Page 10 - 1960-02

Pag. 2
Atenţie deosebită
Cîndconţinutul lecţiilor este
legat de problemele producţiei
In comuna Geoagju au fost col, demonstrează cursanţilor,
organizate 7 cercuri agrozooteh­ prin desene făcute pe tablă,
nice, pomiviticole şi legumico-ie. planşe, mulaje etc., cum trebuie
Un număr de 3 din acestea organizată o grădină de legu­
funcţionează în G.A.C. din Gel- me, cum se face irigatul sau
mar, iar restul în G.A.C. din
Geoagiu. De Ia început, cercu­
rile din G.A.C. Gelmar au avut
o frecvenţă foarte bună. Aici nu
participă Ia lecţii numai cei 72
cursanţi care au fost înscrişi
iniţial Ia începutul anului la în-
văţămîntul agrozootehnic, ci vin
şi numeroşi colectivişti care nu
au fost înscrişi. De ce ? Fiindcă
lecţiile sîni .atractive, legate de
viaţa şi specificul gospodăriei
colective. Colectiviştii au văzut
că aici pot învăţa multe lucruri
interesante în legătură cu po­
sibilităţile de sporire'a produc­
ţiei şi de aceea sînt dornici cu
toţii să asculte fiecare lecţie.
Lecţii interesante se predau şi
la cercurile agrotehnic, zooteh­
nic, pomiviticol şi legumicol din
G.A.C. Geoagiu. In fiecare din
aceste cercuri s-au predat pînă
acum cîte 8 lecţii. Fiecare lecţie
este întocmită, de un colectiv de
ingineri (lectori), pe biţza cu­
noştinţelor lor teoreţţce, a ma­
terialului bibliografic cît şi pe
baza experienţei cîştigate de lotul experimental de 6 ha. un­ Faptul că lectorul Dfi'e Stroia pentru animale. In acest fel
gospodăriile colective şi întovă­
răşirile din jur. Fiind întocmite
în felul acesta, lecţiile şînt .lega­
te de problemele concrete ale
producţiei, de viaţa gospodăriei
colective şi prin urmare sînt in­
teresante şi atractive.
Dar nu numai întocmirea lor
se face cu grijă. Ele sînt şi pre­
date cu multă atenţie şi răspun­
dere. Lectorii se folosesc la pre­
dare de nenumărate exemple lo­
cale, de diferite calcule compa­
rative, de grafice, planşe, mu­
laje, diafilme şi diferite alte ma­
teriale intuitive. Aşa de pildă, şi după exemplificarea ei în felul
inginerul Stanciu Gheorghe, ca­ arătat, colectiviştii s-au convins
re , predă la cercul vlTipomicol,
se îngrijeşte ca la fiecare lecţie
să aducă diferite planşe colora­
te cu ajutorul cărora demon­
strează colectiviştilor cum tre­
buie organizată o livadă, cum
trebuie îngrijiţi pomii, care sînt
soiurile cele mai productive etc.
Cînd descrie soiurile, arată co­
lectiviştilor şi fructe din soiul
respectiv. Inginerul Prică Dumi­
tru care predă la cercul legumi­
-Hfl-
Conferinţe agrozootehnice
la căminul cultural
Din învăţămintul agrozootehnic de
masă fac parte şi ciclurile de confe­
rinţe organizate în cadrul căminelor
culturale. Un astfel de ciclu de con­ s-a obţinut o producţie de porumb
ferinţe a fost organizat şi în comuna mai mare cu 700 kg. la hectar faţă
Gut, raionul Sebeş. In planul tema­
tic al acestui ciclu este prevăzut să
se ţină săptămînal cîte o conferinţă
pe teme c a : principalele lucrări ale
solului, cum trebuie folosite îngrăşă-
mintele naturale şi chimic.e, dăună­ mînţat numai sămînţă aleasă şi a
torii culturilor şi combaterea lor, lu­ îngrijit bine culturile.
crările de întreţinerea culturilor, cul­ Rău este însă că asemenea exem­
tura legumelor, cum trebuie organi­ ple se dau puţine în conferinţele ce
zată o livadă de pomi etc.
