele trecute a început aici
prăşitul culturilor din grădină.
Pînă ieri, 5 mai, s-a prăşit
varza timpurie de pe cele 5 ha.,
rădăcinoasele ( morcovi, pătrun­
jel), de pe 5 ha. şi sfecla roşie
de pe un ha. S-au prăşit de a-
semeriea 0,8 ha. cu ridichi, 1,5
ha. cu ceapă verde, gulioarele
şi alte culturi. Acum, harnicul
colectiv al secţiei a început
plantarea in grădină a 160.000
fire roşii şi 400.000 fire ardei.
Intr-o Îînără gospodărie
colectivă
După terminarea irisăniînţării
porumbului pe cele 60 ha. pla­
nificate, colectiviştii din tînâra
gospodărie colectivă „Drumul
belşugului“—Bîrcea Mare s-au
ocupat de întreţinerea culturi­
lor. Ei au aplicat praşila l-a la
floarea-soarelui, cultivată pe 3
lui de toamnă. Numai ieri, 5
mai, colectiviştii au plivit 15 din
cele 50 ha. cultivate cu grîu.
S-au evidenţiat pînă acum echi­
pa a IV-a, condusă de tov.- Ilie
Visirin şi echipa a Il-a condusă
de tov. Petre Anghel.
După terminarea plivitului,
colectiviştii şi-au propus să în­
ceapă prăşitul sfeclei de zahăr
de pe 4 ha. şi plantarea a cca.
200.000 fire răsaduri de roşii,
ardei, varză de toamnă şi vi­
nete, în grădina lor care se în­
tinde pe o suprafaţă de peste
8 ha.
Vie actîvîîaîe în saiele
comunei Crisfur
Membrii celor 4 întovărăşiri
agricole din saiele comunei
Crislur îndrumaţi de către comi­
tetul comunal de partid şi sfa­
tul popular, muncesc cu rîvnă
în aceste zile pentru terminarea
plivitului culturilor de toamnă,
întovărăşită din satele Archia
şi Bîrcea Mică au terminat de­
ja plivitul griului. In întreaga
comună s-au plivit peste 450
Im. din cele 475 ha. cultivate cu
gb» rîu de toamnă. i luate prin contractul colectiv. Con­
Membrii întovărăşirii agricole
„Dr. Petru Groza" din Cristur
au terminat şi prăşitul sfeclei
de zahăr.
Harnici s-au dovedit a fi şi
iov. Cosma Ambrozie, Ladislau
Kepeţi, Samoilă Şooş şi mulţi
alţii din întovărăşirea „16 Fe­
bruarie“ unde s-au prăşit 3 din
cele 5 ha. cultivate cu sfeclă de
zahăr.
I consiliului de judecată de pe lingă u-
° Reducerea preţului de
cost al cărbunelui — sarcină
importantă a minerilor Văii
Jiului (pag. 2-a — pagină
specială) ;
° Fiecare membru şi can­
didat de partid cu sarcini con­
crete (pag. 3-a) ;
0 In Camera Comunelor:
Deputaţii laburişti condamnă
politica puterilor occidentale
(pag. 4-a) ;
° AAanevre aeriene ale ţă­
rilor membre ale pactului de
la Bagdad (pag-. 4-a) ;
0 Berlinul occidental nu
tru de provocări împotriva
R. D. Germane (pag. 4-a) ;
0 Pentru încetarea expe­
rienţelor cu arma nucleară
(pag. 4-a).
Să realizăm indici superiori în folosirea agregatelor
Toată atenţia calităţii cocsului
Atît plenara 6.G. al P.MR.
din noiembrie anul trecut, cît> şi
Conferinţa regională de partid,
au pus în faţa siderurgiştilor
hunedoreni, sarcina sporirii pro­
ducţiei de metal, îndeosebi a
producţiei de oţel. Pentru a pro­
duce însă mai mult oţel, e ne­
cesară mai multă fontă. Ori,
creşterea producţiei de fontă nu
poate fi obţinută decît pe sea­
ma ridicării necontenite a indi­
cilor de utilizare a furnalelor.
