Page 10 - 1959-12
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr, 1538
Cum s-a. realizat planul Valorifică terenurile
degradate
anual-de hantri înainte
Ţăranii întovărăşiţi din Bo-
de termen Să îmbunătăţim munca de educare patriotică şi
zeş, 'raionul Orăştie, îndrumaţi internaţionallstă a tineretului şcolar î
fiind de- către comitetul comu munco meo
(Urmare din pag. l-a) tivităţii muncii pe tractor cît şi nal de partid şi statul- popular,
pe cap de muncitor cu 9 şi, res
lucreze cu un randament sporii pectiv, 6 Ia sută şi realizării au hotărît ca în toamna aceas
şi să realizeze un volum mare unui volum mare de hantri între
de hantri în toate campaniile două reparaţii, •preţul de cost ta să planteze pomi pe întrea
agricole. pe hantru a fost redus sub cel
ga suprafaţă de terenuri degra
Aşa, de pildă, în campania planificat.
de primăvară, tractoriştii şi me date din raza comunei. De la început trebuie să-mi. obosite a clasei "noastre munci
canizatorii de la staţiunea noasr La realizarea acestui preţ de
tră au realizat 3.749 în foc de cost scăzut, au contribuit toţi ¦Pînă în prezent, în locul nu exprim bucuria' pentru’'frumoa toare în alianţă c i f ţărănimea
3.447 hantri cît prevedea pla tractoriştii şi mecanizatorii noş
nul. in campania de. vară au tri. Dar, mai mult s-a eviden mit Poarta Iasălinilor, au fost sa iniţiativă pe care a luat-o muncitoare, condusă de către
realizat 5.354 hantri în loc de ţiat tractoristul Ioan Groza care
5.041 cîţi erau planificaţi, iar a realizat 1.420 în loc de 972 pla.ntaţi peste 10.000 de puieţi, ziarul „Drumul' •socialismului" partidul, '..nostru.' şi. cu ai'Jutorul
în campania de toamnă, pînă la hantri, economisind carburanţi şi de a 'deschide’ în coloanele sate. neprecupeţit ai 'Uniunii Sovieti
data actuală s-au efectuat 6.160 piese de schimb în valoare de de salcîm pe o suprafaţă de 4
în loc de 6.056. hantri. peste 20.000 lei. La fel de bine
au lucrat tractoriştii Nicolae ha. teren. ir la rubrica „Goiţul învăţâmiîntţH ce. Unţi. elevi- au arătat situa
Lucrările agricole executate Gruian şi Ion Cîmpeanir care
de către tractorişti, au fost fa şi-ău depăşit planul de hantri In această acţiune s-au evi lui“, discuţii' pe o temă atît de ţia din f’rdctit' şi prezent a sate
un nivel agrotehnic superior. pe tractor cu 43 la sută, reali- denţiat în mod deosebit ţăranii
Calitatea bună a lucrărilor e- zînd economii în valoare de pes întovărăşiţi Adam Curuţ, Si- frumoasă -e- educarea patrioti lor din oare prpţvin.
îectuate a fost scoasă în evi te 10.000 Iei. mion Călimări, Letiţia Frăţilă,
denţă de către preşedinţii şi Floarea A:c¦h' im şi alţii. că şi internaţionaj?stă a tinere Pentru . oa op.a educativă ¦ să
brigadierii unităţilor deservite, Ca răsplată a muncii despuse,
cu ocazia sfaturilor S.M.T. tractoriştii de la S.M.T. Alba VLADIMIR PANCU tului şcolar. fţe oît, p a i . atractivă am folo
lulia au realizat cîştiguri spo
Conducerea staţiunii noastre, rite. Aşa de pildă, tractoristul corespondent Am citit cu mult interes pri sit diferite .materiale, intuitive
a ţinut în tot timpul anului o Ioan Groza a primit în luna au
strînsă legătură cu conducerile gust, 1.300 Ici salariu şi 2.200 mul articol apărut pe această oa, fotografi.j, ailbume, înregis
unităţilor deservite şi cu ^trac lei premiu. Sume asemănătoa
toriştii prin intermediul şefilor re au primit şî tractoriştii Va- temă : „Profesorul. diriginte, e- trări muzicale •etc.
