Page 10 - 1959-05

Pag. 2
Reducerea preţului de cost al cărbunelui
sarcină Impopfiiffi i mlurlSiP Vieo
V A ^/iA iV W V pv\^<v.
Răspunzînd chemării celor 8 întreprinderi din Capitală, colectivele de muncă ale sectoarelor carbonifere
din Valea Jiului s-au angajat să obţină economii în valoare de 13 milioane lei. O serie de exploatări mi­
niere ca Lonea, Petrila, Vulcan şi Uricani au reuşit să realizeze economii la preţul de cost în valoare de
2.343.000 Iei. Altele însă, ca Lupeni şl Aninoasa, au depăşit cu peste 4.500.000 lei preţul de cost, în mare
parte datorită sumelor importante pe care le-au plătit drept penalizări pentru calitatea necorespunzătoare a
cărbunelui.
Pentru a vedea felul în care a fost îndeplinit pînă acum acest angajament, redacţia ziarului nostru a
solicitat părerea unor tovarăşi cu munci de răspundere din cadrul exploatărilor miniere din Valea Jiului.
Publicăm mai jos cîteva din scrisorile sosite.
Preocuparea principală a
organizaţiei noastre de bază
Atenţia noastră principală es­
te îndreptată spre . folosirea tu­
turor posibilităţilor care ar face
ca preţul de cost al cărbunelui
să fie din ce în ce mai redus.
In adunările generale ale or­
ganizaţiei de bază, în consfătui­
rile de producţie, precum şi în
cercurile şi cursurile învăţămîn-
tului. de partid, se explică tutu­ armare să fie tăiat la dimensiu­
ror celor care participă la ex­
tracţia de cărbune, legătura ce
există între costul cărbunelui
nostru şi bătălia pe care o dau
muncitorii din ramurile cărora
le livrăm cărbunele, pentru re-
ducera preţului de cost al pro­
duselor lor.
Un merit al organizaţiei noa­
stre de bază este acela că în
munca de convingere a mineri­
lor pentru sporirea producţiei
şi reducerea preţului de cost al
tonei de cărbune, nu s-a mulţu­
mit să arate importanţa redu­
cerii preţului de cost, ci a pus
accentul pe indicarea principa­
lelor căi prin care să se obţină
aceasta.
Datorită faptului că avem re­
partizaţi în fiecare loc de mun­
că şi în fiecare schimb cîţe /— 2
membri sau candidaţi, de partid,
organizaţia de bază contribuie
în mod direct asupra creşterii
producţiei, calităţii, reducerea
consumurilor de materiale şi e-
nergie, asupra creşterii produc­
tivităţii muncii. Comuniştii şt
utemişţii au sarcini concrete,
precise, în direcţia îmbunătăţi­
rii muncii în fiecare abataj.
In legătură cu consumul de
exploziv pentru puşcare, orga­
nizaţia d e . bază a dat ca sarci­
nă de partid artificierilor comu­
nişti să supravegheze cu aten­
ţie sistemul de batere a găuri­
lor. De cînd au primit această
sarcină, artificierii comunişti
Vasile Coconet, Mardare şi al­
ţii, caută să prindă momentul
cînd în abataje se face opera­
ţia de batere a găurilor. Prin-
zînd acest moment, oi stabilesc,
împreună cu minerii, numărul
de găuri care urmează să fie
bătut, precum şi poziţia şi di­
recţia lor pentru obţinerea unui
maximum de randament. Fără
îndoială că aici se ţine seama
de tăria cărbunelui şi de gro­
simea intercalaţiilor.
Economisirea materialului
lemnos este una din preocupă­
rile principale ale organizaţiei
de partid, conducerii administra­
tive a sectorului şi a comitetu­
lui de secţie sindicală. Trebuie
să spun că în această direcţie,
CE SE POATE OBŢINE DIN CELE 2.343.000 LEI, CARE
REPREZINTĂ ECONOMIILE R EALIZATE LA PREŢUL DE
COST AL CĂRBUNELUI DE EXPLOATĂRILE MINIERE PE­
TRILA, LONEA, VULCAN SI URICANI.
