Page 9 - 1959-12
P. 9

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VM                                                                                          La Ş. N . T. Albg italia ¦

                                                                                                                                                                                    9B0SSSA Cum s-a realizai plano

                                                                                                                                                                           • Din munca mea ca diriginte                 anual de hanfri înainte
                                                                                                                                                                                                        (pag. 2-a).

                                                                                                                                                                           o Toate brigăzile din sector cu

                                                                                                                                                                           planul îndeplinit                                         de termen

                                                                                                                                                                                              (pag. 3-a).

                                                                                                                                                                           • Comitetul Economic al O.N.U.

                                                                                                                                                                           a adoptat rezoluţia iniţiată de R.P.         ln anul acesta pentru prima unele tractoare, au fost remedia­

                                                                                                                                                                           Rornînă                                      oară mecanizatorii de la S.M.T. te la timp cu ajutorul echipei
                                                                                                                                                                                                                        Alba lulia şi-au îndeplinit pla­ de depanare de pe atelierul mo­
                                                                                                                                                                                              (pag. 3-a).

Anul XI Nr. 1538                               Joi 3 decembrie 1959                                                             4 pagini 20 bani                             • Cine sînt m artorii acuzării în          nul anual de hantri cu mult îna­                  bil.
                                                                                                                                                                           ruşinosul proces de Ia Dusseidorf            inte de termen. Cum am reuşit
                                                                                                                                                                                                                        să obţinem acest succes ?                            Folosirea maşinilor cu maxi­
                                                                                                                                                                                                           (pag. 4-a).                                                    mum de randament, este o preo­
                                                                                                                                                                                                                           Sub îndrumarea organizaţiei                    cupare continuă a mecanizato­

Furnaliştiihunedoreni                                                                                                                                 In Valea Jiului                                                   de partid şi cu sprijinul comi­ rilor noştri. Bunăoară, în cam­
                                                                                                                                                                                                                        tetului de întreprindere, în acest pania de primăvară noi am fo­

realizat planul anual                                                                                                           După 11 luni de în trecere                                                              an, noi am pus un accent deo­ losit la pluguri rama de 5. care
                                                                                                                                                                                                                        sebit pe pregătirea poîitico-pro- a făcut să crească productivita­