de brigadă şi al pontatorilor a- siie Carole, Ştefan Toma, Gli-
limentatori. Atît la sfaturile gor Todică, Crişan Aurel, Cîm- La Şcoala de uce- duoatorul principal aii elevilor In scopul de a cunoaşte ora
S.M.T. cît şi la şedinţele de lu peanu Ioan şi mulţi alţii.
cru decadale, s-au analizat rea Să intensificăm activitatea culfural-educafivă nici din Călan se * > din olasia sa", şul şi împrejuri-
lizările obţinute si posibilităţile Realizarea de însemnate e- în perioada de iarn ă !
îndeplinirii sarcinilor de plan. conomii, este de asemenea un acordă o mare a- articol care. •ur mile, am orga
în fiecare seara, fa şedinţa de Cartea a pătruns în majoritatea
lucru a consiliului de conducere obiectiv important în activitatea caselor din comuna noastrâ Utenţie creşterii ti ma să fie dis /* ni«zat mai unulte
din G.A.C., au participat şî şe noastră. Eîectuînd reparaţiile în cutat în cadrul vizite la fabri
fii brigăzilor de tractoare res proporţie de 95 la sută în ate nor oam eni cu
pective, pentru a stabili unde lierele noastre, am economisit înalte cunoştinţe profesionale. unei şedinţe cu cile .„Sebeşul** şi
vor lucra tractoarele în ziua ur 20.000 lei iar datorită reducerii
mătoare. Acest fel de a lucra a deplasărilor .în gol, alimentarii Iată-t, in fotografia noas toate, cadrele jSimion Băr-
făcut ca între brigăzile de cîmp chibzuite şi înlăturării risipei
din gospodăriile colective' şî cele am economisit carburanţi în va tră, pe tov. ing. Ioan Stoicoi, didactice de la şcoala noastră, nuţiu“, unde elevii au avut po-
de tractoare, să existe. în perma loare de 22.000 lei.
nenţă o legătură strînsă şi să explicind unui grup de uce şi m-arn hotărît să-mi aiduc şi sibiljtâtea să urmărească pro
se ajute -reciproc. Răspunzînd măsurilor de îm
bunătăţire a condiţiilor de via nici din anul II construcţia eu contribuţia fa discutarea cesul de producţie la aceste
în centrul ’atenţiei conducerii ţă luate de către partid şi gu gurii de alimentare a furna
staţiunii noastre a stat nu nu vern, noi ne-am angajat să rea Biblioteca comunală a deve le de cărţi, vitrinele etc. De e- lului. multiplelor probleme care fac două fabrici. De asemenea, am
mai .îndeplinirea planului anual lizăm peste planul de producţie nit un bun prieten al cetăţe xemptu, au fost ţinute recenzii
de hantri, dar şi realizarea unui un volum de 500 de hantri. nilor. Aproape că nu există ca asupra rom anelor: „Departe de Adunare pionierească obiectul muncii de educare pa organizat o excursie' la Sibiu,
preţ de cost pe hantri" cît mai triotică şi internaţionajiistă a ti unde timp de 2 zile am vizitat
scăzut. Datorită creşterii produc Acest angajament a fost în să în care să nu fi pătruns car Moscovă“ de Ajaev, „Pe Donul
deplinit înainte de termen. Pînă tea. Aceasta se vede şi din fap neretului şcdlar. uzinele „Independenţa", am ur
în prezent am şi realizat peste liniştit" de Mihail Şolohov“, Mi-
angajament 570 hantri. Este de ştiut că nouă, diriiginţi- mărit p'rooesul de producţie al
lor, ne reviin sarcini mari, îţi uzinei,, iar la cabinetvil tehnic al
tul că de la începutul anului şi trea Cocor“ de Mihail Sadovea- Detaşamentul nr. 2 de la şcoala e- formarea tinerei .generaţii, în e- uzinei elevii au avut posibilita
lementară din Visca, raionul lila, a ducarea patriotică şi internaţio- tea să urmăreaiseă în diferite
pînă in prezent avem 1.005 ci nu, „Desfăşurarea" de Marin organizat o adunare. L a ea au fost
invitaţi pionierii unităţii, profesorii, di- nalistă a tineretului şcolar. albume aspectul uzinei înainte
titori, dintre care 635 ţărani Preda etc. riginţii, membri ai organizaţiei U.T.M.
