Page 15 - 1960-09

N r ’771
IN RAIONUL HUNEDOARA
arăturile «Bici se desfăşoară anevoios
Este ştiut că fertilizarea solu­
lui prin arăturile adinei de va­
ră, asigură obţinerea unor re­
colte sporite. In acest scop, în
raionul Hunedoara s-au prevă­
zut a se efectua anul acesta a-
.râturi adinei de vară pe o supra­
faţă de 5.212 ba. Măsurile luate
de către Comitetul raional de
partid şi Sfatul popular al ra­
ionului, a dus la obţinerea unor
succese în ce priveşte efectuarea
arăturilor adinei de vară. Din­
tre aceste măsuri amintim' orga­
nizarea consfătuirilor de la gos­
podăriile colective din Strei, Peş-
tişul Mare şi Şeuleşti, la care
au participat colectivişti, ingi­
neri şi tehnicieni din unităţile
s’ocialist-cooperatiste din raion,
precum şi reprezentanţi ai
S M.T. Orâştie.
In urma acestor consfătuiri,
muncile, agricole din actuala
campanie s-au intensificat în în­
tregul raion. Acolo unde s-a ţi­
nut seama de indicaţiile orga­
nelor de partid şi a specialişti­
lor din agricultură, treierişul
păioaselor a fost accelerat, pen­
tru a se putea în continuare
concentra toate forţele la efec­
tuarea arăturilor de vară. Aşa,
de pildă, la G.A.G. „Octombrie
roşu“ din Simeria (BiscariaJ,
s-a reuşit a se termina treierişul
şi totodată şi arăturile de vară
pe cele 70 ha. prevăzute. De
asemenea, ia G.A.G. „1 Mai“ din
Batiz, s-au eliberat la timp te­
renurile prevăzute a se ara şi
s-au asigurat mecanizatorilor
din S.M.T. toate condiţiile nece­
sare spre a putea efectua arătu­
rile. De ce s-a făcut acest lucru
e lesne de înţeles. Colectiviştii
de aici, ştiu din proprie expe­
rienţă că doar culturile însă-
mînţate în locul arat din vară
şi ţinut curat prin discuire,
poale aduce producţii sporite.
Fiind semănat în terenul .arat
în vara trecută şi întreţinut cu
grijă pînă în această primăvară
cînd s-a semănat, porumbul co­
lectiviştilor din Batiz promite
o recoltă care va întrece pe cea
planificată cu cel puţin 300—400
kg. în medie la ha.
Asig.unndu-li-.se toate condi­
ţiile. tractoriştii din brigada
condusă de Ioan Jeio a putut
munci zi şi noapte pe ogoarele
colectiviştilor din Batiz. Gu deo­
sebit elan au muncit tractoriştii
Petru Mezei şi Avram Ivănescu,
îndeplinindu-şi astfel planul de
producţie prevăzut pentru actua­
la campanie, în proporţie de 110
la sută şi respectiv 105 la sută.
CONSILIUL REGIONAL A.R.L.U.S.. anunţă că se mai fac înscrieri la '
trenul prieteniei pe care-1 organizează Consiliul General A.R.L.U.S. între '29 \
septembrie şi 14 octombrie a.c., pe ruta Bucureşti — Kiev — Leningrad
— Moscova. Costul unei călătorii este de Iei 1.850, plus 155,20 lei contra;
valoarea a 100 ruble, bani de schimb.
Înscrierile se fac la sediul Consiliului regional A.R.L.U.S. Deva, pînă!
Penfry desfăşurarea unui fotbal
de calitate în sezonul care urmează
(Urmară din pag. /-a)
totul nepermis, pentru a li se crea ju­
cătorilor favoruri care contravin norme­
lor elementare ale sportului din ţara
noastră. In asemenea postură s-au si­
tuat antrenorii echipelor Victoria Gă­
lan, Atinerul Deva şi altele. Echipele
de fotbal ale colectivelor respective,
au fost deseori cantonate în mod ne-
justificat, sub pretextul fortificării jucă­ măsură şi unor^ arbitraje nesatisfăcă­
torilor pentru „a face faţă unor me­
ciuri grele“.