         Ieri dimineaţă pe platforma furnalului nr. 6 de fa Combi­                                                                  In luna noiembrie, colectivele         Iul şi deocamdată singurul,                  lesională a tractoriştilor şi me­                 tea muncii şi producţia agricole.
   natul siderurgic Hunedoara, a avut loc un entuziast miting în                                                                tuturor minelor din Valea Jiului           oare a ajuns să ridice toate bri­            canizatorilor. In acest scop, în                     Cele 15 gospodării agricole
   care furnaliştii din cadrul secţiei a 11-a furnale au sărbătorit                                                             şi-au depăşit planurile lunare de          găzile la nivelul celor fruntaşe,            iarna trecută am dat multă a-
   îndeplinirea înainte de termen a planului anual de producţie.                                                                producţie, totalizînd un plus de           îndeplinind astei una din sar­               tenţic pregătirii cadrelor de me­                 colective . printre care Cisiei.
                                                                                                                                aproape 20.000 tone de cărbu­              cinile trasate de Conferinţa re­             canizatori, organizînd, îndru-                    Obreja, Berghin, Ţelna, Miceşti
          La miting au participat tovarăşii Nicolae Cătană, director                                                            ne. Cu aceasta, cantitatea de              gională de partid.                           mînd şi controiînd zi de zi acti­                 şi altele, au obţinut în anui a-
   general al C. S. Hunedoara, Iordan Bacnev, secretarul comite­                                                                cărbune extrasă de ele peste                                                            vitatea desfăşurată ia cursurile                  cesfa cu cîte 200-300 kg. grîu
   tului de partid, Ioan Achim, preşedintele comitetului de între­                                                              plan de-a lungul celor 11 luni                In lună noiembrie, brigăzile                                                                şl cu cîte 400-500 kg. porumb
   prindere, numeroşi Jurnalişti.                                                                                               oare s-au scurs, se ridică la a-           de mineri, în frunte cu cele con­            profesionale şi seminariile care                  la ha. mai mult decît ţăranii cu
                                                                                                                                proape 85.000 tone.                        duse de Victor Cîrciumaru, Va-               s-au ţinut în timpul iernii. La                   gospodării individuale. Pentru
          Ing. Gheorghe Roman, şeful secţiei a Il-a furnale, a ra-                                                                                                                                                      aceste cursuri, la care s-au pre­                 desfăşurarea corespunzătoare a
( portat că planul anual de producţie, precum şi angajamentul                                                                      Peste 6.600 tone de                     sile Hriţcan, Micron Năsăfeanu               dat 25 de lecţii, tractoriştii au                 lucrărilor agricole, tracioare'c
                                                                                                                                    cărbune în afara                       şi Gheorghe Miftie, şi-au spo­               învăţat cum pot folosi tractoa­                   noastre au lucrat cît mai com­
   de a realiza economii la preţul de cost în valoare de 14.500.000                                                                                                        rit eforturile. Drept rezultat,              rele şi maşinile agricole cu ran­                 pact. redu.cîndu-se astfel pe cît
   lei a fost îndeplinit. Totodată, indicii de utilizare ai furnalelor                                                                      planului                       planul de producţie pe exploa­               dament mai mare atît la lucră­                    posibil deplasările în gol.
   au crescut cu 8,55 fa sută faţă de sarcina planificată.                                                                                                                 tare a fost depăşit cu 11,7 la               rile de pregătire a solului cît
                                                                                                                                   La mina Petrila, sectorul II            sută.                                        şi la semănat şi întreţinerea cul­                   Pontatorii alimentatori şi se-
          In fruntea întrecerii socialiste s-au situat echipele de fur-                                                         este deţinătorul „Căştii de aur                                                         turilor. Au învăţat de asemenea                   fii de brigăzi de la S.M.T. Alba
   nalişti conduse de prim-topitorii Simion Jurca, Alexandru O-                                                                 a tehnicianului“. Celelalte sec­               Succese de seamă                         să cunoască mai bine motorul                      fulia s-au preocupat îndeoproa-
> laru, Alexandru Comşa, Ludovic Csosz.                                                                                         toare ale minei s-au antrenat                                                           tractorului şi şi-au dat seama cît                pe şi de asigurarea permanentă
                                                                                                                                intr-o însufleţită întrecere socia­           Rezultatele întrecerii socialis­          de important este să se respec­                   a brigăzilor cu carburanţi pe