Pe peretele din faţa celor prezenţi a In calitate de diriginte aii cla de 23 August 1944. Am vizitat
muncitori, care au împrumutat Pline de învăţăminte au fost fost aşezat, între flori, portretul Zoiei.
sei a Xl-a reală, chiar de la în de aisemeneâ Muzeul Brucken-
Nan Marta, preşedinta detaşamentu
8.923 cărţi de literatură bele şi serile literare intitulate „Scri lui, a vorbit despre eroismul oameni ceput, am căutat să acord o a- tail şl paircul zoologic.
lor sovietici în Afarels Război pentru
tristică. agrotehnică etc. itorii sovietici despre dragoste“, Apărarea Patriei, despre Zoia. S-au tenţie deosebită acestei munci, Ca un rezultat aii muncii de
citit apoi fragm ente din cartea „Zoia
Pentru a ajun- «yvyv_____________ „Cosbuc — poe- şi Ş u ra", scrisă de m am a eroilor. prin alegerea, a cît .mai multe educaţie patriotică- al colaboră
g e ta aceste re- teme, cu. caracter patriotic şi rii ou organizaţia U.T.M. pe
zultate, am folo Din experienţa La şfîrşitui adunării, s-a trimis o internaţionalist. A şa ,. spre e- clasă şi şcoală, elevii clasei,
telegram ă pa adresa mamei Zoiei, Liu- xempju, mi-am planificat teme
sa diferite me- activiştilor culturali interesante au bov Timofeeva Kosmodemianskaia. S-a formaţi într-o brigadă de mun
păstrat apoi un moment de reculegere
tocle care au dus fost lecturile în în memoria eroinei. oa „Anii regimului democrat- că patriotică, au efectuat un nu
popular, anii celor mai măreţe măr de peste 1.200 ore .de mun
la populariza ; grup. Pentru GIL A. HAIDUC
corespondent
rea cărţii în rîndut oamenilor, acestea am ales cele mai sem realizări în patria noastră“, că patriotică la recoltarea po
-O - „Ştiinţa şi tehnica sovietică în rumbului pe o suprafaţă de pes
la atragerea acestora spre bi nificative pasaje clin operete
P e n iru e d u c a r e a slujba poporului“, „însemnăta te 5 ha., la strîngerea a peste
bliotecă. scriitorilor romîni şi străini. tea istorică mondială a Marii 350 kg. fier vechi, la planta
tinerelului. şco ia r
O metodă care s-a dovedit Concursul „Iubiţi cartea" a Revoluţii Socialiste din Octom rea de puieţi pe mlarginea şose
bună este aceea a colporta!ului la ştirnit de asem enea un viu in fri emisiunile locale,’ comitetul de
domiciliul cetăţenilor, pentru teres în riadul tineretului şi a redacţie al staţiei de radioficare din brie“. „Oameni şi faip-te istorice lei Sebeş— Deva, la curăţirea de
care eu îmi rezerv în fiecare contribuit în mare măsură ia Sebeş acordă o mare atenţie educaţiei
-m - zi cîte 2—3 ore. In acest timp creşterea numărului de cititori tineretului în şcoli. Pe lîngă mate de pe meleagurile regiunii noas orengi în ir-un parchet din pă
merg pe la cetăţeni, stau de şi la răspîndirea cărţii. La a- rialele întocmite de unii diriginţi, în
vorbă cu ei, le povestesc unele cest concurs sînt înscrşi 185 ti faţa microfonului vin şi elevi care vor tre", „Aspecte din trecutul de durea Sebeş.