Pînă la 1 februarie a.c. s-au ţinut
un număr de 7 conferinţe la cămi­
nul cultural de către tehnicianul a-
gronom al comunei, tovarăşul Bera
Liviu. La aceste conferinţe au parti­
cipat în total un număr de 5-10 înto­
vărăşiţi şi ţărani muncitori indivi­
duali. Dacă ţinem seama de faptul că,
Gutui este una din cele mai mari comune
din raion, se poate spune că numă­
rul participanţilor este destul de mic.
Aceasta din cauză că, conferinţele se
ţin ocazional, mai ales atunci cînd
rulează filme. Faptul că conferinţele se
fin numai cu ocazia rulării filmelor
are şi un alt neajuns : ele se expun
in mod fugitiv pentrucă oamenii sînt
nerăbdători să înceapă filmul.
Era bine dacă organizaţia de bază
şi sfatul popular comunal luau mă­
suri ca aceste conferinţe să se ex­
pună separat şau dacă nu se putea
ca toate să se expună în acest fel
atunci cel puţin un număr din e]e să
se fi expus în mod separat. In acest
fel se puteau trata mai bine proble­
mele producţiei agricole, puteau fi
date mai multe exemple din viaţa sa­
tului, iar ţăranilor muncitori fi s-ar
fi creat posibilitatea să pună o sene
de întrebări în legăfpră cu pfpblenţe-
1c neclare.
In conferinţele expuse ap fpst date,
ce-i drept, unele exemple destul de
interesante. De pildă, în cenferinţa
care s-a referit la însemnătatea apli­
cum trebuie executată fiecare
lucrare în parte. Inginerul Lef­
ter Gheorghe, cînd a predat lec­
Aplicaţiile practice ajută !a însuşireatorii pomilor a demonstrat
ţia cu privire la bolile şi dăună­
¦ tem einici a cunoştinţelor Şatacate de diferite boli (aceste
cursanţilor cum arată fructele
fructe avîndu-le păstrate în bor­
cane cu formol).
La cercul agrotehnic a fost nul Ilia i s-a dat o importanţă
predată, printre altele, o lecţie ¦mult mai mare decît în anii tre­
pe tema : „Ridicarea producti­
vităţii muncii şi a producţiei
prin lucrări de hidroamelioraţii agrozootehnici au iost numiţi
şi îmbunătăţiri funciare“. Pen­ lectori B’ine pregătiţi şi s-a sta­
tru ca lecţia să fie cît mai bine
înţeleasă, inginerul Pasc Ilisie,
care a predat-o, a explicat par­
ticipanţilor cum pot fi preveni­
te eroziunile pe terenurile "de
coastă din Geoagiu, cum pot fi
fertilizate terenurile erodate,
cum trebuie să se facă şi cum
făcut^diferite lucrări pe a-
ceste terenuri etc. Inginerul
Medrea Ioan, cînd a predat lec­
î n r a i o n u l H a ţ e gţia cu privire la importanţa lu­ cercul care va funcţiona în a-
crărilor de întreţinerea culturi­
lor a arătat colectiviştilor că pe
de au fost aplicate regulile a-
grotehnice indicate, s-a realizat
o producţie mai mare cu 2.800
kg. porumb boabe la hectar faţă
de producţia medie obţinută pe
restul terenului gospodăriei co-
leotive. Pînă atunci colectiviştii
nu erau de acord cu o serie de
lucrări agrotehnice ce se cer a
îi făcute la cultura porumbului,
cum ar îi, de pildă, arăturile a-
dînci de toamnă şi lucrarea te­
renului cu cultivatorul înainte
de însămînţatul de primăvară.
După predarea lecţiei respective
că prin aplicarea acestor lucrări-
agrotehnice vor putea spori sim­
ţitor producţia la hectar. Toc­
mai de aceea au şi prevăzut în
planul de producţie pe anul 1960
să sporească simţitor producţia
la toate culturile, precum şi pro­
ducţia din sectorul zootehnic.