In asemenea cazuri este bine să se
cunoască faptul că nimeni nu e îm­
potriva organizării unei griji mai deo­
sebite faţă de fotbalişti. Dar una e
grija deosebită şi alta e „atenţia exce­
sivă" din care unii îşi fac o practică
obişnuită.
Autorii unor asemenea excese să nu
uite că abuzurile despre care e vorba
aici sînt costisitoare, sînt nerentabile
şi nu odată s-a constatat că jucătorii
respectivi nici măcar nu au răsplă­
tit „atenţia" ce li s-a acordat.
In întrecerile sportive din campio­
natul regional de pînă acum, au avut
loc multe abateri ale jucătorilor de la
disciplina sportivă. Acestea au făcut
Să scadă nivelul întrecerilor, ajungînd
chiar la compromis. Unii jucători ca
Hosu de la Certej, Lungu de la Rapid
Deva, Manóle şi Mîrzacu de la Aurul
Brad, Bretoi şi Dumitreasa de la
C.F.R. Simeria, Nistor de la Minerul
Deva etc., au avut ieşiri nesportive pé
terenurile de fotbal, atitudini de vede­
tism, ceea ce a dus la denaturarea u-
nor întîlniri, denaturări dezaprobate
de public. Alţi jucători cum sînt Hu-
zum, Voinescu şi alţ'i, umblă de la o
echipă la alta nestingheriţi, fără a se
lua măsuri împotriva lor. Comisia re­
gională de fotbal care are un mare
rol educativ faţă de jucătorii de fot-
Ei au terminat arăturile de va­
ră pe întreaga suprafaţă de 98
ha. cît s-a prevăzut a se ara în
această gospodărie. întrucât co­
lectiviştii au recoltat la timp
culturile de borceag şi trifoi de
pe terenurile ce vor fi însămân­
ţate în toamna aceasta, harnicii
tractorişti au efectuat pînă la
31 august a. c. şi 19 ha. de a-
rătură pentru însămînţări.
Arăturile adînci de vară au
fost terminate şi în G.A.S. din
Gălan, în gospodăriile colective
,,Dr. Petru Groza“ din Băoia,
„Viaţă nouă“ din Sîntandrei etc.
Gu toate acestea, în raion mai
sînt încă gospodării colective şi
întovărăşiri unde se desfăşoară
o muncă nesatisfăcătoare în ve­
derea terminării la timp a ară­
turilor adinei de vară. Aşa se
explică de ce din suprafaţa pla­
nificată a se ara în vara aceasta,
pe raion, nu s-a realizat pînă la
sfîrşitul lunii august a. c. decît
77,9 la sută.
Gauzele acestei rămîneri în
urmă constau în neaplicarea
măsurilor indicate de către or­
ganele raionale, în desfăşura­
rea unei insuficiente munci poli­
tice de către unele comitete co­
munale de partid şi de către li­
nele organizaţii de bază.
Printre gospodăriile colective
mult rămase în urmă la arături,
se numără şi cea din Nădăştia
Inferioară. Tov. Ioan P. Todo-
roni, preşedintele gospodăriei,
se plînge că din cele 100 ha.
prevăzute, tractoarele S.M.T.-u-
lui Orăştie n-au arat decît 10
ha. Este adevărat că S.M.T.-ul
â' retras, nu se ştie pînă cînd,
ambele tractoare de la G.A.G.
„1 Mai“, Dar pentru ce le-a re­
tras ? Pentru că, atît consiliul
de conducere cît şi organizaţia
de partid din G.A.G. nu au luat
la timp măsuri pentru eliberarea
terenurilor de griul care, în une­
le locuri se mai găseşte pe cîmp
şi de paiele rămase de la com­
bină. Neavînd Iog liber, un trac­
tor a stat 3 zile fără lucru la
G.A.G. din Nădăştia Inferioară.
