Page 10 - 1960-09
P. 10
Pag. 2 !!!RUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1770
JKm itm l La deschiderea stagaumi 1960 —1961
Qlie&lat
Vlaiey şi feciorii iu i"— pe scena
teatrului din Petroşani
Nicolae Renţea este cel mai pra unei cărţi ale cărei taine Credincios tradiţiei, şi în a- piesei într-o singură familie, a- rol s-a pregătit şi Dumitru
tînăr maistru ăe la secţia de Vartolomeu începea să le cest an, colectivul teatrului de ceea a ţăranului mijlocaş Vlai- Drăcea.
aglomerare a minereurilor desluşească. Astfel l-a aju
din C.S. Hunedoara. îşi înde tat maistrul să-şi lumineze stat „Valea Jiului“ din Petro ou. Din analiza piesei se des Personajul înaintat al piesei,
mintea. Aşa a început omul
plineşte conştiincios această să scrie, întîi mai stîngaci, şani va deschide noua stagiu prinde clar faptul că singura purtătorul ideilor celor mai a-
muncă din amil 1957. înainte apoi tot mai bine. Cinci a
ăe a-i fi încredinţată func scris primele cuvinte, a fost ne cu o creaţie valoroasă a dra cale care duce la o viaţă îm vansate, care contribuie din plin
ţia de maistru, el a fost o mare bucurte pentru a-
muncitor la dosare şî' apoi minăoi. Acum, Simion Var maturgiei originale contempora belşugată pentru ţărănimea la lămurirea ideologică a mem
dispecer în aceeaşi secţie. tolomeu citeşte, află lucruri
Toţi muncitorii din secţie îl noi din paginile cărţilor. Dar ne. Este vorba despre spectaco muncitoare este calea colectivi brilor familiei sale, va fi inter
ştiu ca pe un om cu multă
voinţă şi putere ăe muncă. in inimă i-a rămas numele lul cu piesa „Vlaicu şi feciorii zării. pretat de actorul Vaieriu Donca.
acestui maistru comunist. In
In această perioadă, îl el a descoperit dragoste ăe lui“ de Lucia Demetrius. Acţiunea piesei e simplă, cu Băiatul cel fără de cuvînt în
preocupă mult tehnologia fa oameni, însufleţire — calităţi
bricării aglomeratului auto- Piesa abordează una din pro un bogat conţinut educativ, stră casă şi molatic al lui Vlaicu, va
blemele cele mai actuale: tran bătută de încredere neţărmurită fi adus în scenă prin jocul lui
fondant. In timpul său liber, comune tuturor comuniştilor. sformarea socialistă a agricol- în forţele progresului, în vi Gheorghe Miclea. Atmosfera de
¦furii. Este un nou document ar itorul luminos pe care şi-l fău poezie va fi complectată prin
îl găseşti studiind cărţi de Aceasta l-a îndemnat să cea tistic care urmăreşte să aducă reşte întregul nostru popor sub apariţia în scenă a personaje
în lumina rampei un crîmpei conducerea partidului. întreaga lor Ilinca şi Fira, care vor a-
specialitate, iar în unele ca ră organizaţiei de bază de din uriaşele prefaceri revoluţio acţiune gravitează în jurul ţăra duce în scenă eterna poveste a
nare pe care, sub conducerea nului mijlocaş Vlaicu, în jurul dragostei. Cele două roluri vor
şuri, cină nu le înţelege, cere partid să-l primească în rin- partidului, le săvîrşeşte poporul feciorilor săi de conformaţie fi interpretate de Valeria Nanei
nostru. psihică deosebită, dar care, dat şi, respectiv Stela Popescu.
ajutorul inginerilor, comuniş clurile candidaţilor. fiind îndemnul vremurilor noi,
tilor cu experienţă. Comunis Ajutorul maistrului l-au Această temă a constituit şi împreună cu tatăl lor, păşesc pe Din distribuţie mai fao parte
tul Valentin Răileanu, ing. sim ţit nu numai odată şi ti continuă să constituie subiectul o cale unică : gospodăria colec Maria Dumitrescu (Ţinea) şi
multor opere, ţinînd seama de Alexandru Godreanu (Zamfir).
şef de schimb şi ing. Aurel nerii Gheorghe Ciuntrilă, Du importanţa deosebită ce o pre tivă. Regia artistică e semnată de
Surdu, şeful secţiei, l-au spri mitru Dascălii şi alţii. El i-a zintă transformarea socialistă a In rolul iui Vlaicu, care prin Marcel Şoma.