»^^AA/WvA<^AAA?VV^/WV^^
DUMITRU VASGUL
secretar al organizaţiei de bază
nr. 1 mina Uricani
conducerea minei a luat mă­
sura bine venită ca lemnul de
nile cerute de condiţiile fiecă­
rui abataj şi să fie trimis la
acele locuri de muncă pentru
care a fost tăiat. De asemenea,
organizaţia de bază a studiat
posibilităţile de recuperare a li­
nei părţi din lemnul intrat în
armătură si a recomandat mem-
Din experienfa
fruniaşiior
brilor şi candidaţilor de partid
ca acolo unde este posibil, să
se răpească o parte din lemn.
Astăzi, răpirea lemnului s-a
transformat într-un obicei în a-
batajele conduse de tovarăşii
Victor Cîrciumaru, Stâncii Teo­
doreseu, Ioan Bria ş. a., fără ca
aceasta să provoace accidente.
Un rol negativ în bătălia
pentru reducerea preţului de
cost al cărbunelui este neglijen­
ţa pentru calitatea cărbunelui,
care ungQt-i se simte si la noi.
Aşa se face că la începutul lu­
nii aprilie, procentul admis de
cenuşă la mina noastră a fost
Sarcina a fost îndeplinită
Printre sarcinile trasate de Gonfe-
rinţa regională de partid minerilor
Văii Jiului este şi aceea de a reduce
costul fiecărei tone de cărbune extras
cu 3 lei.
Colectivul de muncă de la Vulcan,
care s-a preocupat de îndeplinirea a.
cestei importante sarcini, a reuşit să
reducă preţul de cost al cărbunelui cu
4,21 lei pe tonă. Factorii care au con­
tribuit la obţinerea acestui succes au
fost mai mulţi. In primul rînd trebuie
amintită hotărîrea luată de conducerea
minei Vulcan ca bonurile de materiale
să fie aduse la raport în fiecare di­
mineaţă de către şefii de sectoare,
pentru a fi discutate cu şeful exploa­
tării. Această măsură are drept scop
o mai bună gospodărire a materiale­
lor şi deci economisirea lor. Ca o do­
vadă că măsura este bună, este însuşi
faptul că s-au redus cheltuielile la
materiale mărunte de la 2,40 lei pe
tonă la 1,12 lei pe tonă, în primul tri­ nelui pentru ca rezultatele obţinute să
mestru al acestui an. Demn de amin­
j exploatările car­
cu mult depăşit. Comitetul de
partid, conducerea administrati­
vă a minei şi comitetul sindical
au organizat chiar în primele
zile ale lunii cîteva consfătuiri
pe fiecare schimb, în care a fost
arătată starea proastă de lu­
cruri : procentul de cenuşă ad­
mis era depăşit cu 3,3 la sută.
Opinia de masă ce s-a creat
în sprijinul îmbunătăţirii conti­
nue a calităţii, s-a dovedit deo­
sebit de eficace. Chiar în prime­
le zile după aceea, procentul de
cenuşă a scăzut sub cel admis.
Dacă lucrurile vor continua să
meargă tot aşa de bine, mina
noastră nu numai că nu va plă­
ti penalizări, ci va primi chiar
bonificaţii aşa cum s-a întim-
plat şi lunile trecute şi asta va
influenţa în mod pozitiv asu­
pra preţului de cost.
Acestea sînt doar cîteva as­
pecte din eforturile colectivului
nostru îndreptate spre reduce­
rea preţului de cost al cărbu­
nelui. Ele se concretizează în
cifre îmbucurătoare: în primul
trimestru, mina noastră a dat
tona de cărbune cu 5,75 lei mai
ieftină decît a fost planificat.