De asemenea, consiliul de con­
ducere şi organizaţia de partid
din această gospodărie nu au
luat suficiente măsuri pentru a
mobiliza pe toţi colectiviştii la
muncă şi nu au organizat mun­
ca la araturi şi cu atelajele gos­
podăriei.
O situaţie asemănătoare exis­
tă şi la G.A.G, „7 Noiembrie“
din Hăşdat. Tov. Nagy Iosif,
preşedintele .gospodăriei şi tov.
Viorel Lupu, preşedintele sfatu­
bal,' s-a dovedit a fi departe de a se
achita de obligaţiile sale. Lipsa de
promptitudine, preocuparea insuficientă
pentru problemele organizatorice din
regiune, au făcut ca această comisie
să nu-şi îndeplinească îndeajuns sar­
cinile ce i-au revenit.
Neajunsurile ce au avut loc pe te­
renurile de fotbal se datoresc în bună
toare, eronate, neprincipiale. Au existat
cazuri cînd arbitrii s-au prezentat pe
teren nepregătiţi, fapt pentru care n-au
putut să ţină jocul în mînă, dînd de­
cizii eronate, în contradicţie flagrantă
cu situaţia de pe teren. Aşa au proce­
dat de pildă arbitrii Ioan Cosma, Lu­
dovic Albu, Adalbert Opitz, Ioan Greţu
şi alţii- In repetate rînduri aceşti ar­
bitri au favorizat unele echipe,
fapt care a stîrnit indignarea
publicului spectator. Şi mai mult, du­
pă felul cum unii arbitri s-au compor­
tat pe teren, oricine putea trage con­
cluzia că, la mijloc ar fi un aranja­
ment neprincipial. Arbitrul Francisc
Barna, de pildă, considerat printre cei
mai buni din regiune, atunci cînd a
condus întîlnirea dintre echipele Sebe­
şul Sebeş şi Minerul Deva, n-a stă-
pînit jocul, fapt ce a dus la abateri
grave ale jucătorilor şi prestarea unui
joc sub aşteptări. Acelaşi lucru s-a
petrecut cu arbitrul Ştefan Aloraru din
Sebeş, la întîlnirea C.F.R. Teiuş —
Unirea Alba, Ioan Greţu din Brad la
întîlnirea dintre Minerul Petrila şi
C.F.R. Simeria etc. Faţă de asemenea
cazuri, colegiul regional de arbitri, la
fel ca şi comisia regională de fotbal,
s-au dovedit a nu îi la înălţimea ce­
rinţelor. Acest organ de coordonare
a activităţii arbitrilor, nu a reuşit şi
nici nu s-a străduit să imprime în
conştiinţa arbitrilor acel spirit de înal­ atitudinii jucătorilor de fotbal faţă de
tă răspundere de care trebuie să dea
lui popular din comună se mul­
ţumesc să ridice din umeri şi să
afirme xă „au luat măsuri“,
dar...“ Sub acest „dar“ se as­
cunde faptul că într-o lună de
zile tractoristul Ioan Rusan de
la S.M.T. Orăştie, neavînd toate
condiţiile create, şi nici sprijinul
tehnic cuvenit din partea
S.M.T.-ului, n-a arat decît 20-25
ha. De remarcat este şi faptul
că aici nu s-a terminat pînă a-
cum nici transportul păioaselor
de pe cîmp şi nici treierişul,
fapt care face ca atelajele gos­
podăriei, cu care s-ar putea ara
zilnic 3—4 ha., să nu poată fi
întrebuinţate în acest scop.
Infîrzierea efectuării arăturilor
adînci de vară, pe lîngă că a-
trage după sine obţinerea unor
culturi nesatisfăcătoare de pe
terenurile respective, face ca pre­
gătirile pentru începerea apro­
piatei campanii agricole de
toamnă să sufere. Toate acestea
duc la pierderi însemnate de ce­
reale. Avînd în vedere acest lu­
cru, organele de partid, sfaturile
populare din raionul Hunedoara,
trebuie să îndrume cu şi mai
multă competenţă colectiviştii şi
întovărăşiţii, să ia cele mai efi­
ciente măsuri care să ducă la
terminarea urgentă a treierişului
şi concentrarea tuturor forţelor
la grăbirea efectuării arăturilor
adînci de vară.
