Page 15 - 1960-02

Nr. 1591
T j i i i B l M M jiI ir ^ in o t r o j n tugs
Munca cu oamenii- izvorul succeselor sovietice Valentina
Lucrul principal în activitatea
unui agitator este să ştie să
muncească cu oamenii, să-i con­
vingă. Oamenii sînt cei care
transpun în viaţă sarcinile eco­
nomice şi politice trasate de
partid şi guvern. Eu sînt încre­
dinţat că atunci cînd oamenii
sînt convinşi că ceea ce fac este
în folosul patriei, al nostru al
tuturor, sînt capabili de fapte
mari.
Situaţia care a existat în sec­
ţia oţelăria Martin nr. 2 din
Combinatul siderurgic Hunedoa­
ra este în măsură să arate cît de
importantă este convingerea oa­
menilor din colectivul în care îţi
desîăşori activitatea şi mobi­
lizarea lor la înfăptuirea sarci­
nilor economice. Voi reda pe
scurt un singur fapt.
In prima jumătate a anului
trecut, secţia noastră a rămas
mult în urmă în ceea ce priveş­
te realizarea planului de produc­
ţie şi a economiilor la preţul de
cost luate ca angajament. Aceas­
ta s-a datorat mai multor cauze.
Important este faptul că datorită
ajutorului primit, organizaţia de
partid şi-a îmbunătăţit simţitor
munca cu oamenii şi astfel în
cea de-a doua jumătate a anu­
lui secţia noastră a început să
obţină din ce în ce rezultate tot
mai bune, iar în ultimele luni
ale anului a înregistrat adevăra­
te recorduri în producţie. Pentru
menţinerea şi dezvoltarea suc­
ceselor dobîndite, biroul organi­
zaţiei de bază, comuniştii, pre­
cum şi conducerea administrati­
vă a secţiei au trecut încă din
primele zile ale noului an —
1%0 — Ia o muncă mai orga­
nizată, mai concretă în rînduf
colectivului. Măsurile politice şi
tehnico-organîzatorice luate au
dus la îmbunătăţirea în mod
simţitor a muncii cu oamenii.
'Aceasta a făcut ca încă din pri­
ma lună, colectivul secţiei noa­
stre să obţină succese deosebite
în îndeplinirea sarcinilor de pro­
ducţie pe anul 1960. Amintesc
că în prima lună a anului —
ianuarie — planul de producţie
a fost îndeplinit cu 3 zile îna­
inte de termen.
Biroul organizaţiei de bază a
cerut tuturor .agitatorilor ca la
lo.cuj lor de, muncă să fie exem­
plu demn de urmat, să se ocupe
cu răbdare de tovarăşii cu care'
muncesc. In acelaşi timp biroul
organizaţiei de bază s-a îngri­
jit de instruirea sistematică a
agitatorilor în legătură cu cele
mai actuale prbbleme privind
O nouă unitate sanitară cursul lunii martie, colectivul
La sfîrşitul lunii decembrie alimentar din Gălan s-a anga­
1959, la Alba lulia a luat fiin­ jat să menţină şi să depăşească
ţă o nouă unitate sanitară : că-
minul-spţtal de bolnavi cronici.
In acest cămin-spital se acordă
îngrijire medicală oamenilor
muncii care şuieră 'de boli cu
lungă durată de vindecare şi
care nu pot fi îngrijiţi în fami­
liile lor. Aceşti oameni, care în
timpul regimului burghezo-mo-
şieresc piereau din cauza foa­
mei şi mizeriei, vor putea acum,
în cadrul • căminelor-spital în­
fiinţate, şă-şi învingă infirmi­
tăţile căpătate prin boală şi
vîrstă.
Dr. GH. ISPAS
Pregătiri pentru 8 Martie
Femeile din întreprinderea de
industrie locală „Horia“ din
’Alba lulia au ţinut recent o a-
dunăre în care au hotărît să în-
tîmpine.ziua de 8 Martie cu noi
succese în producţie şi în mun­
ca obştească. In acest scop, vor
fi organizate, schimburi de o-
noare, . seri literare urmate de
întruniri tovărăşeşti şi va fi or­
ganizat un curs de croitorie
pentru muncitoarele tinere din
întreprindere.