Colectivul nostru se va stră­
dui ca în întrecerea socialistă
cu celelalte exploatări carboni­
fere din Valea Jiului să obţină
succese tot mai importante în
lupta pentru a da patriei căr­
bune tot mai mult şi la un preţ
de cost cit mai mic.
tit este şi faptul că în cursul primu­
lui trimestru s-au obţinut importante
economii de material lemnos.
Şi productivitatea muncii a crescut
în acest timp, ceea ce a contribuit la
reducerea preţului de cost.
De asemenea, datorită preocupării
minerilor pentru îmbunătăţirea cali­
tăţii cărbunelui, penalizările au fost
reduse de la 4,47 lei pe tonă, cît s-a
plătit în anul 1958, la 1,84 lei pe
tonă. E un succes, însă nu deplin.
Dacă s-ar fi redus complect penaliză­
rile pentru calitate, economiile la pre­
ţul de cost ar fi fost şi mai mari.
Colectivul minei Vulcan a luptat
pentru reducerea preţului de cost şi
străduinţele sale. au fost încununate
de succes. Se impune însă ca şi pe
mai departe să muncească la fel de
bine şi mai ales sa insiste mai mult
asupra îmbunătăţirii calităţii cărbu­
fie din ce în ce. mai mari.
D. LUCA
corespondenl toare ar fi urmărit cu mai mul­
In ultimii ani, minerii Văii Jiului
au obţinut succese importante în
lupta pentru sporirea producţiei de
cărbune. Productivitatea muncii a cres­
cut simţitor. Bunăoară, în trimestrul
I al anului 1959, productivitatea mun­
cii pe combinat a crescut cu 5 Ia su­
tă faţă de cea obţinută în anul 1958,
şi cu 12 la sută faţă de cea obţinută
în 1957. Aceasta, ca urmare a apli­
cării pe scară tot mai largă a ini­
ţiativelor noi în procesul de produc­
ţie, şi a extinderii mecanizării în a-
bataje şi pe galerii la toate exploa­
tările.
Cu toate că în trimestru) care s-a
scurs productivitatea muncii planifi­
cată a fost depăşită cu 1,2 ta sută pe
combinat, totuşi preţul de cost pe
tona de cărbune nu a putut fi reali­
zat. El a fost depăşit în special la
două elemente: energie şi .cheltuieli
de secţie.
Depăşirea consumului de energie
cu un kivh pe tona de cărbune în
perioada amintită, a fost determina­
tă de o serie de factori obiectivi.. Ast­
fel, în primele două iuni, din cauza
temperaturii atmosferice scăzute, au
fost necesare cheltuieli suplimentare
de energie, prin punerea în funcţiune
a compresoareior de rezervă, pentru
a se putea menţine o presiune cons-
DRUMUL SOCIALISMULUI Np. 1358
MWMWJftStetafrvL:-’' ta^Jl&aSiliRlaLa^iaiik^^tdagüüüié^afflüüax^aga^^
amrw:.!.33a » j r o iaaB »-. . : j g ş a ^ . y 0 a y ^ :.4
1/—•/—'/—'/—1/—>r-*r-»r“1 r-' r“*
„NUMAI PE BAZA CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII MUN- J
CCil SI A REDUCERII PREŢULUI DE COST POATE FI ASI- j
L GURATA CREŞTEREA ACUMU LARILOR SOCIALISTE ŞI RI- j
[• DICAREA CONTINUA A NIVE LULUI DE TRAI. ESTE CON- 1
CGLÜDENT A SE ARATA CA IN ANUL 1959, REDUCEREA ^
L PREŢULUI DE COST CU UN PROCENT IN INDUSTRIE, ]
L TRANSPORTURI SI CONSTRUCŢII ECHIVALEAZĂ CU O
[.ECONOMIE DE CIRCA 570 MILIOANE LEI“. -j
^MA^V^AAAAIVWV^ANWWWVWVWV^^ L (Din expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu- -j
apucam L Dej la şedinţa plenară a G.G. al P.M.R. din 26— 28 Ţ
L noiembrie 1958).