E. BERGHIAN
La 9 septembrie, poporul frate bulgar va sărbători cea de-a 16-a aniversare a elibe­
rării sale de sub jugul fascist, in anii puterii populare, R.P. Bulgaria a cunoscut transformări
profunde în toate domeniile de activitate. S-au construit numeroase uzine şi fabrici, a crescut
considerabil gradul de mecanizare a agriculturii, a crescut nivelul de trai material şi cultural
al oamenilor muncii.
In clişeu: Casa de cultură din oraşul minier Dimitrovo, recent construită.
dovadă pe terenurile de sport- De ase­
menea nu a reuşit să imprime tuturor
arbitrilor răspunderea ce le revenea a-
cestora în cadrul unei competiţii, corec­
titudine, imparţialitate. Revenind la ca­
pitolul „jucătorii de fotbal", trebuie
menţionat că realizarea de competiţii
spectaculoase, frumoase şi atractive,
depind în primul rînd de ei. locul de
fotbal nu trebuie înţeles în mod sim­
plist, numai prin prizma scorului sau
a rezultatului partidei după 90 de mi­
nute de joc. Esenţialul în întîlnirile de
fotbal este calitatea jocului, gradul de
tehnicitate, spectaculozitatea lui şi, fă­ proape nimic. Sînt încadraţi formal,
ră îndoială, rezultatul.
Toate acestea sînt determinate de
gradul de pregătire al jucătorilor, de
trăsăturile etico-morale ale acestora.
Dacă concepţia despre joc a fotbalişti­
lor este clară, dacă ei nu uită că sînt
asistaţi de un mare număr de spec­
tatori, că fotbalul de azi are un alt
înţeles faţă de trecut şi faţă de cel din
zona capitalului, atunci întrecerile spor­ lipsit de cele mai elementare reguli
tive sîrit plăcute şi îmbrăţişate cu căl­
dură.
Răul cel mare constă însă în faptul
că unii jucători de fotbal se numesc,
sportivi pentru simplul motiv că dis­
pun de o legitimaţie depusă la un
club sportiv oarecare.
In prima parte a articolului nostru,
s-au citat cîteva nume de fotbalişti de
la anumite echipe din regiune. Aceştia
şi alţii de teapa lor, nu numai că nu
întrunesc calităţile sportivului nou,
dar trezesc dezgust şi dispreţ în rîn-
dul publicului spectator. Sub aspectul
sport în general şi faţă de fotbal în
special, colectivele sportive trebuie să
reflecte serios şi să tragă concluziile
corespunzătoare. Sportivul este înainte
de toate un om al muncii şi numai
în măsura în care îi place munca, poa­
DRU M U L SO C I A),URMULUI
Coníerinfe S. R. S. C.
In cursul săptămînii trecute, filiala
Societăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi iar Ovidiu Trăznea, lector universitar
culturii din Deva, a organizat în re­
giune un număr de 7 conferinţe. Prin­
tre aceste conferinţe amintim pe cele
privind situaţia internaţională ţinute la cirile religioase“ şi „A existat oare în­
Alba Iuîia şi Hunedoara de tov. Vişan
Radu, conferenţiar universitar şi Ni-
colae Popescu, ziarist. De asemenea,
în comunele Berthelot şi Toteşti din
raionul Haţeg, tov. Grigore Vilceanu
a ţinut conferinţa „Un măreţ program
Medalion literar
Conducerea clubului muncitoresc al
sindicatelor din Deva, în colaborare cu
A.R.L.U.S. şi cenaclul literar „I. Sla­
vici“, au organizat în ziua de 31 au­
gust a.c.., în sala clubului, medalionul
literar „Vanda Vasilevskaia“. In ca­
Cartea tehnică între muncitori
In scopul ridicării nivelului profe­
sional al muncitorilor de la fabrica de
teracotă din Deva, miercuri, 31 august,
a.c., în cadrul unei consfătuiri, tov.
ing. Roma Brînză, a prezentat „Ma­
Primele rezultate
In tînăra gospodărie, colectivă „Al
Ill-lea Congres al P.M.R.“ din comuna
Zam, raionul Ilia. s-a muncit de la
început cu mult elan. Primele rezulta­
te ale muncii colectiviştilor au început
să se arate.