In acest scop colectiviştii s-au
angajat să pună în aplicare toa­
te cele învăţate Ia cursurile a-
grozootehnice.
cării regulilor agrotehnice, s-a ară­
tat că pe terenul întovărăşirii, unde
au fost aplicate regulile agrotehnice,
de cea pe care au obţinut-o ţăranii
muncitori individuali. De asemenea,
întovărăşirea a realizat cu .300 kg.
grîu Ia !hectar mai mult decît secto­
rul individual prin faptul că a însă-
se expun. Există în comună şi multe
alte exemple concludente care puteau
fi folosite pentru susţinerea sau pen­
tru înţelegerea unor probleme teore­
tice. Puteau fi date exemple compa­
rative prin care să se arate în mod
concret cît pierpl cei care nu îngrijesc
bine culturile sau care întîrzie recolta­ tul Beriu, raionul Orăştie, lec­
tul. Se putea arăta, de pildă, că
Vlad Vasile, Moise Vasile, Rahovean
Ilie şi alţii care nu au plivit griul,
au realizat o producţie mai mică cu
700-1.300 kg. la hectar faţă de Bitea
Vasile, Bitea Ilie, Bria Vasile şi al­
ţii care au îngrijit bine culturile.
Intovărăşiţii şi ţăranii muncitori in­
dividuali din comuna Gut, pe lingă
cultura cerealelor, se mai ocupă şi
cu creşterea animalelor. De acest lu­
cru nu s-a ţinut însă seama atunci
cînd s-a întocmit planul tematic al
conferinţelor. Numai aşa se explică
faptul că în acest plan nu se găseş­
te nici măcar un cuvînt, decum o
temă, în legătură cu creşterea anima­
lelor. In această privinţă se face în
primul rînd vinovată tovarăşa Preda
Marja, tehniciană zootehnistă a co­
munei, care se ocupă în mod cu to­
tul nesatisfăcăfor de învăţămintul
zootehnic de masă. Vinovat este
şi sfatul popular pentru faptul
că a aprobat planul tematic în felul
în care a fost întocmit şi nu a cerut
zootehniste) să ţină conferinţe în ca­
drul căminului cultural în legătură
cu creşterea animalelor: ' “ • r-v"
drumul so w A E im m m
ES \ î\ ID> — \ M C (HI E Y M
Experienţa a dovedii că invăfibn intui agrozootehnic de măsă are o . deosebită importanţă in privinţa ridi­
cării cunoştinţelor profesionale ale colectiviştilor, intovărăşiţilor şi ţăranilor, muncitori -cu gospodării individuale.
El contribuie la popularizarea regulii or agrotehnice, la generalizarea expe rienţei înaintate a fruntaşilor recolte­
lor bogate şi demonstrează superioritatea agriculturii socialiste faţ'ă de agricultura bazată pe proprietatea in
dividuală.
Pentru a cunoaşte modul in care se desfăşoară învăţămintul agrozootehnic in gospodăriile agricole colec­
tive şi in întovărăşiri, redacţia ziarului nostru a organizat zilele trecute un raid-unchetă. Redăm mai jos con*
slaiările de pe teren.