M. ELENA
V. ANGHEL
Pentru aprovizionarea
populaţiei
; La începutul lunii ianuarie,
cooperativa „Muncitorul“ din
Călan ă deschis un nou maga­
zin alimentar care 1 contribuit
¦la îmbunătăţirea aprovizionării
populaţiei din localitate cu măr­
furi alimentare. Pînă la sfîrşitul
lunii, personalul de deservire al cu experţi şi specialişti, s-a con­ 1957“, perioada premergătoare 10,3 miliarde în 1959, adică cu consum, spre producţia cărora
noului magazin a reuşit ca prin- statat că în 1959 şomajul a a- depresiunii.
tr-o bună aprovizionare şi o de­
servire civilizată, să depăşească
cu 28 la sută_o-lanul de desfa­
cere stabilit. In cinstea alegerii
consiliului de conducere al coo­
perativei, rce va !avei Iod în
politica partidului, precum şi cu
privire ia sarcinile ce revin co­
lectivului nostru. Ultimul in­
structaj ce ni s-a făcut a fost
pe tema mobilizării colectivului
secţiei la îndeplinirea sarcinilor lucrul acesta nu i-a convenit lui
de plan la toţi indicii, precum
şi a angajamentelor luate în în­
trecerea socialistă.
In calitate de prim-topitor şi
agitator, eu mă ocup îndeaproa­
pe de tovarăşii mei de muncă.
După ce am primit sarcina de
plan pe prima lună, am stat de
vorbă cu întreaga echipă, am
analizat posibilităţile şi am a-
juns Ia concluzia că echipa noa­
stră îşi poate îndeplini şi chiar
depăşi sarcinile. Eu am propus
ortacilor ca în întrecerea cu ce­
lelalte echipe să ne angajăm să
dăm în prima lună cu 300 tone
oţel mai mult decît prevede pla­
nul. Ei au primit cu entuziasm
propunerea şi astfel a început
întrecerea cu celelalte echipe.
Pînă la sfîrsitul lunii, echipa pe
care o conduc a dat 800 tone
oţel peste planul lunar.
De obicei prima mea grijă
este ca Ia începutul fiecărui
schimb să stau cîtevă minute de
vorbă cu ortacii şi să reparti­
zez sarcini concrete fiecăruia.
Am văzut că sarcina concretă
îl face pe om răspunzător, iar
îndeplinirea ei constituie pentru
fiecare un puternic stimulent.
Aşa cresc oamenii, aşa învaţă
să iubească munca şi frumoa­
sa meserie de oţelar. Aşa a cres­
cut şi tovarăşul loan Buştea, ca­
re pînă acum doi ani era un
simplu pescar de prin Moldova:
iar azi este topitor II şi poţi
avea încredere în el. Lîngă cup­
tor au crescut si ceilalţi ofelari. venind un om de nădejde, ci şi
E drept că munca cu oamenii
nu-i deloc u şo ară; unii oameni
sînt mai îndărătnici. In echipa
pe care o conduc, am avut nu
de mult un asemenea om. Este
vorba de tov. Ioan Apolzan, ca­
re în fiecare lună făcea 1—2
nemotivate. Am stat de vorbă cu
el în mai multe rînduri şi am
încercat sad conving să nu mai
absenteze de la lucru. L-am pus
şi în discuţia echipei. Promitea,
se ţinea de cuvînt cîtva timp,
apoi iar absenta nemotivat. Cînd
am văzut că nu ajung cu el la
un rezultat bun, am procedat
altfel. In mai multe rînduri am
învoit din echipă cîte 1—2 to­
varăşi pentru cîte o zi sau două
lucrate în plus, tocmai atunci
cînd ştiam că Apolzan vine la
lucru. Se înţelege că în aseme­
de muncă de la noul magazin
acest indice ridicat în realizarea
planului de desfacere.
. I. CRAŞCA
Cu optimismul manifestat de
cele trei mesaje prezidenţiale,
care au inaugurat actuala se­
siune a Congresului, în privin­
ţa perspectivelor de dezvoltare
ale S.U.A. în 1960, ziaristul
VValter Lippmann nu este de a-
cord.. La întrebarea pe care o
pune în „New York Herald Tri­
bune“ dacă „toată această auto-
mulţumire este justificată ?“, el
răsp'unde că satisfacţia oficială
reflectă un fel „miop“ de abor­
dare a situaţiei.