Tn această direcţie, colectivul
de furnalişti de la secţia fur­
nale noi, a obţinut o seamă de
succese frumoase. In luna mar­
tie bunăoară, la furnalul 5 a
fost realizat un indice de rea­
lizare de 0,892 tone fontă pe
m.c. volum util, iar la furnalul
6 un indice de 0,833 tone fon­
tă, pe m.c. Pe secţie, indicele
s-a ridicat la 0,869 tone fontă.
Aceşti indici înalţi ne-au dat
posibilitatea să elaborăm peste
prevederile planului de produc­
ţie în luna respectivă, aproape
2.500 tone fontă.
Succese frumoase am realizat
şi în luna aprilie, cantitatea de
fontă produsă în plus, ridieîn-
du-se la mai bine de 4.000 to­
ne. Ga o încununare a străda­
niei colectivului nostru, la data
de 23 aprilie am realizat cel
mai ridicat indice de utilizare
obţinut la furnalele din ţara
noastră : mai bine de o tonă
fontă pe m.c. volum util. Dato­
rită acestui indice, în ziua res­
pectivă am elaborat peste pre­
vederile planului 203 tone fontă.
Principalii factori de care de­
pinde realizarea de indici înalţi
Pentru
a !npjiiHBnîsiop Iute în contractul colectiv
Una din cele mai de seamă sarcini
ce revin conducerii întreprinderii şi
comitetului de întreprindere este asi­
gurarea îndeplinirii angajamentelor
ştienţi de acest lucru, comitetul de în­ în trimestrele următoare.
treprindere şi conducerea uzinei „Vic-
toria"-Călan a supus dezbaterii colec­
tivului de muncitori, tehnicieni şi in­
gineri, la începutul anului, proiectul
de contract colectiv. In urma dezbate­
rii acestui proiect, au mai fost in­
cluse în contract 214 măsuri.
Recent, a avut loc analiza realizării de gudronat tuburi, a cuptorului elec­
prevederilor contractului colectiv în
La secţia de încheiat ciorapi de la fabrica „Sebeşul" lucrea­
ză şi comunista Ana Farkaş. Experienţa căpătată în munca pe
care o prestează, strădaniile sale şi disciplina de care dă do­
vadă la locul de muncă au făc ut să se bucure de mult presti­
giu in rîndurite muncitorilor. De asemenea, îşi depăşeşte lu­
nar sarcinile de plan cu 15— 17 la sută.
IN CLIŞEU : Tovarăşa Ana Farkaş la locul de muncă.
mianmnaMD««im*xwho9» »«•wwwuww*w.i»jsw!Mjia
şi minereului aglom erat
de utilizare sînt menţinerea unui
mers constant al furnalelor, ex­
ploatarea lor corectă şi urmări­
rea continuă a proceselor din
furnal, aprovizionarea la timp şi
de calitate cu cele necesare pro­
cesului de elaborare a fontei.
Cît priveşte mersul constant
al furnalelor, acesta se poate
realiza printr-o urmărire atentă
a proceselor din furnale, evitîn-
du-se astfel eventualele deranja­
mente ce s-ar putea ivi pe par­
cursul exploatării. La rîndul lor,
aceste deranjamente produc va­
riaţii în temperatura furnalelor.
Variaţiile de temperatură duc
la un mers inconstant, cu agă­
ţări, la reducerea mersului fur­
nalelor.
In ultima perioadă de activi­
tate, aceste deranjamente au'
fost mult reduse, fapt ce expli­
că-în mare măsură succesele
realizate.
Reducerea mersului furnale­
lor se datoreşte însă nu numai
conducerii greşite a procesului
tehnologic şi în mare măsură
şi lipsei de materiale. Anul a-
cesta, începînd din martie, da­
torită unei aprovizionări bune,
am reuşit să evităm în mare
măsură defecţiunile care în a-
nii trecuţi erau frecvente. Gu
toate acestea, mai sînt cazuri în
care minereul aglomerat şi coc­
sul, principalii componenţi ai
şarjelor, sînt de slabă calitate,
fapt ce afectează realizarea u-
ea integrală
primul trimestru al acestui an. Cu a-
ceastă ocazie s-a constatat că din cele
214 propuneri, pînă în prezent 118 au
fost realizate, 29 sînt în curs de
realizare, iar 67 au rămas de rezolvat
Printre realizări se numără: meca­
nizarea strungurilor mari la meca­
nică, ridicarea temperaturii la furnale, asigurările sociale, s-au prevăzut o se­
formarea comisiei pentru constatarea
cauzei rebuturilor în toate domeniile
de lucru, repararea utilajului la ra­
diatoare şi la vane de băi, a cuptorului măsuri de prevenire a accidentelor şi
tric la emailaj, repararea acoperişului
Tov. David
Lazăr, secretar
al Comitetului
regional de par­
tid, rostind cu-
vintarea la m i­
tingul oameni­
lor muncii din
Deva.