Pe lîngă că au obţinut rezultate bu­
ne în campaniile agricole, colectiviştii
au început să construiască şi un grajd
te să-i placă şi sportul, poate să se
numească sportiv. Acest lucru nu e
deajuns înţeles nici de o parte a fot­
baliştilor, nici de unele conduceri de
întreprinderi ce tutelează diferite echi­ conducerile întreprinderilor unde au e-
pe- Numai aşa se poate explica faptul
că unii jucători de fotbal vagabondează
zilnic pe străzi, stau prin restaurante,
consumind băuturi alcoolice peste mă­
sură, sînt rupţi de realitatea zilelor
noastre, trăiesc o viaţă „liniştită".
Şi totuşi, asemenea jucători sînt sa­
lariaţi, dispun de ban: şi încă nu pu­
ţini. Da, sînt salariaţi. Dar adevărul
este că salariul lor este însuşit cam
degeaba; în producţie nu lucrează a-
numai aşa, ca să fie. Procesul de pro­
ducţie nici nu-1 cunosc, după cum nu
cunosc trămîntările din întreprinderi
sau instituţii sau pe muncitorii care
lucrează pentru a da viaţă sarcinilor
de plan şi din .munca cărora ei — fot­
baliştii la care ne referim — sînt plă­
tiţi, cu bani pe care nu-i merită. In
loc să se jeneze de acest fapt, acest
fel de „fotbalişti" întruchipează tipul
omului îngîmtat, sfidător, flegmatic,
ale bunului simţ. Roşi de ingîmfare
şi de mîndria iluzorie faţă de „talen­
tul“ cu care sînt înzestraţi, ei refuză
să participe la antrenamente şi la alte
acţiuni menite să asigure pregătirea
lor sportivă,
E posibil ca, citind rîndurile de faţă.
unii tovarăşi din conducerea comisiei
regionale de fotbal să sară în sus,
să se dezvinovăţească sau să se dezică
de la răspunderea ce le revine faţă
de creşterea jucătorilor sau faţă de
afitudineie retrograde ale unor fot­
balişti la care rie referim. In loc să
facă aşa, conducerea acestei comisii
ar proceda în mod realist dacă ar a-
profunda cele relatate mai sus şi s-ar
vedea vinovată în primul rînd şi în
mare măsură, faţă de lacunele ce au
de dezvoltare pe drumul socialismului",
şi tov. prof. Olimpia Stan, au ţinut la
Orăştie, Geoagiu Băi şi Deva, conferin­
ţele „Previziunea ştiinţifică şi proro­
totdeauna religia ?“•
In cadrul S.R.S.G., pe data de 4 sep­
tembrie a.c., tov. Constantin Fiornes-
cu, ziarist, va conferenţia la Geoagiu-
Băi despre probleme ale situaţiei in­
ternaţionale.
drul medalionului literar au fost citite
fragmente din romanul „Ard rîurile“.
Participanţii la medalion au putut vi­
ziona în continuare filmul „Foma
Gordeev“.
nualul Sobarului“. In urma acestei pre­
zentări, numeroşi muncitori şi-au ex­
primat dorinţa să facă cunoştinţă mai
îndeaproape cu unele probleme ridi­
cate de manual.
cu capacitatea de 50 vite mari. Ei au
săpat voluntar întreaga fundaţie, au
transportat lemnul şi peste 100 mc-
piatră la locui construcţiei. La aceste
munci, colectiviştii Ioan lancu, Aurel
Butaş, Octavian Szilagy şi Antonie
Burza s-au dovedit a fi cei mai harnici.