uJ w>l—I>--I•_/I i Ji_! wJ i /w.
m ăsurile adeptele r/% M ig im a n h n w a s a
Din cele 13 Calitatea cărbuneobiective impor­
milioane lei, cît D. ROTARU tante. In prima poate
s-au angajat să preşedintele comitetului jumătate a lu­
economisească de întreprindere — mina Lupeni nii mai vom or­
ganiza o consfă­
bonifere din Va­ tuire pe tema ca­ In primul tri­ însoţit de sepa­
lea Jiului în răspunsul dat che­ lităţii cărbunelui la care vor par­ mestru al anului DAN GOGOTA rarea manuală a
mării celor opt întreprinderi din ticipa muncitori, tehnicieni şi in­ în GUl'S, la ex- inginer şef la Exploatarea minieră şistului, cărbu­
nele extras de
Gapitală, o parte însemnată îi re­ gineri în vederea stabilirii cau­ ploatarca minie­ Aninoasa ele ar fi avut
ră Aninoasa pre­
vine colectivului exploatării noa­ zelor pentru care procentul de
ţul de cost al un eonţinut de
stre carbonifere. Am reuşit noi să steril în cărbune este atît de ri­
cărbunelui a fost depăşit cu şist mult mai redus, inîluen ţind
ne achităm de sarcinile avute dicat. Gu acest prilej va fi al­
15,82 lei pe tonă, dintre care în mare măsură situaţia pe în­
în această direcţie în cele patru cătuit un plan de măsuri, pe ca­
8,10 lei se datoresc penalizărilor treaga exploatare.
luni care s-au scurs? Bilanţul re însă ne angajăm să-l punem
la calitate. Să vedem mai întîi @ît priveşte sectorul II, care
primului trimestru, ne arată că cu adevărat în aplicare. De
care sînt cauzele. exploatează în straturile 13 şi
n-am reuşit. Dacă preţul de cost asemenea, pentru intensifica­
Aş vrea să menţionez de la 15, straturi sare au un Gonţinut
al cărbunelui a fost depăşit pe rea alegerii sterilului, vom
început ‘că atît în trimestrul tre­ mare de steril, însă a Găror in­
primul trimestru cu peste 8 lei instrui comitetele de secţie pen­
cut, cît şi în luna aprilie, noi tercalaţii nu permit în aceeaşi
pe tonă, dacă abia la jumătatea tru ca acestea să activizeze în­
am exploatat cărbune în condi­ măsură puşearea selectivă, ar
lunii aprilie ara reuşit să ne a- trecerea socialistă punîn’d ca o-
ţii de zăcămînt cu totul deose­ fi putut totuşi să micşoreze!,
chităm de datorie în ceea ce pri­ biectiv de bază calitatea cărbu­
bite decîţ acelea pentru care a cantitatea de cenuşă din eărbUf
veşte îndeplinirea planului de nelui. Dintre obiectivele întrece­
fost fixat b’aremul de cenuşă. nele extras alegînd cu mai mul­
producţie, o mare vină o au şi rii nu va lipsi desigur obţinerea
De asemenea, pentru faptul că tă conştiinciozitate şistul vizi­
organele sindicale. de economii la materiale. In ve­
sîntem nevoiţi să ţinem cărbu­ bil în abataje şi pe transpor­
Gătre sfîrşitul lunii ianuarie, derea reducerii consumului speci­
comitetul de întreprindere a ţi­ fic de aer comprimat, îi vom nele în stoG datorită lipsei de toare.