In acest an învăţămintului ?Creşterea animalelor de rasă“,
însoţită de diafiim, îfj afară de
agrozootehnic de masă în raio­ colectivişti a venit să asculte
cele predate şi un nurpăr foarte
mare de întovărăşiţi-
cuţi. Cu cîteva săptămîni înain­ Cele 7 lecţii care au fost pre­
te de deschiderea învăţămintului
date pînă în prezent au tratat
probleme interesante şj folosi­
toare pracţicij ca asigurarea ba-
bilit în mare tematica specifică pei furajere, prepararea nutrpţu-
fiecărei unităţi. Iui, hrănirea raţională a anima­
lelor şi altele. Un lucru demn
Unul dintre cercurile agrozo­ de remarcat şi care face toto­
otehnice care desfăşoară încă dată ca la cursuri frecvenţa să
de la deschidere o activitate fie de 100 la sută, este acela
susţinută este cel de la gospo- că lecţiile sînt însoţite dp apli­
caţii practice. Aşa, de pildă, cîpd
, dăria agricolă colectivă Bretea a fost predată lecţia „Hrănirea
Mureşană. Avîncl în vedere că
colectiviştii din Bretea Mureşa­ raţională a animalelor“ lectorul
nă au posibilităţi să dezvolte a stabilit, împreună ou cursanţii
sectorul zootehnic s-a stabilit ca
cest an în gospodărie să aibă
caracter zootehnic. — în funcţie de existenţa de fu­
raje din gospodărie — raţiile
de la secţia agricolă Ilia, predă cursanţii au învăţat cum să în­
lecţii cu conţinut folositor, pe locuiască unele furaje din raţie
înţelesul tuturor şi respectă în­ care nu există în gospodărie cu
totdeauna ziua de predare fi­ alte furaje şi totuşi valoarea nu­
xată cu colectiviştii încă de la tritivă a raţiei să rămînă ace­
prima lecţie, face ca toţi cei 25 eaşi.
cursanţi să participe ou regula­
ritate la cerc şi să-şi însuşeas­ In lecţia care trata problema
că temeinic cunoştinţele predate. obţinerii unei producţii mari de
lapte de la vaci şi menţinerea ei
Faţă de anul trecut cînd la în toată perioada de lactaţie,
u.A.G, Bretea Mureşană colecti­ cursanţii au făcut de asemenea
viştii nu prea frecventau cu re­ aplicaţii practice. Lecţia predîn-
gularitate şi în nurpăr mare cer­ du-se după-amiază, la mulsul de
cul de învăţămînt agrozootehnic, seara lectorul a arătat cursanţi­
în acest an nu lipseşte nici unul. lor care e cea mai bună me­
Mai mult chiar au fost lecţii la todă de muls şi cum se face ma­
care au participat şi peste 60 de
colectivişti. La predarea lecţiei
eţtssţs-:
Cum Iţi îndeplinesc unii lectori sarcinile •
Colectiviştii din scitul Răhău, Nedumeriţi de absenţa lectoru­ ori cu probleme neclarificate
raionul Sebeş au înţeles im­ lui, colectiviştii îşi ziceau că
portanţa pe care o are îmbo­ nu e nici un rău dacă această
găţirea cunoştinţelor la cursul lecţie, care avea de fapt un
agrozootehnic. Drept urmare caracter mai general, a fost
mulţi dintre ei, neîndemnaţi
de nimeni, au cerut să fie în­ expusă de un om tinăr, cu mai tului executiv al sfatului popu­
scrişi la cursul agrozootehnic paţină experienţă. Să predea lar comunal în care s-a anali­
organizat în cadrul gospodă­ leptorul celelalte lecţii că tot zat învăţămintul agrotehnic —
riei. Erau convinşi oamenii că bine va fi — gindeau mulţi. colectiviştii din Răhău sînt
aveau de învăţat numai lucruri Dar, au sperat zadarnic acest dornici să ştie cît mai multe
bune datorită mai ales faptului lucru. Lectorul cursului, ing.
că lector la cursul lor fusese Nicolae Albu n-a venit să le
repartizat tovarăşul NHcolae expună încă nici o lecţie. Toate
Albu, şeful secţiei agricole a cele opt cîte s-au ţinut
Sfatului popular raional, om pînă în prezent au fost
priceput şi cu bogată experien­ expuse de „subalternul“ şe­
ţă în domeniul agriculturii. fului secţiei agricole. E
drept că tov. Beşchiu s-a stră­
Prima lecţie, lecţia introduc­ duit, pe măsura posibilităţilor
tivă, n-ij fost predată însă de sale, să prezinte lecţiile cît
lectorul titular. Tovarăşul Ni­
colae Albu fiind şef al secţiei 'mai viu, mai atractiv, să le toţi ţăranii muncitori cu gos- ţ varăşului Căliţoiu posibilitatea de a-şi viu Gîrlea situaţia nu-i cu nimic mai
şi avînd la Răhăiu un... subal­ îmbogăţească cu exemple luate podării individuale clin saţ.
tern, pe tehnicianul agricol din sat sau din satele vecine.