Previziunile de „prosperitate“
cărora li se face reclamă în me­
sajele amintite, pornesc în ge­
neral de la concluzii foarte tran­
dafirii în legătură cu anul 1959
şi anii precedenţi. Ori, nici nu
s-a terminat studierea volumi­
noaselor mesaje şi pe mesele de
lucru ale congresmenilor au în­
ceput să se adune rapoarte care
constată că „în ultimii şase ani
economia americană nu şi-a în­
deplinit sarcinile ce i-ău stat în
faţă“. Aceasta afirmaţie aparţine
chiar Comitetului mixt al Con­
gresului format din reprezen­
tanţi ai celor două corpuri legi­
slative, însărcinaţi să cerceteze
stadiul în care se află o serie
de probleme oare afectează în­
treaga viaţă economică a S.U.A.
si creează multe dureri dé cap
administraţiei.
Pe baza unor studii făcute în
decurs de 10 luni în colaborare
tins nivelul mediu cel mai ridi­
cat, cunoscut de această ţară
într-o perioadă aşa-numită de
redresare economică (N.R. du­
pă depresiunea din 1957—58).
In 'decembrie 1959, cifra oficia-
U 'ă şomerilor oscilă în jurul
nea situaţie, tovarăşii care vin
Ia lucru, trebuie să muncească
mai mult ca de obicei, .pentru
ca îq producţie să nu se simtă
lipsa celor care ap zi liberă. Şi
Apolzan. Inţr-o zi am avut cu
el o discuţie, pe cît de intere­
santă, pe atît de educativă. Vi­
ne la mine şi mă întreabă pe
un ton care exprima nemulţu­
mire :
— Tovarăşe Enache, de ce în-
voieşti doi oameni deodată ?
— Fiindcă au dreptul! —
i-am răspuns eu. Tu ştii doar că
Ia noi se lucrează cu foc con­
tinuu şi oameYiii nu pot lipsi
nici în zilele de sărbători de Ia
lucru, iar pentru asta ei au drep­
tul Ia o zi liberă în cursul săp-
tămînii.
— Bine, bine — revine el —
'dar este greu pentru noi care
sîntem aici...
Să fiu sincer, tocmai asta aş­
teptam s-o spună. I-am răspuns
printr-o întrebare la care i-a fost
greu să răspundă:
. — Dar ortacilor nu le este
greu cînd tu lipseşti nemotivat
de la lucru ?
Nu ştiu cît o ti meditat A-
polzan asupra acestei discuţii,
fapt este că el n-a mai lipsit ne­
motivat, iar disciplina în echi­
pă s-a întărit. Apolzan s-a apro­
piat sufleteşte de întreaga echi­
pă.
Exemplul acesta cu Apolzan
mi se pare interesant nu numai
pentru că el s-a îndreptat, de­
pentru că eu am învăţat ceva
bun, şi anume că în munca cu
oamenii trebuie să te foloseşti
de metode şi mijloace diferite,
ţinînd seama de caracterul fie­
căruia. Important este însă să
munceşti perseverent, cu multă
răbdare şi cu încredere că mai
devreme sau mai tîrziu rezulta­
tele bune se vor arăta.
CONSTANTIN ENACHE
agitator — secţia O.S.M. nr. 2 se înscrie la Institutul .textil Sfătuindu-se cu maistrul
Combinatul, siderurgic Hunedoara serat. O biografie modestă a de scHimb, Valentina Petriş­
Perspective
ale economiei americane
în anu! 1960
a 3.700.000, iar ministrul, ad­
junct al Muncii, Wolfbein, aver­
tiza că pentru primele luni ale
anului 1960 trebuie aşteptată o
creştere la peste 4 milioane. Ar
fi şi greu să vorbească de pros­
peritate populaţia din regiunile,
multe la număr, care poartă ca­
lificativul „bîntuite de criză cro­
nică“. Un exemplu caracteristic
este sudul statului Illinois, stat
puternic industrializat în care,
potrivit afirmaţiilor lui Kelley,
inspectorul şef al Serviciului
public pentru problemele mun­
cii, în ultimii 10 ani, şomerii
au reprezentat 11,9. la sută din
totalul forţei de muncă. Tot Kel­
ley consideră că „este' foarte
probabil ca lucrurile să meargă
mai prost în viitor“. Datele exis­
tente în prezent nu arată posi­
bilitatea rezolvării problemei şo­
majului în condiţiile S.U.A.