nut o plenară lărgită cu toate antrena şi pe mecanici în între­ vagoane de la preparaţiă PetrU Conducerea exploatării în
comitetele de secţie unde princi­ cerea pentru cea mai bună reţea. la şi opririlor dese ale funicu- colaborare cu comitetul de în­
palele probleme dezbătute au După cum se vede, ne-ăm pro­ larului, el se degradează şi se treprindere, sub îndrumarea co­
fost reducerea preţului de cost pus o serie de măsuri importan­ umezeşte. Acest fapt duce pe de mitetului de partid, au luat în
şi mai ales îmbunătăţirea cali­ te. Acest lucru nu este însă su­ o parte la înrăutăţirea calităţii, ultimul timp o serie de măsuri
tăţii cărbunelui. După această ficient şi rezultatele obţinute pî­ iar pe altă parte ridică preţul menite să dUGă lă îmbunătăţi­
plenară, comitetele de secţii au nă acum sprijină această afir­ de sost prin utilizarea unei forţe rea calităţii cărbunelui. Aşa, de’
trecut la instruirea grupelor sin­ maţie. Este necesar să se lichi­ de' muncă suplimentară, nece­ pildă, în şedinţele de produc­
dicale în ceea ce priveşte îm­ deze cu formalismul ce mai e- sară la descărcare şi reîncârcare. ţie, s-au prelucrat cifrele pre­
bunătăţirea calităţii. Tot în ur­ xistă în muncă. Planurile de mă­ Este indiscutabil că penaliză­ ţului de cost pe trimestru, ac-
ma acestei plenare, comitetele suri trebuie să fie traduse în rile la cenuşă ar fi fost cu mult centuîndu-se în mod deosebit
de secţii, împreună cu şefii1de fapte. mai mici dacă ar fi existat mai pe calitate.
multă preocupare faţă de sepa­ La bandă colectoare, sub si­
sectoare au hotărît ca maiştrii Sînt convins că dacă am fi rarea’ sterilului în abataje. Şi loz, s-a luat măsura de a se
şi tehnicienii să urmărească muncit pe măsură posibilităţilor aici, mă refer mai mult la sec­ face separarea manuală a şis­
mai atent alegerea sterilului la de care dispunem, dacă zi de zi toarele I, II şi IV.
tului, direct de pe bandă. In a-
locurile de muncă. ne-ar fi preocupat problema re­ Sectoarele I şi IV, exploatează fară de aceasta, îneepînd de lă
După cum se vede, începutul ducerii preţului ’de cost, bilanţul cărbune în stratul III, strat 1 aprilie, se fac probe de şist
era promiţător. Dacă rezultate­ primului trimestru ar fi fost al­ cu intercalaţii mai groase de săptămînale pe sectoare. Şi aici,
le au fost însă altele decît cele tul. Pe viitor însă, lucrurile se steril, care permit puşearea se­ ţin să remarc că probele se iau
scontate, înseamnă că mai de­ vor schimba. Golectivul nostru lectivă. Dacă conducerea aces­ conform unor procedee interne,
parte nu s-a muncit la fel de este hotărît să se ridice la înăl­ tor sectoare ar fi luat măsuri deoarece serviciul de resort al
bine. ţimea sarcinilor şi va reuşi cu pentru aplicarea pe scară iargă combinatului nu ne-a făcut în­
(Bonstatînd calitatea slabă a siguranţă acest lucru. I a acestui procedeu, bineînţeles că cunoscut procedeul STAS în
care să ne încadrăm.