         Conducerea combinatului a felicitat călduros pe harnicii                                                               listă cu deţinătorul acestui tro­          te desfăşurată între brigăzi şi              te normele de exploatare şi în­                   15 zile, precum şi cu niese de
   furnalişti.                                                                                                                  feu şi după oîte se vede, în lu­           sectoare, pe baza iniţiativelor              treţinere a acestuia.                             schimb în vederea remedierii de­
                                                                                                                                na noiembrie, două dintre ele              noi, sînt cit se poate de bune                                                                 fecţiunilor apărute.
în sprijinul minerilor                                                                                                          i-au luat-o înainte. Sectoarele            şi la exploatările miniere Lu-                  Ca urmare a cunoştinţelor că­
                                                                                                                                I şi III şi-au depăşit planurile           peni, Loiiea, Vulcan şi Aninoa-              pătate la cursuri, îngrijirile teh­                  Pentru prelungirea duratei de
    Uzina de reparat utilaj mi­                lurgişti din această uzină au                                                    lunare de producţie cu 18 şi res­          sa. La Lupeni, de pildă, s-au                nice zilnice sau periodice, au                    funcţionare a tractoarelor, am
nier din Petroşani s-a transfor­                                                                                                pectiv 25,6 la sută, în timp ce            extras în luna noiembrie, peste              fost făcute în cele mal bune                      .introdus alimentarea raţională
mat în anii puterii populare din-              confecţionat şi livrat minerilor                                                 sectorul II numai cu 13,4 la               plan, 509 tone de cărbune coc-               condiţiuni. In întreg parcul de                   nrin folosirea truselor speciale
tr-un atelier de reparaţii, într-o                                                                                              sută.                                      sifioabil La minele Lonea, Vul­              maşini şi tractoare de la S.M.T.                  de alimentare. Toate aceste mă­
puternică întreprindere, care a-               din Valea Jiului sute de tone                                                                                               can şi Aninoasa, plusurile de                Alba lulia n-au existat în a-                     suri ău făcut ca tractoarele să
sigură exploatărilor miniere, din                                                                                                  întrecerea socialistă desfăşu­          cărbune înregistrate în Luna no­             cest an defecţiuni tehnice care
Valea Jiului şi din alte părţi ale             de piese de schimb, construcţii                                                  rată între colectivele sectoarelor                                                      să scoată tractorul din brazdă                                   Ing. SiMiON BRADEANU
ţării utilaj şi piese de schimb                                                                                                 a făcut ca plusul realizat în lu­          iembrie, sînt de 2.291, 4.191 şi             pentru mai mult timp. Defecţi­
în cantităţi tot mai mari. Nu­                 metalice, mii de metri liniari de   Tinărui luliu Toth a îndră­                  na noiembrie pe exploatare să                                                                                                                              ăgronqiti şef ta S.M.T,
mai în acest an harnicii nieta-                                                                                                                                            respectiv 3.618 tone.                        unile mici care au apărut la
                                               tuburi de aeraj, mai mult de git meseria de lăcătuş. El lu -1,                   se ridice la 6.682 tone de căr­                                                                                                                 V Alba lulia
   Pentru cîf maî                                                                                                               bune.                                                                                   ----- ------- ------ Stfgaa---------------------          (CanRMâre in pag. 2-a)
                                               1.500 vagoneţi de mină şi pes­ crează la secţia construcţii<
  rr.ulfe economii                                                                                                                 La mina fruntaşilor
                                               te 11.000 bucăţi armături meta­ metalice a U.R.U.M. Petro­
  Tinerii dîff colectivul atelierului e-                                                                                             Colectivul minei Urieani
iectrpmecanic al întreprinderii de in-         lice pentru galerii.                şani, şi îşi depăşeşte In ţ ie -'            a fost primul din Valea Jiu-
dusirie locală ,,I M ai“ din Deva au
                                                     Io scopul extinderii pe sca­  care lună norma cu 30— 40\                                                                                                                                                             Pentru sezonul
                                               ră cît mai largă a sistemului de    la sută. In acelaşi timp, lu­                                                                                                                                                              de iarnă
                                               susţinere metalică a abatajelor,    crările efectuate de către ti-,
                                               colectivul acestei uzine a livrat