„Business Week“ sublinia că
chiar dacă în 1960 volumul glo­
bal al investiţiilor în industria
americană va spori după cum
se afirmă cu aproximativ 10 la
sută „el nu va atinge nivelul din
Sînt oare perspective ca re­
sursele productive ale economiei
americane să fie mai bine folo­
site în 1960? Economiştii se re­
feră la un sector de bază — si­
derurgia — unde se constată că
acum, după o grevă de 116 zile
d r u m u l s g c i m .i s m u l u t Pag. 3
msmamBaoBKaassma
Preţioasa iniţiativă a Cm aceleaşi agregata, metal mai mult şi mai bun!
Cînd m se acordă sprijinul necesar
Recent, in întreprinderile re s-ar părea mărunt. De e- (Urmare din pag. l-a) gişti. Prin urmare, ar fi timpul
ca întreprinderea de construcţii
textile din capitala U.R.S.S. xemplu, pentru lichidarea ru­ ........................... ¦ inii -«^ni ¦ ¦¦ir«» siderurgice din Hunedoara să
ia măsuri mai eficace pentru a
; s-a început o nouă mişcare perii se acordă 3J5 secunde, la un schimb la altul, că agre­ termina lucrările de la lamino­
gatele se predau neverificate şi rul de 650 mm.
patriotică ¦— întrecerea so­ ea a executat însă acest lu­ nereparate.
Activitatea laminorului de 650
cialistă pentru reducerea pre­ cru în 2 secunde. La schim­ Deficienţele amintite mai sus mm. este îngreunată şi de modul
dovedesc că s-a muncit prea pu­ defectuos în care lucrează ser­
ţului . de cost al producţiei. barea mosorului a mai cîşti- ţin cu oamenii. Munca politică viciul transport al C.S. Hune­
de masă a fost lăsată pe al doi­ doara. Neasigurîndu-se vagoane
Iniţiatorul acestei întreceri gat alte 2 secunde. La oco­ lea plan. Organizaţia de partid la timp şi de gabarit corespun­
şi organizaţiile de masă au mun­ zător, laminatele se stochează
este . platearea Valentina lul maşinilor Valentina a în­ cit prea puţin în această direc­ la ajustaj şi, ca atare, îngreu­
ţie. nează activitatea în perioadele
Petrişceva de la fabrica ceput să economisească nd următoare.
De fapt, în munca organiza­
„Frunze“. d‘ in Moscova. Nu­ secunde, ci minute. Apoi d ţiei de partid mai sînt şi alte Angajamentul
neajunsuri. Aşa, de pildă, din­ poate fi realizat
mele acestei muncitoare este, reuşit să kchideze ruperile tre membrii biroului activează
doi sau trei. Ne întrebăm a- Colectivul laminorului de 650
bine cunoscut în prezent în mai complicate şi a trecut tunci în ce măsură poate fi e- mm. este^un colectiv cu multă
xerci-tat controlul de partid asu­ putere de muncă, harnic, tînăr
multe uzine şi fabrici ale la un nou regim de muncă. pra conducerii administrative, şi pus pe fapte mari. Rezulta­
cum poate fi îndrumată activi­ tele obţinute în cursul anului
ţării. Ea a reuşit să sporească vi­ tatea organizaţiilor de masă, ce trecut stau mărturie acestei a-
sprijin primesc grupele de par­ firmaţii. Prin urmare, el va pu­
Petrişceva este o simplă teza cilindrului debitor at tid din partea biroului organi­ tea' birui cu siguranţă impasul
muncitoare. Ea a absolvit o zaţiei de bază ? Aceste între­ în care se găseşte. Pentru a-
şcoală profesională de pe lin-, rhaşihei ou 30 de turaţii pe m i­ bări ar fi bine să şi le pună şi ceaista însă, trebuie luate de în­
gă fabrică. La început a tu- comitetul de partid al C.S. Hu­ dată cele mai corespunzătoare
nut, iar viteza fusurilor —) nedoara şi ca urmare, să acorde măsuri.