EMIL FURDUI
corespondent
ncsssszKssnCiVZi
existat în fotbalul din regiunea noas­
tră.
Conducerile asociaţiilor sportţye şi
xistat asemenea jucători, sînt datoare
să ia toate măsurile pentru evitarea
în viitor a neajunsurilor. In procesul
muncii noastre, din elanul masei de
sportivi conştienţi s-a născut o lozin­
că entuziastă, plină de conţinut şi de
adevăr care pune pe sportivii noştri
într-o postură onorabilă: „Primii în
sport, primii în producţie“. Aceasta
trebuie să fie însuşită şi de cei ce prac­ ¦[maturitate, care au absolvit şi o şcoală tehnică de 1—2 ani.
tică sportul şi de organizaţiile care
conduc activitatea sportivă. In măsura
în care este însuşită de toţi cei în
cauză, fenomenele negative de pe te­
renurile de sport, din viaţa sportivă
vor dispare, iar răsplata morală şi ma­
terială a tuturor categoriilor de spor­
tivi va veni neîntîrziat.
Azi începe un nou campionat regio­
nal de fotbal. Fiecare sportiv sau co­
lectiv sportiv are cu siguranţă dorinţa
de a’ ocupa locuri fruntaşe în clasa­
ment. E o dorinţă realistă şi îndrep­
tăţită. Ea trebuie să constituie punc­
tul de plecare înspre organizarea şi
realizarea de competiţii valoroase, fru­
moase, să călăuzească pe toţi factorii
competenţi în activitatea lor de a creşte
sportivi buni. Şi atunci, cei mai buni
dintre cei buni vor ocupa locul de
frunte în clasament.
fn articolul de fală s-au făcut unele
referiri la arbitraje şi la comportarea
unor arbitri. Cele relatate însă sînt
departe de tot ceea ce s-ar putea vorbi
în această privinţă. Analiza mai amă­
nunţită a arbitrajului în regiune va
constitui subiectul unui alt articol ce-1
vom publica în viitor. Colegiului re­
gional de arbitri i se cere însă o ac­
tivitate mai rodnică, obiectivitate, prin­ echivalate de Ministerul învăţă inîntuiui şi Culturii cu şcolile ¦
cipialitate şi răspundere corespunzătoa­
re faţă de sarcina ce o are.
Pag. 3
m pbosuâmulm
5 SEPTEMBRIE 1960 11.45 Radio Prichindel; „Vorbă lun­
Programul I : 6,10 Muzică populară gă“, scenetă de Călin G ruia; 12,00
romînească ; 7,30 Sfatul medicului: Muzică populară romînească interpre­
Importanţa dietei fără sare pentru bol­ tată de Aurelia Fătu—Răduţu şi FIo-
navii de inimă rinichi şi hiperten­ rea Cioacă ; 12,30 In faţa h ărţii;
siune ; 8,00 Din muzica popoarelor; L aos; 12,40 Duete din operete; 13,05
8.30 Muzică de estradă ; 9,30 Tinereţea Muzică uşoară ; 14.00 Program emis
ne e dragă; 10,30 Valsuri; 11,05 Tea­ de studioul regional C lu j; 14,30 Mu
tru la microfon: „Nila“ de Afanasii zică populară ucraineană ; 15,10 Con
Sălînski; 13,05 Muzică uşoară ; 13,20 cert popular; 16,15 Vorbeşte Moscova!