                                               exploatărilor miniere din ţară nărui Toth luliu, sînt de bu- <

                                               sute de stîlpi metalici. Econo­ nă calitate.

                                               miile realizate la această uzină    IN C L IŞ E U : luliu Toth in                                                                                                                                                             încă din luna’ trecută, 'secţia
                                                                                                                                                                                                                                                                          de schi a asociaţiei sportive Mi­
                                               în primele 10 luni ale anului se    \timpul  lucrului.
                                               ridică la 1.228.000 fel.

hotărit ca în cadrul întrecerii socia­                                                                                                                                                                                                                                    nerul Lupeni, a organizat o şe­

liste să lupte pentru realizarea de cît        Bilanţ rodnic                                                                      Noi blocuri                                                                                                                             dinţă unde ă dezbătut proble­
mal multe economii.                                                                                                             în construcţie                                                                                                                            mele în legătură cu pregătirile
                                                                                                                                                                                                                                                                          pentru sezonul de iarnă.
  Astfel,, 5, tineri utemişti şi-au deschis
cont personal de economii. Utemistul                                                                                                                                                                                                                                         Totodată, s-a verificat echipa­

Ioan Slrug, . de pildă, a înscris pînă            Bilanţul succeselor din anul     opreşte insă aici. Locul caselor                Pe şantierul de construcţii al                Ida Bejenaru lucrează de 7 ard la „Filatura“ Lupeni in                                   mentul existent şi s-a cumpărat
acum în contai lui economii de 9.000           acesta, la întovărăşirea zooteh­    de lemn, acoperite cu paie, a                noului oraş Călan munca se                 secţia depănat. In acest timp ea a acumulat o experienţă bo­                                   altul nou în vafoaap de peste
lei, realizaţi prin aplicarea inovaţiei        nică din Coroieşti este rodnic.     fost luat de case noi, construite            desfăşoară într-un ritm susţinut.          gată, si drept urmare, îşi depăşeşte norma in fiecare zi cu                                    8.000 lei.
făcute la cuptorul de topit plumb de           Ihtovărâşiţii au construit un       din cărămidă. Numai în ultimul               Dovadă stau realizările de pînă            25—30 la sută, dind şi lucru de cea mai bună calitate.
‘a 1" tipografia întreprinderii. Economii      saivan pentru oi, un grajd pen­     an au fost construite 18 case                lacum. Astfel, pe acest şantier,                                                                                                             Mare parte din membrii sec­
în valoare de 600 lei a realizat şi u-         tru bovine şi au înfiinţat o sec­   noi. Viaţa oamenilor s-a schim­              au fost începute lucrările la 16              IN CLIŞEU : Ida Bejenaru, la locul de muncă.                                                ţiei, au început deja antrena­
lemistul Ernes Abraham.                        ţie pentru împletit coşuri.         bat mult. Mulţi întovărăşiţi şi-au           blocuri, din' care 5 blocuri —
                                                                                   cumpărat aparate de radio, ara­              garsoniere. Pînă acum, două                                                                                                               mentele, care constau din aler­
  Tinerii din cadrul secţiei ău realizat         Din veniturile întovărăşirii şi   gazuri, mobilă nouă, maşini de               blocuri au fost ridicate complect                                                                                                         gări pe teren variat. Printre a-
jînă acum economii în valoare de               din contribuţia cetăţenească, a     cusut etc.                                   şi acoperite, iar la alte 4' blo­                                                                                                         ceştia se număra Gheorghe Lu-
peste 23.000 ]ei.                              fost electrificat sqîuI Coroieşti.                                               curi lucrările de zidărie sini                                                                                                            paş, Petru Ambruş, Petru Fo-
                                                                                                             SIDONIA RUSAN      mult înaintate. De asemenea, nu                                                                                                           dor şi ah ii.
                                  IOAN NICA       Şirul succeselor obţinute de                                                  de mult, au început lucrările de
                                 corespondent  întovărăsiţu clin Coroieşti nu se                                 corespondentă  fundaţie lă încă trei blocuri.                                                                                                               Ea Aninoasa’, asociaţia spor­