besc despre educaţia pe oare o pri
mesc în şcoală, despre succesele ia luptă al clasei muncitoare" etic. Pentru. strîngerea relaţiilor to
învăţătură etc. De exemplu, elevul Bo-
jiţă Marius, din clasa X i-a reală, După întocmirea planului,j vărăşeşti între elevii romîni
a prezentat materialul „ Împotriva me
diocrităţii la învăţătură“, material care am stabilit împreună. ou elevii şi germani, am iniţiat pregăti
a fost. apreciat mult de ascultă
fragmente din cărţi, şi apoi, ta neri, dintre care 50 au .şi de tori. Alţi elevi fruntaşi la învăţăură şi care dintre ei să întocmească rea unei piese de teatru, la ca
cu o bună conduită, au vorbit despre
com portarea în şcoală şi în afara referatele cu temele prevăzute.,. re . participă elevii dlaselor a
şcolii.
cererea tor, te tas cărţile pre- venit purtători ai 1insignei' Pentru 'fiecare oră educativă am XI-a de la ambele secţii.
CH1RUŢA F1LARET
ferate. „Prieten al cărţii“. corespondent fixat un referat urmat de dis Cele seninătate mai sus sînt
O bună parte din timp o pe Deşi am obţinut rezultate bu cuţii. Pentru a nu căd^a pe doar unele aspecte ale muncii
trec în bibliotecă, Aici vin dife ne, consider că încă n-am făcut •panta formalismului şi a şafolo- de educare patriotică şi inter
riţi oam eni şi mulţi dintre ei totul. Dorinţa mea este ca nu nismului, am pregătit în prea na ţionalistă a elevilor din cla
labil fiecare oră educativă prin sa la care sînt diriginte. Cu
nu ştiu ce să ceară mai iutii. mărul celor care vin la bibliote indicarea unei bibliografii cores aceste,. realizări nu pot spune
Cum este şi normat, le reco că să împrumute cărţi să fie punzătoare, cu ajutorul căreia • că am făcut totul, muncă de e-
mand cartea, 'finind cont de cît mai mare. Pentru aceasta,
puterea de înţelegere a fiecă voi folosi şi pe mai departe me elevii aduc compledărî refera duoare patriotică şi înternaţio-
ruia. todele arătate mai sus precum
şi altele noi şi voi căuta ca prin tului susţinut. La referatul „A- nalistă a tineretului şcolar fiind
Cele mai frumoase succese mijloace atractive, să fac pe fie
le-am obţinut în urma organi care om să îndrăgească şi mai nii regimului democrat-popu mult mai complexă ..şj ittaii Va
zării unor acţiuni cu cartea. mult cartea. v
Printre aceste acţiuni se numă lar, anii ceilor mai măreţe rea riată.
ră recenziile, care se ţin de mai MAR IA. IO SIF
lizări din patria noastră“, în Aştept ou nerăbdare să citesc
tocmit de eleva Morarii Podi- în coloanele ziarului metodele
Tinărul Traían Grosan de la secţia cazangerie a "Ateliere ca, discuţiile s-au purtat în sp e-' folosite şi de atţi colegi şi re
lor C.F.R. Sirneria este apreciat de tovarăşii săi pentru price
perea şi hărnicia cu care munceşte. El îşi depăşeşte norma în cial în legătură cu reallizările zultatele obţinute pe această
fiecare lună cu 3 la sută.
din oraşul, raionul şi regiunea linie.