nor indici de utilizare superiori
In ce priveşte minereul aglo­
merat, principala materie primă
Ia furnalele secţiei noastre, a-
cesta are un conţinut redus de
fier, ceea ce duce la o produc-:
ţie redusă de fontă pe m.c. voV
lum util, deşi furnalele merg
din plin.
Privitor la cocsul livrat de
către uzina cocsochimîcă a com­
binatului, cocs folosit la furna­
lul nr. 6, avem obiecţii în ce
priveşte umiditatea şi rezistenţa.
In unele perioade, acest cocs s-a
încadrat în cerinţele de calitate.
Alteori însă — şi, din păcate,
nu rareori, — rezistenţa la tobă
e abia de 270 kg., ceea ce e prea
puţin faţă de condiţiile ce se cer
cocsului introdus în furnalul res­
pectiv. Se mai constată la coc­
sul de Hunedoara.-o inconstan­
ţă în ce priveşte rezistenţa, lu­
cru care de asemenea ne dă
multă bătaie de cap. Trecînd la
umiditate, se constată şi aici că
admisul de 5- procente este de­
seori depăşit, fapt care duce la
perturbări în desfăşurarea nor­
mală a procesului de elaborar»
a fontei.
Rezultatele de pînă acum nu
epuizează posibilităţile noastre
în ce priveşte sporirea indicilor
de utilizare. Furnalele secţiei a
Il-a pot produce mai multă fon­
tă. Se cere pentru aceasta însă
să fim mai mult sprijiniţi în ce
priveşte calitatea cocsului şi a
minereului aglomerat.
Ing. DUMITRU BIRZU1CA
şef de schimb la Furnalele 5-6
Combinatul siderurgic Hunedoara
la atelierul de sablaj, punerea în ex­
ploatare a pompei nr. 4 la staţia pom­
pe centrale, utilizarea turnului de ră­
cire în orele de vîrf etc.
In ce priveşte protecţia muncii şi
rie de îmbunătăţiri tehnico-organizato-
rice şi igienico-sanitare printre care
recepţionarea agregatelor de producţie,
a bolilor, amenajarea şi întreţinerea
in bune condiţiuni a spitalului, creşei,
căminului de zi, casei de naştere etc.
In problema disciplinei socialiste a
muncii şi în problemele cultural-spor-
tive, s-au luat de asemenea o serie
de măsuri. Pentru respectarea legali­
tăţii muncii s-au creat condiţiuni priel­
nice activităţii comisiei de litigiu şi
zină, pentru a educa oamenii muncii
în spiritul respectării legalităţii so­
cialiste. In trimestrul 1 a. c. s-au re­
dus cu 50 la sută cazurile de judecată
tovărăşească. In domeniul cultural se
va face un colţ roşu la semicocserie
şi se vor organiza 4 excursii cu frun­
taşii şi activiştii culturali in regiunea
Hunedoara.
In anul 1959, pentru măsurile de pro­
tecţia muncii s-a prevăzut o sumă de
43.500 lei, iar pentru măsurile tehni-
co-sanitare s-au prevăzut 11.800 lei.
Cu ocazia analizei s-a constatat că
productivitatea muncii în această pe­
rioadă a crescut la furnale cu 4,5 la
sută, iar la turnătorie cu 9 la sută.
Procentul declasatelor la fontă s a
redus cu 0,5 la sută, iar la piese tur­
nate procentul de rebut a fost redus
cu 1,4 la sută la piese mecanice şi
sobe de gătit.
F. IOS1F
l. CRAŞCA
corespondenţi