Aurel Beşchiu, l-a însărcinat Dar, fără a diminua cu nimic
pe acesta să o ţină. Şi tehni- capacitatea acestui tehnician
dianul agricol, avînd sarcina tinăr, cu multă voinţă, trebuie
să arătăm că unele din lecţii
din partea şefului său direct nu s-au ridicat la nivelul ce­ însă mai mult simţ de răspun­
,a expus lecţia introductivă. rinţelor, cursanţii plecînd une­ dere faţă de sarcini.
Cine participă la învăţămintul
agrozootehnic!
De la începutul anului de în­ Deosebit de preţioase au
văţămînt agrozootehnic, în sa­ fost învăţămintele împărtăşite
cursanţilor de către lectorul ţie
ia cursul zootehnic cu privire
torii au dat o mare atenţie pre­ la hrănirea şi îngrijirea anima­
gătirii unei tematici corespunză­ lelor în scopul creşterii produc­
toare cerinţelor locale şi predă­ ţiei de' lapte şi carne.
rii cunoştinţelor într-un mod cît
mai atractiv. Lectorii, inginerul Acestea ar fi, în mare, părţile
bune ale cursurilor organizate la
Florian Mihu şi medicul vete­ gospodăria colectivă din Beriu.
rinar Mihai Bunea, s-au îngri­ Ce lipsuri se manifestă însă
jit să alcătuiască expuneri in­ aici ? La cursuri nu sînt în­
teresante şi pe înţelesul cursan­ scrişi decît 22 membri ai gos­
ţi Iqr. Sursa de culegere a exem­ podăriei colective. Din cele con­
plelor o constituie activitatea statate de noi, aceştia partici­
gospodăriei colective care cu­ pă şi Ia cursul agrotehnic şi la
prinde tot satul. In lecţiile pri­ cel zootehţiic. Cu alte cuvinte,
vind cultura cerealelor s-a vor­ nu se poate vorbi de existenţa
bit despre agrotehnica şi siste­ a două cursuri, cîte figurează
mul asolamentelor folosite în de fapt pe hîrtie, ci de unul
gospodărie, care fac ca colecti­ singur cu caracter agrozooteh­
viştii să obţină an de an în me­ nic. Şi, nu aceasta ar fi cel mai
die cu 3D0—400 kg. mai mult m.are rău. Aici, însă, pe lîngă
grîu Ia hectar decît ţăranii în­ faptul că nu sînt cuprinşi nici
tovărăşiţi din satele din jur. A- măcar 6 la sută din numărul
vantajele culturii sfeclei de za­ membrilor gospodăriei colective,
hăr şi altor plante tehnice au cei înscrişi fac parte din perso­
ÎQşţ de asemenea viu discutate nalul administrativ (contabil,
la cursul agrozootehnic accen-
tuîndu-se gsupra veniturilor ma­ socotitor, magazionier etc.), din
ri ce le-ar putea aduce aceste consiliul de conducere şi foarte
culturi gospodăriei colective. puţini colectivişti care lucrează
-i De ce este slabă frecvenţa
,
Hţ*.•#?*¦*‘ r Hhtţ» •t»«ţbf *•r* *.«.-••-îi un nivel mult mai ridicat. Lec­ mîntul agrozootehnic.
sajul ugerului înainte şi după
muls în scopul obţinerii unei
producţii mari de lapte.
Printre cei mai activi cursanţi
oare ascultă cu interes viu lec­
ţiile şi îşi ţpsuşesc toafe cunoş­
tinţele predate se numără Mi-
hai Stoi-nescu, Maxiimi'lian So-
noc şi alţii.