mai mult sprijin organizaţiei
cu 193. , 1 de partid de la laminorul de Organizaţia' de partid va tre­
650 mm. bui să organizeze o puternică
> crat ca muncitoare ta levată* Filatoarea fruntaşă a lup­ muncă politică de masă în spri­
Mai triull s Jfijin material jinul îndeplinirii ritmice a sar­
apâi a trecut la maşinile de tat nu numai pentru sporirea cinilor de plan, să mobilizez^
I.C.S. Hunedoara a predat la­ colectivul la traducerea în_ viaţă
¦filat. Brigada în care lucrea­ productivităţii utilajului ci şt minorul de 650 mm. cu unele lu­ a planului de măsuri tehriîco-'oî-;
crări neterminate. Mai sînt încă ganizatorice. să ridice nivelul
ză Valentina, desfăşoară în­ pentru îmbunătăţirea calităţii lucrări pe care I.C.S.H., deşi răspunderii fiecărui comunist lă
trebuia să le termine la data de
trecerea pentru titlul onori­ producţiei. Reducînd frecven­ 31 decembrie anul trecut, nu înălţimea sarcinilor care se ri­
le-a terminat nici pînă în pre­ dică în faţa întregului colectiv.-
fic de brigadă de muncă co­ ţa ruperilor, a redus cu 8 zent. Este vorba, printre altele,
de ajustaji.il suplimentar şi eva­ Conducerea I.C.S.H. vă tre­
munistă. Majoritatea munci­ copeici preţul de cost al u- cuarea nr. 2, de patul ele răcire bui să urgenteze terminarea 1lu­
nr. 3 şi de altele. Toate acestea crărilor enunţate anterior, pen­
toarelor din acest colectiv nui kilogram de fire toarse. au creat mari greutăţi lăminato- tru ca laminatorii să poată ob­
rijor, contribuind la încetinirea ţine rezultate pe măsura efortu­
fruntaş învaţă la şcoala se­ Curînd ea a început să pro­ ritmului de laminare şi deci lă rilor ce le depun.
rală. Nici Petrişceva nu ră- ducă numai fire toarse de!\ obţinerea unor indici de utilizare Conducerea combinatului şî
sub posibilităţi.
mîne în urma tovarăşelor ei. calitatea îniît şi să economi­ serviciile de resort vor trebui
De asemenea, continuă să
In acest an ea va absolvi cla­ sească astfel la fiecare kilo­ constituie o problemă acoperi­ să sprijine măi mult, mai con­
şul necorespunzător ăl halei.
sa X-a şi se pregăteşte să gram încă 77 copeici. Din acest motiv, apa rezultată cret şl la timp, activitatea lami-
din zăpada care s-a tooit, s-a
scurs pe linia de contact a ma­ o atonilor de aici. Acest lucru
caralelor si a îngheţat. Ca ur­ este imperios cerut de sarcinile
mari ce stau în faţa acestui co­
unei fete modeste. ceva s-a dus la secţia de pla­ mare, se înregistrează deconec­ lectiv.
Urmărind cu atenţie reali­ nificare a fabricii .pentru a tări, care fac să cadă tairlele. Cu condiţia remedierii defi­
zările textiliştilor, pe Valenti­ se interesa dacă calculele ei Rezultă de aici că I.C.S.H. cienţelor semnalate şi cunoscu­
na a bucurat-o sincer minu­ preliminare sînt exacte. Aco­ nu acorda suficientă atenţie, a- tă fiind hărnicia colectivului,
nata mişcare iniţiată de Va­ lo a reieşit că pe baza ridi­ cestor probleme. O dovadă o se poate spune că există garan­
lentina Gaganova şi lulia cării productivităţii utilaju­ constituie şi uşurinţă cu care ă ţia îndeplinirii angajamentului
luat.