Muzică populară romînească; 14,00 17,25 Prelucrări de folclor ale compo
Concert popular; 15,20 Concert de mu­ zitorilor n o ştri; 17,50 Muzică de es
zică populară oltenească; 15,50 Note tra d ă ; 19,05 Revista Economică Ra
de lector; 16,32 Muzică uşoară de Eu­ d io ; 19,30 Gîntece şi jocuri populare
gen Teger şi Jean Letoni: 17,30 Vreau 20,30 După ieşirea din schimb; 21,15
să ştiu 1: 18,30 Carnet de reporter: Muzică instrum entală: 22,30 Muzică
Cartea — un prieten d ra g ; 19,30 Pro­ de d a n s ; 23,30 Muzică uşoară.
gram muzical pentru fruntaşii în "pro­
ducţie din industrie şi agricultură ; Programul I I : 14,30 Muzică uşoară
20,20 Noapte bună, copii: „Albina zi­ de Teodor Sibiceanu şi Ştefan Kardoş
dar şi broasca“ — fabulă africană; 15,00 „Săptămîna muzicii bulgare“
21.15 Muzică uşoară; 23,00 Gîntecc 16,15 Instrumentişti de muzică uşoară
populare romîneşti; 23,15 Serenade. 16.45 Tribuna Radio: Materialiştii se
Programul I I : 14,07 Melodii popu­ colului XVIII împotriva ignoranţei şi
lare interpretate la diferite instrumen­ obscurantismului (partea a Il-a) ; 17,35
t e ; 14,30 Muzică din filme; 15,00 Mu­ Emisiune muzicală pentru copii; 18,20
zică uşoară interpretată la diferite in­ Muzică populară din B a n a t; 18,40
strumente ;. 16,30 Vorbeşte Moscova I j Muzică u şo ară; 19,00 Tineri scriitori
17,00 Muzică populară romînească; la microfon; 19,30 Muzică instrumen­
17,50 In pas cu ştiinţa: importanţa tală ; 19,50 Opera „Othello“ de V erdi;
hibridărilor pentru obţinerea de soiuri 22,35 Muzică uşoară ; 23,15 Goncert de
noi de cereale; 18,05 Concert de mu­ noapte.
zică uşoară ; 19,30 Almanah ştiinţific ;
21.15 Gîntece populare romîneşti - 21,45 Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00
Tribuna R adio: Situaţia economică a 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00
ţărilor din America L atină; 22,00 Mu­ 20,00; 22,00; 23,52 (programul I)
zică de dans. 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
gramul II).
6 SEPTEMBRIE 1960
Programul 1: 6,45 Jocuri populare;
7.30 Sfatul medicului: Despre tuber­ iM lTSifîiFIO E
culoza pulmonară ; 8,00 Din presa de
a stăzi; 8,54 Muzică uşoară : 9,30 Roza
vînturilor. „O bogăţie.., elastică : cau­ 5 ŞI 6 SEPTEMBRIE 1960
ciucul“ ; 9,50 Duete din opere; 10,10 D EVA: Rătăcirile dragostei: Dany)
Din cîntecele şi dansurile popoarelor; ALBA IULIA : Unchiul meu Iacinto ;
11,05 Potpuriuri de muzică uşoară; De simbătă piuă lu n i; BRAD : Micuţa :
HAŢEG: Nunta lui Eigaro; HUNE­
m ^ h m ţsto m Q sh ) DOARA : Scrisoarea lllvirei i Băieţii
noştri; IL IA : Casa părintească: O-
R Ă ŞT IE : Prieteni din păpuriş; Ev­
PENTRU 24 ORE ghenie Oneghin: PETRO ŞAN I: Ifitil-
nire cu diavolul > In iureşul focului:
Vreme uşor nestabilă cu cerul va> SEBEŞ: O zi de odihnă; SIMERIA:
riabil ziua şi cu înseninări noaptea;
Temperatura staţionară; ziua între Război şi pace ; LONEA : Atentatul ;
23 şi 28 grade, iar noaptea între 10 TEIU Ş: Balada soldatului; ZLATNA:
şi 15 grade. Vînt potrivit din secto­ Unchiul meu Idcinto; APOLDUL DE
rul vest. S U S : Intilnire cu Franţa.