cărbunelui, am făcut împreună . zlES>~
cu conducerea exploatării — CE REPREZINTĂ GELE 4.644.000 LEI, SUMA CU GARE Deşi s-ău luat unele măsuri
prin luna februarie — o analiză A FOST DEPĂŞIT PREŢUL DE GOST LA EXPLOATĂRILE MI­ privind îmbunătăţirea calităţii
a cauzelor care au dus aici. Gu cărbunelui, totuşî mai avem în­
că multe de făcut. Va trebui ca
acest prilej s-au luat din nou NIERE LUPENI SI ANINOASA. pe viitor să punem un accent
mai mare pe puşearea separată
măsuri, s-a întărit mult corpul ă intercalaţiilor groase de ste­
ril din stratul III. *
de control; inginerii şi tehnici-,
(Eonducerile tehnice ale sec­
enii au primit sarcini precise în toarelor şi maiştrii vor trebui să
vegheze ca puşearea să se facă
privinţa urmăririi mai atente cu un număr corespunzător de
găuri, pentru a nu sfărîma roca
a alegerii şistului din cărbune. prea care şi a face imposibilă
separarea sterilului. De aseme­
Gu toate acestea, calitatea a
continuat să lase de dorit, iar
penalizările plătite s-au ridicat
la sume destul de mari. Iată de
ce se poate şi trebuie să se tra­
gă concluzia că nu s-a făcut nea, va trebui să ne orientăm
încă totul pentru remedierea ă- spre extinderea iluminatului fix
cestei deficienţe, (somrfetul de în abataje şi la' punctele de
întreprindere este vinovat şi pen­ încărcare. Mă refer mai mult
tru faptul că lasă prea mult o la abatajele din stratul III, ca­
problemă atît de importantă nu­ re sînt de mare productivitate.
mai pe seama comitetelor de Aceasta', pentru a face posibilă
secţii. alegerea manuală a şistului vi­
zibil în bune condiţiuni.
Şi consumul specific de aer
comprimat a fost cu mult depă­ Sînt convins că la mina Ani­
şit. Principala cauză în această noasa, calitatea cărbunelui poa­
direcţie este proasta întreţinere te fi îmbunătăţită. Prin efortu­
a reţelelor. Dacă şefii de sec­ rile comune ale întregului co­
lectiv de mineri, tehnicieni şi
ingineri, îndrumaţi de comite­
tă competenţă această proble­
tul de partid, vom ajunge ca
mă, rezultatele ar fi fost altele.
pînă la sfîrşitul anului, să ob­
in vederea îmbunătăţirii si­
ţinem rezultate din ce în ce mai
tuaţiei existente, comitetul de în­
bune în lupta pentru reducerea
treprindere şi-a propus cîteva
preţului de cost ab cărbunelui.
fantă şi corespunzătoare. De aseme­ dlcioase forme de control penfru ca­ ploatări mai sînt încă lipsuri în a- milefeie sindicale, sub îndrumarea or­
nea, consumul mărit de energie se litate, aplicabile la toate minele din provizionarea brigăzilor şi sectoarelor ganizaţiilor de partid, vor trebui să
mai datoreşte şi depăşirii pianului de Valea Jiului, şi prin indicarea unui cu lemne de dimensiuni corespunză­ ia măsurile de rigoare în vederea
rambleu pe combinat, Aceasta însă, sislem general de retribuire a şistu­ toare şi că răpirea armăturilor în a- aplicării şi extinderii iniţiativelor noi,
nu înseamnă că au fost înlăturate lui ales în abataje de către brigăzi. bataje nu se face în măsură satis­ cum sînt cea a minerilor de la Ani­
complect vîrfurile de sarcină la ex­ De asemenea, conducerea combinatu­ făcătoare. noasa : „o tonă de cărbune peste
ploatări şi că utilajele funcţionează lui, avînd cunoştinţă de faptul că la plan de fiecare om, în fiecare sch mb
peste tot la capacitatea lor nominală. mina Aninoasa în siloz se află veşnic Cît priveşte consumul de material şi cea a brigăzii lui Nicolae Guţă
o cantitate apreciabilă de cărbune exploziv, deşi în anul acesta nu s-a de Ia mina Lupeni: realizarea a cel