IN C LIŞEU : Tînărul Traían Grosan ia locul de muncă. noastră. In cadrul orei a fost
subliniat iapt-ul că toate ateeste BOGDAN TITUS
realizări se diaitoresc muncii ne
multe ori pe lună, serile litera bibliotecară, comuna Planii de Sus, prof. diriginte Şcoala triedie de 11 ani
re, lecturile în grup, expoziţii- raionul Sebeş Sebeş
0QO&XX)OQOOOQe8OCXXX&X3&XXXXXXXX)OOCXXX>OCXXXXX)GOG>GOOOOX3OCKOOOOOCK^ >OOC©CGOCQCaX2COOOOCCLXXXX,OOGCaOOCOOOOCOSXXXXXJOOOOOOtXXXKXKXXXXXîOOO&OOOOOQÎXJOOOO
cauze de ordin subiectiv (depă ceste pierderi uzina putea să tori, se vă asigura utilizarea mai pentru ridicarea calificării oame
bună a capacităţii maşinilor, iar nilor, întărirea autorităţii şi ră s
Economiile în producţie — şirea cu mult a procentului de realizeze economii importante, calitatea, tehnicitatea şi precizia punderii maiştrilor şi reglorllor
un obiectiv de seamă al muncii rebut admis şi, remanierile fă să reducă preţul de cost. In la care trebuie executate piesele în ce priveşte organizarea lucru
vor creşte simţitor, rebuturile lui şi întreţinerea utilajelor, să
de partid cute la unele produse, cauze ca prezent, deşi situaţia a început vor scădea iar productivitatea se treacă (a introducerea gos
muncii va cunoaşte o continuă podăririi chibzuite pe sectoare
re au dus ia ridicarea preţului să se îmbunătăţească, mai sînt ascendenţă. etc.
de cost, al producţiei). Cîteva încă multe de . făcut pentru îm Uzina poate deveni o Aceste măsuri, cît şi altele,
întreprindere fruntaşă au foşţ incluse în hotărîrea a-
exemple în această privinţă sînt bunătăţirea activităţii economi- doptată de conferinţă.
Aceste probleme au tăcut
edificatoare. In 10 luni valoarea co-îinanclare a întreprinderii. obiectul discuţiilor în conferin Pozitiv este faptul că dezbă-
ţa pentru darea de seamă şi a- tînd lipsurile ce s-au manifes
pieselor rebutate peste procen Realizarea de economii în pro iegeri a comitetului de partid tat în activitatea lor şi a între
al uzinei. Participanţii la dis prinderii, comuniştii de aci. con
tul admis a f o s t de 8081603 lei. ducţie trebuie să constituie un cuţii printre care se numără tov. ştienţi de răspunderea ce Ie re
Maximilian Zamoniţă, Iosif Ma- vine, s-au angajat în faţa con
In faţa comuniştilor din între au intervenit prompt atunci cînd sectoarelor, nu au luptat în mod Cea mai mare depăşire a pro- < ¦obiectiv de - seamă al ’întregii riş, Todor Crişan, Horia Barbu, ferinţei să nu precupeţească nici
prinderile industriale stau im se iveau, deficienţe şi au luat hotărît pentru înlăturarea absen Aurelian Perţa, Ioan Haicu, Va- un efort pentru îndeplinirea pla
portante sarcini economice: creş măsuri practice, s-au obţinut ţelor nemotivate, nu s-au îngri centului admis de- rebut a -în munci de- partid. sile Dogaru, Nicolae Rutcovschi, nului şi realizarea de economii
terea producţiei şi productivită realizări importante. îndrumarea jit de ridicarea calificării oame Francisc Radar, Anton Bistrian, şi să facă din uzina lor o în
ţii muncii, îmbunătăţirea calită permanentă a conducerilor teh nilor. Munca politică a fost des registrat-o sectorul mecanică I, Ridicarea calificării Nicolae Lungu, Y’iorel Bar, Tra- treprindere fruntaşă. Stă în pu
ţii produselor şi realizarea de nico - administrative, exercitarea făşurată la un nivel scăzut, ceea la care valoarea acestei depăşiri ian Nicula, Florian Datcu, loari tinţa comuniştilor din uzină să