U —w— —>/—1/—>/“ >/—> r-'/—' /—>7 ¦'> 'I ' I 11 'I—>i—*l—*I—>j—I /—i I—1l—i —>/—./-
l ANUNŢ i
l *1
( Şcoala profesională de ucenici Gurab'arza, raionul Brad,7
(.regiunea Hunedoara, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că 7
(pentru anul şcolar 1960-1961, se primesc ucenici în anul I pe 7
(baza unui examen de admitere ce se va ţine în localul şcolii?
(în tre 7-14 septembrie a.c. ’ .j
( Ucenicii vor fi pregătiţi în meseria de miner.
( Durata de şcolarizare este de trei ani. In tot acest timp, 73
/ ucenicii beneficiază de întreţin ere, îmbrăcăminte, rechizite }
( şcolare şi cazare în mod grat uit. ^
Pentru exârhemil de admi tere se primesc elevi absolvenţi)
[!a 7 clase elementare, în vîrstă de 15-18 aţii, care sint obli-1
[ gaţi să prezinte următoarele acte: 1
( — Certificat de naştere (copie legalizată) 7
( — Certificat de studii (în original) 7
( _ Certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau 3
(policlinică, în care să se specifice rezultatul analizei sîngelui 3
( şi radioscopiei pulmonare. 3
( — Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a 3
r părinţilor sau susţinătorului legal. ^
l Vizita medicală se va face la sediul şcolii în zilele de 3
(5-6 septembrie.
( Examenul de admitere con stă în următoarele probe :
( — Limba romînă — scris şi oral.
( — Matematică — scris şi ?ral.
__ / u J l — r <— ' y— ! y— 1 1— I
ANUNŢ
Şcoala profesională minieră Gheţar, angajează
3 pedagogi, ahsolvenfi a unei şcoli medii
sau echivalente.
FABRICA DE PIELE „SIMION BĂRNUŢIU“ > '
din Sebeş
are un post vacant de teh nician II energetic.
Postul poate fi ocupat d e :
— Absolvenţii şcolilor teh nice înfiinţate pe baza H.C.M.
| nr. 1434/1956.
— Absolvenţii şcolilor teh nice de maiştri — sau maiştri,
!'care au avut la 1 iulie 1956 cel puţin 12 ani vechime ’ In
¦funcţia de maistru.
— Absolvenţii şcolilor de cu ltură generală, cu examen de!
— Absolvenţii facultăţilor muncitoreşti de 2 ani.
— Absolvenţii cu diplomă ai fostelor şcoli de subingineri
Şi absolvenţii cu diplomă ai fos telor şcoli de conducători teh-
nici în specialitatea respectivă.
— Absolvenţii fostelor şcoli superioare de arte şi meserii,
ai fostelor şcoli profesionale de gradul II sau licee industriale,
— Absolvenţi ai fostelor şcoli medii tehnice în speciali-
tatea respectivă.
— Candidatul nu trebuie să depăşească virsta de 50 ani.
Solicitanţii se pot adresa conducerii întreprinderii „Si-
mion Bărnuţiu“, din Sebeş, str ada Progresului nr. 7, telefon
232 sau 233.
C O N C IU IR! S
Fabrica de blănuri „VIDRA“ Orăştie, str. Alex. Petofi nr. 1,!
declară vacante pentru ocupare prin concurs următoarele pos-j
turi de maiştri:
— un maistru argăsitor
— un maistru de inobilare blănuri
— un maistru de întreţinere
) La concursul pentru ocuparea posturilor vacante de maiştri
<se pot prezenta :
— absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri sau a unor şcoli,
tehnice de mai sus. ^
— maiştri care la data de 1 iulie 1956 au avut o vechime?
de 12 ani în aceste funcţii. v
Concursul se va ţine la data de 20 septembrie 1960, orele;
10 dimineaţa, la sediul întreprinderii, iar cererile se vor depunej
cu cel puţin 3 zile înainte de data concursului la secretariatul;
întreprinderii.
Pentru informaţii suplimentare în legătură cu actele ce tre-;
(mie depuse odată cu cererea, doritorii se vor adresa Intre- j
prinderii.