Cele cincj lecţii care se vor
mai preda pînă la l martie vor
fi tot atît de interesante şi pline
de foloase penţru colectiviştii din
Bretea Aţureşapă-
Preocupare intensă
Unul din cele 34 cercuri agrozoo­
tehnice ce funcţionează îţi acest an în
rajQr)ul Haţeg este şi cpl pu caracter
zootehnic dig cadru) întovărăşirii din
Şşlaşu Inferior. Tovarăşul Constantin
Manolache, medic veterinar, lectorul
acestui cerc, a expus ţccţiije cu regu­
laritate reijşjnd astfel ca pînă la a-
epaştă dqtă să predea un număr de
6 lecţii. Faptul că s-a prezentat în
zilele stabilite, că a expus lecţii pe
înţelesul cursanţilor şi că a vorbit în
cuprinsul acestora despre lucruri spe­
cifice întovărăşirii, a trezit interesul
participanţilor. Aşa se face că de fie­
care dată cursanţii se adună cu toţii
Ia căminul cultural, ascultă cu inte­
res pe lector, iau note, iar atunci cînd
îndeajuns. Atît pricepea omul
şi mai mult nu. Din ce cunoş­
tea împărtăşea cursanţilor. Dar
— aşa cum mulţi cursanţi au
spus-o la o şedinţă a comite­
lucruri bune. Dacă în trecut
n-a avut cine să le spună că
pămîntul lor poate fi şi mai
darnic dacă i se aplică cutare
sau cutare metodă agrotehni­
că, dacă este îngrăşat raţional
etc. apoi acum o vor cu orice
preţ. Sînt dornici să facă din
gospodăria lor o unitate pu­
ternică în care să fie atraşi
Vor oamenii şi secţia agricolă
raională, în frunte cu tov.
Albu, este obligată să-i ajute.
Nu e lucru prea greu i se cere
electiv în sectoarele de produc­
ţie. De ce s-a întîmplat o ase­
menea anomalie la G.A.C. Be­
riu ? Pentru că — cel puţin aşa
credem noi — personalul admi­
nistrativ şi membrii consiliului
pot fi mobilizaţi fără prea mari
eforturi. Or, este ştiut că tre­
buie înarmaţi cu cunoştinţe a-
grozootehnice în mod deosebit
şefii de echipă, colectiviştii care
muncesc în cîmp ori în sectorul
zootehnic avînd în vedere că de
îelul cum ei cunosc şi aplică în
practică regulile agrozootehnice,
depinde în mare măsură spori­
rea producţiilor vegetale şi ani­
male. Trebuie amintit apoi şi
faptul că la G.A.C. Beriu exis­
tă şi o serioasă rămînere în ur­
mă în privinţa expunerii lecţii­
lor. Pînă la ora actuală, aici
s-a predat un număr redus de
lecţii. Această stare de lucruri
se datoreşte în mare măsură
faptului că atît organizaţia de
bază din gospodărie (secretar
Gh. Bodea), cît şi sfatul popu­
lar comunal, nu se interesea­
ză îndeajuns de bunul mers al
învăţămintului agrozootehnic.
Nr. 1590
de masă!
i*E0ăt>âawts ¦?«
la cursuri?
Spre deosebire de anii trecuţi, Atît comitetele executive ale
în anul acesta, în cele mai mul­ sfaturilor populare comunale cît
te gospodării agricole colective şi comitetele comunale de partid
şi întovărăşiri, învăţămînţul a- respective neglijează într-uh
grozootehnic se desfăşoară la mod cu totul nepermis învăţă-
ţiile sînt expuse pe înţelesul
cursanţilor, sînt mai interesan­ In aceste sate atît conducerea
te, se poartă discuţii vii, iar cursurilor cit şi murţea de mobi­
frecvenţa este mult mai bună. lizare a cursanţilor sînt lăsate
doar pe seama lectorilor Zeno
Pe ici, pe colo se mai ivesc Ardeleana şi Gheorghe Irişoa,
însă cazuri cînd participarea ambii tehnicieni agricoli. Or, şe
celor înscrişi ia cursuri este sla­ ştie că aceştia avînd de rezolvat
bă. Un astfel de exemplu ni-I şi a|te sarcini, nu au timpul ma­
oferă cursurile organizate la în­ terial necesar să se ocupe efec-
tovărăşirile agricole din satele itiv şi de mobilizarea cursanţilor.