economii prin reducerea siste controlului asupra activităţii ce a făcut ca în activitatea sec Budiu, Nicolae Mareea, Nicodim înfăptuiască ceea ce şi-au pre
matică a preţului de cost. lor, munca politică de mobili toarelor să se ivească numeroa se ridică Ia 717.000 Iei. Rema- oamenilor — o problemă Roşea şi alţii, evidenţiind succe pus. Ei au dovedit în multe rîn-
zare a întregului colectiv la re se lipsuri care au •împiedicat sele obţinute, s-au oprit mult a- duri că ştiu să se achite cu cin
La U. M. Cugir, îndeplinirea zolvarea sarcinilor de producţie, realizarea planului şi a angaja nierele, valoric, se ridică şi ele Ja ordinea zilei supra lipsurilor şi cauzelor care ste de sarcinile încredinţate de
acestor sarcini a fost în atenţia au făcut ca aceste sectoare să mentului privind realizarea eco la 653.000 Iei pe uzină, din ca le-au generat, îăcînd propuneri partid. Aceasta dă convingerea
comuniştilor. Aceasta o dove devină fruntaşe. Un exemplu în nomiilor. Rebuturile în Ioc să preţoase pentru înlăturarea lor. că şi de astădată ei vor şti să
desc succesele obţinute de co această privinţă îl constituie sec scadă au crescut, depăşind cu re numai ia sectorul mecanică •Uzinele metalurgice Cugir au S-a cerut să se analizeze în mod iasă din impas şl să facă din
lectivul uzinei. A fost conceput toarele mecanic-şeî, forjă, tur mult procentul admis. Toate a- sistematic, pe compartimente, uzina îor o întreprindere frun
şi pus în fabricaţie un nou tip nătorie şi mecanică IV, care. pe ceste lipsuri au împins sectoa I, . 500,000 iei. fost dotate în ultimii ani cu uti cauzele rebuturilor şi să se ia taşă.
ele maşină dc cusut „Ileana“, lîngă faptul că şi-au realizat rele înapoi. Comitetul de par măsuri tehnico - organizatorice
a fost executat prototipul prime sarcinile de plan, au obţinut şi tid se face vinovat că nu a luat La depăşirea preţului de cost laje moderne de înaltă tehnici pentru înlăturarea lor şi reduce Partieipînd la lucrările confe
lor maşini centrifugale de filat însemnate economii Ia preţul de măsuri pentru popularizarea ex rea c,u 0,5 Ia sută pe uzină, a rinţei, tov. Alexandru Şuluţiu,
etc. In activitatea financiară a cost. De pildă, sectorul mecanic- perienţei organizaţiilor de bază al producţiei a contribtiif şi fap tate şi de mare productivitate. procentului de rebut admis, să prim-secretar al Comitetului ra
întreprinderii s-au manifestat şeî a realizat peste 1.300.000 lei şi a conducerilor tehnico-admi- Aici se fac piese de înaltă pre se analizeze situaţia personalu ional de partid Orăştie, a dat
insă multe lipsuri care au fost economii, sectorul forjă 362.411 nistrative ale sectoarelor care tul că numărul muncitorilor au cizie. Dar fără cadre bine cali lui neproductiv din fiecare sec indicaţii preţioase cu privire Ia
generate atît de condiţii obiec lei, iar mecanică IV — 387.000 au obţinut rezultate'Bune, în xiliari şi personalul, tehnico-ad- ficate,. care s ă ' mînuiască cu tor în vederea reducerii fui, să exercitarea dreptului de control
tive cît şi de condiţii subiecti iei economii. Datorită nereali- scopul ridicării tuturor sectoare ministrativ, a depăşit cu mult măiestrie şi siguranţă maşinile, se analizeze situaţia stocurilor asupra conducerii tehnico-admi-