                                                                                                                                                                                                                                                                          tivă Minerul 'ă nivelat un teren
Casă de ajutor                                                                      rs.v ¦                                         Cu mult elan au muncit la                                                                                                              pe care va’ Amenaja la iarnă un
reciproc activă                                                                                                                                                                                                                                                           patinoar. De asemenea, au fost
                                               Au plantat 5.000 puieţi                                                          lucrările de construcţii echipele                                                                                                         procurate 30 perechi patine, care
                                                                                                                                conduse de tov. Alexandru Sză-                                                                                                            vor fi puse la’ dispoziţia mem­
  Pe Ungă comitetul de întreprindere              Din iniţiativa unităţii de pio­  pe care le-au predat ocolului sil­           bo, Constantin Pîrvan şi alţji.                                                                                                           brilor asociaţiei sportive.
al uzinei „Victoria“ — Gălan funcţio­          nieri, elevii de la şcoala ele­     vic. P. EU G EN IA
nează o casă de ajutor reciproc. Pen-          mentară de 7 ani din Vălişoara,                                                                                             Din viaţa culturală a tinerilor                                                                                                  S. BALOIU
!ru întărirea ei, comitetul de întreprin­      raionul Brad, au prestat intr-u-                                corespondentă
dere a luat în acest an o serie de             na din zilele trecute mai multe                                                                                                                                                                                                                               corespondent
măsuri reorganizînd comitetul de con­          ore de muncă voluntară. Cu a-             Prin muncă
ducere şi popularizînd printre munci­          cest prilej, un număr de 65 e-             voluntară                             LA DEVA
tori avantajele şi importanţa acestei          levu In frunte cu profesorii, au
forme de sprijin reciproc. Pînă                plantat 5.000 puieţi de salcim.        In cursul lunii noiembrie, 16             Un nou cvarlal                                                          hunedoreni
In prezent, 71 membri ai casei de a-           Pionierii din această şcoală au     fem ei din G.A.C. „30 Decem­
lutor reciproc au primit împrumuturi           mai strîns 25 kg. de seminţe,       brie" — Teiuş, au efectuat 3 zile               De curînd, în oraşul Deva, pe              Numeroşi tineri muncitori hu­                 A devenit o obişnuinţă orga­                  S-ajungă!...
{n valoare de 36.680 lei.                                                          de muncă voluntară la nivela­                strada Molotov- lingă şcoala               nedoreni se adună după termi­                nizarea, în fiecare săptămînă, a                                               r-*n*r~ r
                                                                                   rea unor drumuri şi la desfun­               profesională, a început construc­          narea schimbului de lucru la                 „Joii tineretului" la care tinerii
           S. GHEORGHE corespondent                                                darea şanţurilor.                            ţia unui nou cvartal de blocuri.           cluburi şi colţuri roşii unde dis­           discută diferite probleme legate
                                                                                                                                Este vorba de construcţia a                                                             de munca şl preocupările lor.
                                                                                      Tot in cursul lunii noiembrie,            3 blocuri tip I.R.P. ou 6 aparta­          cută despre diferite spectacole              Dornici să contribuie într-o tot
                                                                                   21 de fem ei din Bărăbanţ au                                                                                                         mai mare măsură la creşterea
                                                                                   prestat 600 ore de muncă vo­                 mente. Construcţia noilor blocuri de teatru sau filme pe care le-au                     producţiei şl a productivităţii                   ţ Vineri, 27 noiembrie 1959. ¦]
                                                                                   luntară la curăţatul păşunilor.                                                                                                      muncii, tinerii din cefe 17 secţii
                  ESS-                                                                                                          este finanţată de către Consiliul vizionat împreună, ascultă con­                       de producţie, agregate şî şanti­                  I. Tlrg săptăminat ta llia. Prin- 3
                                                                                                                                                                                                                        ere de construcţii, patronate de
                                                                                                                                sindical regional.                         ferinţe, iau parte Ia seri litera­           ei, organizează conferinţe şi dis­                j- tre cumpărătorii care au in- 3