Cîi priveşte cheltuielile de secţie, (cca. 2.000—3.000 tone), care se de­ stabilit un consum specific, s-a cons­ puţin 100 m.l. pe lună Ia lucrările
care se datoresc aproape în întregime gradează şl se umezeşte din cauza tatat totuşi o depăşire simţitoare fa­ de înaintare în steril, iniţiative me- )
penalizărilor ia calitate, aici preţul opririlor repetate şi de lungă dura­ ţă de aceeaşi perioadă a anului tre­ nite să ducă la sporirea considera- J
de cost a fost depăşit cu 3,42 lei pe tă ale funicularului, precum şi a lipsei cut. Fără îndoială că aceasta se bilă a productivităţii muncii. De a- )
tona de cărbune. de vagoane de la preparaţia Petrila, datoreşte şi utilizării lor nera­ semenea, va trebui să fie extinsă în r
nu a luat nici o măsură. ţionale. De pildă, în primele luni foată Valea Jiului iniţiativa brigăzii /
Numai două exploatări: Aninoasa ale anului, consumul specific de ma­ lui Ioan Compodi de la mina Lonea : ?5
şi Lupeni, de altfel singurele care nu Deşi la consumul de materiale în terial exploziv la mina Aninoasa a realizarea unei economii la preţul d? )
şi-au realizat preţul de cost, au în­ general s-a realizat o depăşire a fost cu mult depăşit, iar penalizările cost de ce! puţin 2 lei pe tona de f
registrat prin penalizările la calitate preţului de cost foarte mică (0,08 lei la cenuşă au fost de asemenea apre­ cărbune, o iniţiativă deosebit de va- )
cite o depăşire de 8,10 lei şi respec­ pe tonă), merită totuşi să ne oprim ciabile, ceea ce însemnează că în loroasă, care aplicată la cîteva bri­
tiv 7,50 lei pe tonă. puţin asupra ei. fronturile de lucru s-a puşcat cu un
număr de găuri mai mare decît cel găzi de la aceeaşi exploatare, a dat )
Este incontestabil că cele două ex­ fn trimestrul [ al anului 1959, pe necesar, făcîndu-se totodată imposi­
ploatări au înfruntat în decursul a- combinat, s-a realizat un consum de bilă separarea manuală a şistului. A- cele mai bune rezultate.
cestui trimestru unele greutăţi, exploa- material lemnos de 46,5 tn.c. pe mia ceastă s’tuaţie se întîmplă însă şi la
tînd strate cu intercalaţii mari de ste­ de tone de cărbune, cu 4 m.e. mai alte exploatări. Ea trebuie urmărită In afară de acesfea, va trebui să
ril, dar tot pe atît de adevărat este puţin decît în aceeaşi perioadă a a- cu toată seriozitatea atît de către se acorde o atenţie mărită îmbună­
faptul că atît conducerile lor, cît şi con­ nului trecut. Acest fapt de bună sea­ tăţirii calităţii cărbunelui şi reducerii
ducerea combinatului, nu au făcut mă constituie un progres remarcabil conducerile lor, cît şi de către con­ consumurilor specifice Ia materiale şi
totul pentru evitarea acestei situaţii. şi este o urmare a extinderii armării ducerea combinatului. energie.
metalice şi în bolfari, în abataje şi
Bunăoară, conducerile exploatărilor galerii. Preţul de cost al cărbunelui din Astfel, la sfîrşitul anului 1959, co­
n-au luat toate măsurile pentru ca lectivele tuturor exploatărilor se vor
separarea şistului să se facă în aba­ Faptul că în trimestrul trecut con­ Valea Jiului poate şi trebuie să fie
taje şi la locurile de încărcare, iar sumul planificat la lemn de mină a putea mîndri cu o producţie sporită
conducerea combinatului nu !e-a spri­ fost depăşit, denotă că la unele ex- redus. Pentru aceasta însă, conduce­
jinit prin recomandarea celor mai ju- de cărbune, de bună calitate, şi la
rile exploatărilor, în colaborare cu co-
/wsywv./w\_. un preţ de cost cît mai redus.
w 'vw *»«,