ve, lipsuri ce au influenţat în zării sarcinilor de pian şî depă lor ia nivelul celor fruntaşe. numărul muncitorilor direct pro sa facă piese de calitate, de supranormative şi a posibilită nistrative şi întărirea rolului de
mod negativ realizarea planului' şirii preţului de cost de către ductivi, deşi se ştie că procen înaltă tehnicitate şi precizie nu ţilor dc întrebuinţare a unor ma conducător a| organizaţiei de
de producţie la toţi indicii. Une alte sectoare, -ca mecanică î şi Rebuturile şi remanierile tul muncitorilor auxiljari nu tre se poate merge înainte, n u ’poa- teriale pentru realizarea planu bază la locul de producţie, în
le sectoare au rămas mult în ÎI, economiile realizate de sec buie să depăşească 18-20 Ia su te fi înlăturat procentul mare lăturarea deficienţelor şi îmbu
urmă cu sarcinile de pian, au toarele mai sus amintite au fost au dus la ridicarea tă, al personalului tehnico-admi- de rebuturi şi remanierile. Fap lui pe anul 1960, iar restul de nătăţirea situaţiei economico-fi-
înregistrat pierderi, au consumat consumate, astfel că pe uzină nistrativ-, 14-16 Ia sută, iar al tul că în această privinţă s-a nanciare a întreprinderii.
economiile realizate de sectoa sarcina de reducere a preţului preţului de cost al controlorilor 5-7 la sută din nu materiale să fie puse Ia dispo
rele fruntaşe. de cost şi 'angajamentul cu pri mărul muncitorilor productivi. bătut pasul pe Ioc, dovedeşte că Ca secretar al comitetului de
vire Ia economii nu au fost rea produselor Ba mai mult, trebuie să se atît comitetul de partid, comi ziţia ailor întreprinderi, să se
Toate sectoarele uzinei partid a fost reales tov. Nicolae
la nivelul celor fruntaşe { lizate. Dacă angajamentul luat de meargă pe linia reducerii aces tetul de întreprindere, organiza treacă Ia organizarea de cursuri Roşu.
colectivul acestei uzine în ce tui personal neproductiv. Con ţia U.TJVl. cît şi conducerea uzi
în unele sectoare ale uzinei Uncie organizaţii de bază nu priveşte realizarea de economii N. BADIU
unde organizaţiile de . partid, au s-au ocupat cu răspunderea cu nu a fost îndeplinit şi s-au în ducerea uzinei şi serviciul de nei, au scăpat din vedere rezol
manifestat o deosebită preocu venită de problemele producţiei registrat pierderi, pe lîngă anu organizare a muncii au mers varea problemei cadrelor de
pare faţă de problemele produc şi tiu au dezbătut în adunările mite cauze obiective (restructu
ţiei, au dezbătut cu răspundere rarea planului la unele produ însă pe linia măririi ' în mod muncitori cu înaltă calificare.
aceste probleme în adunăriie lor, îor cele mai arzătoare probleme se, introducerea de noi produ
se în fabricaţie etc.} au fost şi nejustiîicat a numărului salaria Această situaţie nu mai poale
ale activităţii de producţie a
ţilor neproductivi. dăinui. în fiecare sector trebuie
Alte cauze care au dus fa de să se organizeze cursuri de ri
păşirea preţului de cost sînt go dicare a calificării. Ar fî bine
lurile de producţie pentru care ca în această privinţă să se stu
s-au plătit 330.000 Iei, orele su dieze experienţa uzinelor „t Mai“
plimentare, stocurile supranor- din Ploeşti, şi să se treacă neîn-
matjve care imobilizează fonduri iîrziat Ia organizarea unor ase
de milioane de Iei, dobînzile menea cursuri.
plătite pentru creditele bancare Luîndu-se măsuri de ridicare
etc. Dacă nu se înregistrau ă- ă calificării cadrelor de munci