                                                                                                                                   Pe noul şantier au şi început           re şi concursuri ghicitoare,- reu­                                                             f trat in ziua aceea în magazi- -j
                                                                                                                                lucrările la două blocuri. La u-           niuni tovărăşeşti etc. Zilnic au
                                                                                                                                nul dintre ele s-a turnat fundă-                                                                                                          ^ nul universal din localitate,)

                                                                                                                                ţia, iar la altul se lucrează la I loc pentru ei numeroase acţiuni                                                                        ( se afla şi gospodina, Elena Î

^EM H i "                                                                                                                       săparea fundaţiilor.                       I culturale şi distractive.                                                                    l Munteanu.                          J

                                                                                                                                                                                                                                                                          L — Vă rog un bon pentru -j

                                                                                                                                                                                              egnaaraaoBBaB cuţii pe diferite probleme de pro­                            J- un kilogram sare de bucâiă- J
                                                                                                                                                                                                                                                                          , r ie ! — i s-a adresat ea ges- 1
                                                                                                                                                                                                                        ducţie.
                                                                                   De la subredacţiile noastre voluntare                                                                                                   Un mare număr de tineri                        ( tionarului Vasile Crişan. }

                                                                                                                                                                                                                                                                          L — Azi nu vindem sare. ţ

                                                                                                                                                                                                                        muncitori, atraşi de activitatea                  f M line!                            -j

                                                                                                                                                                                                                        artistică, fac astăzi parte din                   [ — De ce mline, tovarăşe 1

                                                                                                                                                                                                                        formaţiile de cor, din echipele                   l Crişan ? — a intervenit ca- }
                                                                                                                                                                                                                        de dansuri şi de teatru. In ca­
                                                                                    Colectivişii în case noi                    Ioăn Călineciu şi-ău cumpărat mobilă       de extindere a reţelei de radioficare,       drul întreprinderilor din oraş                    l sieriţa Ana Mica.                  ^
                                                                                                                                nouă în valoare de 5.700— 7.800 lei        care va lega cartierul Partoş de centrul     activează 11 brigăzi artistice de
                                                                                     Colectiviştii din Toteşti au obţinut       fiecare.                                   de radioficare din Alba lulia.               agitaţie formate numai din ti­                    ^ — Fiindpă am de pregătit ]
                                                                                   anul acesta venituri însemnate. Acest                                                                                                neri. Ansamblul de tineret de la
                                                                                   lucru i-a făcut pe' mulţi dintre ei să-şi        Au primit insigna                         Pînă în prezent au şi fost depuse         întreprinderea de construcţii si­                 [ pachetele cu zahăr şi orez. 1
                                                                                   procure m aterialele necesare şi să-şi                de brigadier                      130 de cereri pentru instalarea difu-        derurgice se bucură de o fru­
                                                                                   construiască astfel casc noi. De pil­                                                   zoarelor.                                                                                      J- Azi zahăr şi orez, cit poftiţi, -j
                                                                                   dă, de - curînd, ca urmare a venituri­         O rganizaţi în brigăzi utemiste de
                                                                                   lor obţinute în gospodăria colectivă,        muncă patriotică, tinerii din comuna                                     PETRU TOMA                                                       l mline sare! Asta-i!                1

                                                                                                                                                                                                                                                                          t Plnă la urmă, după multe ]j

                                                                                                                                                                                                                                                                          j- insistenţe, gospodina a obţi- -]