Sibişel şi Cioara din raionul O- Această treabă ar putea fi aşi-
răştie. La aceste cursuri, pe lîn- gurată cu multă uşurinţă de că­
gă faptul că nu s-au predat de­ tre organizaţiile de bază din u-
cît 5 şi respectiv 4 lecţii (foarte nităţjle respective Ş» de către
puţine dacă ţinem seama că în­ sfatul popular, dacă, bineînţeles,
văţământul s-a deschis de a- ele ar acorda atenţia cuvenită
proape 2 luni) frecvenţa este cît învăţămintului agrozootehnic.
se poate de slabă. La nici una
din şedinţele de curs n-au par­ Avînd în vedere că o aştţel
ticipat mai mult de 40—50 Ia
sută din numărul celor înscrişi. de situaţie nu mai poafe dăinui,'
Cauza nu este decît una singură.
se impun măsuri corespunză­
toare.
unele lucruri nu le sînt destul de cla­ trecuţi, intenţia a fost bună. Rău e
re pun . întrebări şi primesc lămuriri însă că lectorul n-a ţinut pîng acum
din partea lectorului. Cei 25 de ţă­ nici una din conferinţele ciclului sta­
rani muncitori înscrişi la cercul zoo­ bilit. Şi de ce s-ar omorî • s-o facă
tehnic nu lipsesc niciodată de la pre­ dacă pînă acum nu s-a găsit nimeni
darea lecţiilor, dovadă, că cele discu­ care să-l .tragă la răspundere penţru
tate aicj îi interesează. pasivitatea sa.
Cursanji ca Petru Iovănescu, Iosif Nu toţi inginerii
Taurescu, Ion Jurca, Gavril Iovănes­ agronomi sînt
cu şi alţii, sînt nelipsiţi de la preda­
rea lecţiilor. la înălţimea sarcinilor
Treabă făcută Lucruri cu mult mai îmbucurătoare
de raîntuială nu se poţ şpune din păcate nici dei-
pre felul cum se desfăşoară învăţă-
Cu un an în urmă la cercul agro­ mîntul agrozootehnic în cîteva gospo­
zootehnic din cadrul întovărăşirii a- dării agricole colective din raionul
gricple din Sîntămăria-Orlea fusese Haţeg. Acordînd mai multă priorita­
npqit ca lector Augustin Căliţpiu, me­ te altor preocupări şi mai puţină ac­
dic veterinar. Manjfestînd lipsă de in­ tivităţii cercurilor agrozootehnice, unii
teres. faţă de realizarea sarcinii ceri lectori fie că au predat un număr mic
fusese încredinţată, tov. Căliţoju a ne­ de lecţii, fie că pur şi simplu nici
glijat mult timp cercul şi abia spre nu au fost încă în mijlocul cursanţi­
primăvară s-a gîpdit să facă ceva, lor înscrişi la- cercul de care răspund.
măcar aşa de ochii lumii. Pînă la ur­
mă, din cele 14 lecţii planificate el Inginerii agronomi de la secţia agri­
njj a predat decît 6. Toate aceste fap­ colă, lectori la cercuri agrozootehnice
te erau bine cunoscute de tqv. Liviu din diferite gospodării colective, nu
Gîrlea, şeful secţiei agricole, şi de tov. răspund aşa cum ar trebui la sarci­
Dumitru Ifrim, inginer principal la a- nile ce le revin. Ei nu se prezintă în
ceastă secţie. Nu se ştie însă după gospodăriile colective la datele stabi­
ce criterii s-ap condus aceştia atunci lite p'entru ţinerea lecţiilor, iar în alte
cînd au făcut recomandări pentru oa­ cazuri însărcinează pe diferiţi tehni­
meni cărora Comitetul executiv al Sfa­ cieni sau cadre didactice să predea
tului popular raional Haţeg le-a eliberai lecţiile în locul lor. E suficient să a-
mintim că la Ostrov (lector ing. N.
decizii de lectori la cercurile învăţă- Toma), s-au predat abia 3 lecţii, la
mîntului agrozootehnic din anul acesta, Tuştea, deşi s-au predat 5 lecţii, ing.