Vecerova. Ea vorbea cu căl­ lui şi dînd numai o produc­ tratat comitetul de partid al
am pmmmuL
dură despre această mişcare ţie de calitatea întîi, preţul I.C.S.H. problema trimiterii ţi­
B liT T íT T F fíl
prietenelor el. Petrişceva s-a de cost al firelor toarse poa­ nui "delegat care să participe la
6 FEBRUARIE 1960
gîndit că ceea ce a făcut, de te fi redus cu 8.700 ruble pe şedinţa comitetului de partid ăl
PROGRAMUL I,': 7,15 Muzi­
exemplu Vecerova, ar putea an. Dacă numai o filatoare C.S. Hunedoara, în care se ana­ că u şo ară; 8,30 Din folclorul
popoarelor; 9,40 Cîntece colhoz­
să facă şi brigada în care economiseşte aproximativ lizau tocmai aceste probleme. nice ; 10,00 Limba noastră. —¦
Vorbeşte acad. prof. Al. Graur,
lucrează ea. Ar trebui doar 9.000 ruble, este lesne de Or, sporirea producţiei de lami­ (reluare); 10,10 Mici piese dis­
tractive ; 10,30 Şcoala şi viaţa1,
altfel organizată munca, ma­ înţeles ce economii ar putea nate a ţării cu peste 50 la sută (reluare) ; 11,03 Concert de mu­
şinile să fie obligate să lu­ realiza întregul colectiv al în acest an faţă de anul trecut,
creze mâi. bine, să fie folo­ fabricii! ' j este o sarcină pe care partidul
site toate rezervele. — Peste '400.000 ruble —' a trasat-o tuturor siderurgiştilor
Valentina a început de Ict aii calculat economiştii. şi deci şi constructorilor siderur-
un lucru care la prima vede- 400.000 de ruble! Aceasta în­
seamnă sute de mii de metri
de ţesături peste plan numai
ta o singură fabrică.
In ziua următoare, la sec­
ţia filatură a avut loc o con­
sfătuire de producţie. Valen­
tina Petrişceva a propus în­
ceperea întrecerii pentru con­
La cele peste \ tribuţia fiecărui muncitor la
4.000 tone de o ţe l' reducerea preţului de cost al
produs peste plan ¦ producţiei.
in cursul lunii ia -, Exemplul Valentinei Petriş­
nuarie de către co-\ ceva a fost urmat şi de alte
lectivul oţelăriei • filatoare din diferite între­
Martin nr. 2 a prinderi din Moscova. Recent,
C.S. Hunedoara ’ Consiliul economiei naţiona­
şi-a adus o preţioa-¦ le şi prezidiul Consiliului sin­
să contribuţie şi dical orăşenesc Moscova aii
macaragiul Gheor- ‘ aprobat preţioasa iniţiativă a
glie Dinu, care se Valentinei Petrişceva. şi au
vede in clişeul de < recomandat organizaţiilor sin­
'aţă. dicale şi conducătorilor de în­
treprinderi industriale să des­
făşoare şi mai larg întrecerea
pentru reducerea preţului de zică vocală şi instrumentală
cost al producţiei şi îmbună­ / PBRSE'eSSB'S’filS®! 11,45 Actualitatea literară în re­
vistele noastre; 12,00 Muzică
tăţirea calităţii lor. 6 FEBRUARIE 1960 uşoară; 12,20 Album sportiv;
13,05 Concert de p rîn z; 14,00
? vxV
va procente, veniturile reale ale D EVA: Casa părintească: Muzică populară rusă ; 14,20
fermierilor au scăzut şi mai ALBA IULIA : Ciulinii Bărăga­ Din viaţa de concert a Capita­
mult. In anul viitor, se subli­ nului; Taina lui Zem skov; lei ; 15,10 Muzică de estradă
niază în raport, fermierii vor B R A D : O întîmplare extraordi­ 15,40 Muzică din opere; 16,15
cîştiga şi mai puţin. nară; HAŢEG: Vizita iui N.S. Vorbeşte M oscova!;' 17,25 Mu­
care a epuizat stocurile de oţel, Hruşciov în America; HUNE­ zică uşoară romanească ;: 18,00
capacităţile de producţie nu sînt Un economist de la universi­ DOARA : Misiune periculoasă! Roza vuiturilor; 18,30 Pro­
totuşi folosite în proporţie mai tatea din Illinois, profesorul IU A : Nevăzut... necunoscut; gram de cîntece şi jocuri; 19,05
mare de 90 la sută. In cercu­ Lewis Bassie, şeful Biroului de ORAŞTIE: Vîrsta dragostei; Muzică de dans ; 20,10 Pe teme
rile industriale se afirmă că du­ cercetări economice şi comercia­ S.O.S. în Cosmos: PETROŞANI: internaţionale ; 20,30 La micro­
pă acoperirea lipsei provocată le, avertizează că nu este înţe­ Avalanşa; SEBEŞ: Tamango; fon : Satira şi Umorul; 21,15
de grevă, gradul de folosire a lept să se pună bază pe opti­ SIM ERIA: Poemul m ării: Muzică de dans ; 23,00 Muzică
capacităţilor de producţie va mismul care domină acum în BARU M ARE: Burghezul gen­ de dans.
scădea din nou la 60 ia sută. cercurile de afaceri. (N.R. — tilom: TEIU Ş: Soarta unui
Aici trebuie precizat că benefi­ om ; ZLATN A: Fata din Kiev; PROGRAMUL I I : 14,30 Cîn- .