                                                                                                                                                                                                                                                                          C nut bonul pentru sare. Pe bon 1

                                                                                   Axente Podean, Pavel Zeiconi şi Ion          Demsuş au muncit voluntar la plan­            însemnate economii                        moasă reputaţie în rîndul mun­                    . insă gestionarul Crişan Vasi- 1
                                                                                   M ihăiescu şi-au construit şi s-au şi        tări de pomi, la curăţitul păşunilor,
                                                                                   m utat în noile lor casc.                    la diferite construcţii în G.A.C. etc.,      Muncitorii de la cooperativa „P ro­        citorilor siderurgişti, ca şi în rîn­             ^ le a avut grijă să treacă, în 3
                                                                                                                                realizînd în teiul acesta economii în­     gresul“ din Alba lulia, obţin zi' de zi
                                                                                      îşi cumpără mobilă                        semnate.                                   rezultate tot mai frumoase în muncă.         dul multor ţărani colectivişti din                l bătaie de joc, nu 1 kg. ci... 1
                                                                                      şi aparate de radio                                                                  Aşa, de exemplu, M aria Oltean, Ioan
                                                                                                                                  Un număr de 31 utemişti din satul        Haţegan I, Anton Filipescu, Gheorghe         Băcia, Tîmpa şi din alte. sate şi                 i 5 kg. sare măcinată.               ^
                                                                                     Despre hărnicia colectiviştilor din                                                   Popa, Atihai H aţegan şi mulţi alţii, îşi
                                                                                   Siivaşu Superior, se pot spune multe         Şfei, de pildă, care au prestat peste      depăşesc zilnic planul de producţie în­      comune din raionul Hunedoara.                     L — Am cerut un kilogram )
                                                                                   lucruri bune. De cum intri în satul          100 ore de muncă voluntară, au primit      tre 13 şi 17 la sută.
                                                                                   lor, îţi dai seama că aici locuiesc oa­      ir.signa de brigadier.' Printre aceştia                                                 Brigada artistică de agitaţie de                  [ nu cinpi kilogram e de s a r e ! -j
                                                                                   meni harnici. Casele, grajdurile şi cu­      se numără Ion Jurconi, Damaschin             La secţia croit, se realizează de a-
                                                                                   răţenia din gospodării, cît şi faptul că     Gardean, Cornel Bărboni, Solomia Dre-      semenea însem nate economii de piele         la termocentrala tineretului de­                  Jr a ripostat gospodina.
                                                                                   satul este , elecţrificat, dovedesc acest    rr.escu şi M aria Gardean.                 şi talpă. Numai Schoner Etelca, a e-
                                                                                   lucru. De asemenea, ca urmare a ve­                                                     conomisit în ultimele 10 zile, peste         ţine de mult timp locul de bri­                   — Şi efi dacă ? Dumneata ^
                                                                                   niturilor obţinute în gospodăria colec­         In - ultim a, vreme, tinerii din satul  265 dm.p. piele şi o însemnată can ­
                                                                                   tivă, a crescut sim ţitor nivelul lor de     Ştei au plantat puieţi pe o suprafaţă      titate de pînză din care se pot con­         gadă fruntaşă pe regiune. Mulţi                   [ ai cerut un kilogram, eu ţi-am )
                                                                                   trai. De curînd, peste 30 de colecti­        dc 2,5 hectare, realizînd în felul aces­   fecţiona peste plan, mai mult de 10
                                                                                   vişti şi-au cum părat aparate de radio,      ta economii în valoare de 5.000 !ei.       perechi de bocanci.                          tineri muncitori se străduiesc                    scris cinci. S-ajungă!...            ^
                                                                                   iar alte 15 familii, printre care şi a-
                                                                                   celea ale colectiviştilor Samoilă Dra-                                     R. SIDONIA                            MARIA BOLDURA       să-şi dezvolte aptitudinile artis­                t Numai că o asem enea ati- •)
                                                                                   gota Buică, Sigismund Dragota şi
                                                                                                                                    Se extinde reţeaua                                                                  tice în cadrul cercurilor de artă                 L tudine nu are nimic comun J
                                                                                                                                        de radioficare
                                                                                                                                                                                                                        plastică şi al cenaclului literar.                f. cu comportarea pe care tre- ^
                                                                                                                                   Au început, de cîteva zile, lucrările
                                                                                                                                                                                                                        Prin munca voluntară a ţine­                      f. buie s-o aibă lucrătorii din 1
                                                                                                                                                                                                                                                                          L comerţul nostru faţă de cetă-
      încă de la începutul anului şcolar a luat fiinţă ta Casa                                                                                                                                                          rilor, la secţia mecanic şef de Ia
pionierului din Alba lulia şi un cerc de tîmplărie. La acest
cerc, pionierii confecţionează diferite obiecte.                                                                                                                                                                        întreprinderea de construcţii si­                 L ţeni. Şi acest lucru e bine să-l j

      IN CLIŞEU : Pionierii Avi Markovici şi Marian Btiiescu,                                                                                                                                                           derurgice s-a amenajat ui] colţ                   l ştie şi gestionarul Vasile Cri- J
confecţionind o lădiţă.
                                                                                                                                                                                                                        roşu cu sală de spectacole şi                     i. şan I ¦                           ^

                                                                                                                                                                                                                        bibliotecă.  ,                                    > — r,—              u .f i  f Lj u
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14