Realitatea e că — cu toate lipsg- Dumitru Fîntînă, lectorul cercului, a
rile sale dig anul trecut — Augustin predat doar două din ele, la Uric şi
Căliţoiu a fost din nou numit respon­ la Hobiţa, ing. Ifrim Dumitru nu s-a
sabil Ia un ciclu de conferinţe cu ca­ prezentat niciodată pentru a preda lec­
racter agrozootehnic ce trebuiau ţinute ţiile. Cele 3—4 lecţii au fost predate
tot la întovărăşirea Sîntămăria-Orlea. de o tehniciană din Pui. Lp cercul
din Haţeg de care răspunde ing. Li­
Dacă s-au gîndit cumva să-i dea to­
corecta anul acesta lipsurile din anii mulţumitoare.
Un cerc agrozootehnic activ
In G.A.G. din Ribiţa a luat fiinţă Lecţiile cu qpracter zppţehqic le
un cerc agrozootehnic la care au predă inginerul zootehnist Lăpuşan
fost înscrişi 30 de colectivişti. Mihaj. Aceste lecţii se reţeră la modul
Pînă acum tehnicianul agronom în care se face retribuirea muncii in
Lucaci Ştefan a predat 7 lecţii de fermele de animpţe, la hrăni*Ţa ani?
agrotehnică pe teme c a : „Importanţa matelor, importanţa creşterii |pr e}c.
îngrâşării terenului“, „Ce sînt asola-
Toţi cursanţii participă cu regulari?
mentele şi cum trebuie organizate", tafe şi ascultă cu interes lecţiile ce
„Cum se organizează munca în şe predau. Ei sînt hot^riţi ca tot ceea
Q.A.G.", „importanţa cultivării porum- ce învaţă la curşiiri să traducă Ih
bului-siloz" şi altele. viaţă.
C O N C L U Z I I ____ _
Cu prilejul raidului-anchetă s-a constatat că există nu­
meroase gospodării agricole colective şi întovărăşiri unde curşu-t
rile agrozootehnice legumicole şi pomicole se desfăşoară lă un
nivel corespunzător. In acele locuri unde organizaţiile de par­
tid şi sfaturile populare s-au preocupat de controlul şi îndru­
marea învăţămintului agrozootehnic lecţiile se predau cu regu­
laritate, conţinutul lor esţe legat de problemele concrete şi de
viaţa satelor respective, iar frecvenţa este bună.
Se constată însă că există multe gospodării colective, înto­
vărăşiri şi sate unde învăţămintul agrozootehnic nu se des­
făşoară ia nivelul cerinţelor. In multe cercuri frecvenţa ebte
încă slabă, iar conţinutul lecţiilor care se predau nu este adap• j
' lat specificului satelor respective. Se constată de asemenea că *
unii lectori nu privesp cu răspundere sarcina ce li s-a incredin- j
ţat predînd lecţii la generat sau lipsind de la predări. Lipsa- j
rile semnalate se datoresc în primul rînd faptului că organiza- l
ţiile de partid şi sfaturile populare nu se ocupă îndeajuns de
îndrumarea învăţămintului agrozootehnic, nu analizează perio­
dic modul in care şe desfăşoară el, pentru a putea lua măsurile
corespunzătoare.
Intrucît învăţămintul agrozootehnic are o importanţă deo- !
sebită în ce priveşte sporirea producţiei agricole, este necesar {
ca organizaţiile de bază şi sfaturile populare să ia măsurile j
cuvenite pentru ca învăţămintul agrozootehnic să fie ridicat la !
înălţimea cerinţelor. 4 |
4