O profundă îngrijorare cre­ ciile concernelor care au atins un LO N EA: Omul cu pantaloni tece şi jocuri popUlaire romî-,
scurţi; APOLDU DE S U S ; Fe­ n e şti; 15,00 Lucrări concertante
ează sporirea considerabilă a nivel record în 1959, sînt pre­ te de aceeaşi vîrstă: CĂLAN: de compozitori sovietici; 15,30
datoriilor pe care le fac ameri­ văzute să sporească mai mult In zgomotul roţilor. Concert coral? 16,15 Concert
canii cumpărînd în rate. „Jour­ în 1960 şi anume, de la 48 mi­ de muzică uşoară; 17,00 De la
nal of Gommerce“ menţiona uria­ liarde dolari, la 55 miliarde). m u m m m m im k fluier lă mările ansambluri?
Bassie consideră însă că o tre­ 17,30 Sfatul medicului: Larin-
şa sumă globală de 50.379 mi­ cere în revistă a diferiţilor fac­ PENTRU 24 ORE:
lioane dolari, cu întrebarea dacă tori economici duce la o con­ go-faring iţele ? 17,45 Ştiinţa în
valul de cumpărături pe credit cluzie destul 'de întunecată în Vreme schimbătoare cu cerul va­ slujba păcii; 18,30 Lecturi la
poate avea rezultate bune pen­ ce priveşte anul 1960. El afir­ cererea' ascultătorilor? 19,30
tru economie. Economiştii ame­ mă că factorii pe termen lung riabil, mai mult noros. Temperatura Fragmente din opereta „Voevo-
ricani evită să se gîndească ce necesari unei economii prospere în creştere u şoară; ziua va urca în­ dul ţiganilor“ de Johann
lipsesc. Astfel, efectele unei a- tre 0 la minus 15 grade, iar noap­ Strauss ; 20,40 Muzică de dans ;
poate aduce o sistare a plăţii numite creşteri a producţiei în tea va coborî între minus 7 la'm inus 21,00 Emisiunea : „Scrisori din
acestor 'datorii. unele sectoare vor fi anihilate 12 grade. Vînlul va sufla potrivit din ţară“ ; 22,00 Muzică de dans j
de rămînereă în urmă a altora, sectorul sud şi sud-vest | dimineaţa 23.52 Muzică de dans.
Raportul comitetului mixt al că de pildă industria de con­
Congresului face o analiză a si­ strucţii în care producţia va ceaţă locală. Buletine de ş tiri: 5,00 ; 6,00 ;
tuaţiei din agricultură şi consta­ scădea în 1960 cu 8—15 la su­ 7.00; 11,00; 13,00; 15,00;
tă că „problema fermierilor ^nu tă din cauză' măririi dobînzilor PENTRU URMĂTOARELE 17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
numai că s-ă agravat ci a 'do- lă creditele acordate de bănci. 3 ZILE 23.52 (programul I ) ; 14,00;
bîndit şi un caracter de criză“. Spre mijlocul anului, ritmul de 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
Veniturile fermierilor au scăzut ’dezvoltare ă economiei „nu va Vreme schimbătoare, cu cerul mai (programul II).
de la 15,3 miliarde în 1952 lă putea îrîna şomajul". Acesta va mult noros, favorabilă precipitaţiilor.
afectă cumpărările de bunuri de
NU UITAŢI!
200.000 lei
,32,1a sută. Din pricina ruinării se îndreaptă 'majoritatea inves­
fermelor, în această perioadă nu­ tiţiilor în S.U.A'. Economistul ă- se acordă suplimentar pentru cele 4 coîîcursuri
mărul fermelor mici a scăzut PRONOSPORT în luna februarie 1960.
cu 800.000, iar veniturile nete merican declară că datele actua­
pe fermă au scăzut cu 26,7 la Depunînd cîî mai mulfe variante,
sută. Ţinînd seama de faptul că le „nu exclud de loc posibilita­ | vă mărifi şansele de cîş&ig.
în această perioadă dolarul a în­
registrat o devalorizare 'de cîte- tea unei noi depresiuni în cea
de-ă două jumătate ă fitului
1960“. c. s.