jinit să înţeleagă mai profund ajutat să se pregătească pen agriculturii în opera de făurire temperament, prin năzuinţe, tin Atît regizorul cît şi actorii
procesul fabri a societăţii socialiste. Dat fiind au muncit cu stăruinţă pentru
tru a deveni caracterul acestei piese, ea o- de să-i subordoneze pe toţi din a da viaţă acestui nou specta
cării aglome cupă un loc special în reper col, pentru a valorifica piesa a-
candidaţi ăe toriul teatrului petroşănean, jurul său, apare actorul Cris tît de bogată a Luciei Deme
ratului auto- Dîn carnetul fiind pregătit în vederea unor trius. „Pe prim plan în munca
partid. Aju turnee în regiune. tian Niculescu, pentru care a- noastră — declară regizorul
Marcel Şoma — a stat grija de
fonăant. Ei l-au REPORTERULUI tat îndeaproa Autoarea localizează acţiunea cest rol constituie un bogat ma a prezenta un spectacol din
ajutat să înţe pe, în perioada terial de studiu, de lărgire a ori care să se desprindă ou clari
=m!= zontului de creaţie. Ana, soţia tate mesajul, ideile majore ale
leagă că acest ăe candidatură sa, pusă veşnic pe gîlceavă, ar piesei şi care să mobilizeze la
ţăgoasă, va fi personificată în înfăptuirea marilor sarcini tra
produs are o mare importan tov. Dascălu s-a ridicat la ni scenă de jocul Anei Golda. Pe sate de partid. Studiind atent
ţă în fabricarea fontei. Un velul cerut unui membru de acelaşi roi e distribuită şi Ana psihologia fiecărui personaj am
bun maistru aglomeratorist, Niculescu, care asemenea între căutat să le diferenţiem prin ca
trebuie să cunoască bine şi partid. Datorită calităţilor } Vagoanele pentru gului colectiv de actori, a mun racter, să-i dăm fiecăruia datele
meseria de jurnalist, cu care sale organizatorice, conduce cit susţinut pentru a se pune în pe care le-a avut în vedere au
este în strînsă legătură. rea secţiei i-a încredinţat transportul semi-' ipostazele personajului. toarea piesei“.
Preocupările maistrului Ni funcţia ăe şef de echipă. i cocsului de la Că- Vizită la Gîrhova Rolul cumnatului Toma este Credem că străduinţa colecti
colae Renţea însufleţesc In realizat de Justin Handoca, cu vului teatrului minerilor şi de 'a-
muncă întregul schimb. De a- Maistrul Nicolae Renţea <lan la Hunedoara noscut pentru umorul său ce ceastă dată se va dovedi rodni
csea, nu întîmplător, schim este şi un propagandist neo nici de astă dată nu va lipsi în că. Să nu anticipăm însă. Spec
bul pe care-l conduce este bosit. In anul şcolar ăe învă- ( trebuie minuţios re- jocul pe care-l va .face. Figura tacolul prezentat va vorbi de
schimb fruntaş în întrecerea lui Toader, cel care a argăţit la
ţămînt politic U.T.M. 1959— ‘ vizuite. Acest lucru, îl fac cu multă ] chiaburi pe nimica, numai pen la sine.
Ş socialistă. Activitatea lui este 1960, cercul pe care l-a con tru că Vlaicu spera să-l moş
) sirins legată de cea a tutu- pricepere şi conştiinciozitate lăcătu- ; c la coborirea drapelului de pe ca tenească. va fi adus în lumina VICTOR FULESI
< ror oamenilor din schimb. El dus a obţinut rezultate bune targul inalt, aşezat in curtea şcolii rampei de Vladimir Jurăscu.
în ridicarea nivelului politic şui de revizie Constantin Nedelcu ’ L Au sosit oaspeţii elementare, l-au însoţit apoi pe Pentru interpretarea aceluiaşi
\ îi cunoaşte bine şi ştie cum al tinerilor, situîndu-se prin purtătorii cravatelor roşii la parcul
{ să ajute pe fiecare in parte. , şi şeful de tură Vasile Gavriliu, de [_ Girbova, 29 august. In dreptul le- comunei, in mijlocul căruia se in-
tre cercurile fruntaşe din (ţ renului sportiv din localitate, a o- tind molcome apele unui lac.
El însuşi povesteşte cu drag combinat. Nu este lipsit de I. la revizia de vagoane a staţiei Si- i [ prit un camion acoperit cu pre- ţ
despre oamenii cu care lu [ lată. Din camion au coborit jucă- -|
importanţă nici faptul că el ţmena-Triaj. ^ [ lorii echipei de fotbal „Şurianul"
crează şi ăe la care învaţă conduce şi brigada utemistă [ din Sebeş. De îndată au fost in-
încă multe lucruri. Cei mai Q j^ lg /iz l (fu n ta ie . (. conjuraţi de gazde: fotbaliştii din La lumina torţelor
de muncă patriotică. De la t Girbova, pionierii taberei de vară
mulţi însă îi sint recunoscă începutul anului şi pînă in In cadrul sectorului II al minei Uri- C şi mulţi alţi amatori ai fotbalului. Se inserase. Lacul străjuit de
tori pentru modul tovărăşesc cani lucrează multe brigăzi bune. Mi t Jocul, palpitant de la un capăt pruni şi meri, reflecta sclipiri cenu- ţ
în care ii ajută să munceas prezent, brigada pe care o nerii de aici luptă pentru a obţine re 1- la altul, a fost presărat de nume- şti săgetalc din loc in loc de ra- j
conduce a efectuat peste 5.000 zultate cit mai frumoase. Brigada con I roase faza interesante, aplaudate. zele poroicalii ale lunci, in parc j
că mai bine, mai spornic, în ore de muncă voluntară şi a dusă de Dumitru Rasu, lucrţnd cu un ^ Scorul final a fost decis abia in s-au stins luminile electrice. Din
colecţcit peste 200.000 leg. fier randament sporit faţă de cel planifi cutii de conserve, pionierii au fa
vechi. cat cu aproape o tona pe post, a ex ultimele minute ale jocului: 3—2 bricat torţe in. miniatură. La lumi
tras peste plan 183 tone de cărbune [ pentru oaspeţi. Gazdele s-au ţinut na lor a începui programul. Minu
rezolvarea sarcinilor de pro Toate acestea dovedesc că cocsificabil. Minerii conduşi de şeful [ tare, mai ales la începutul parti- nat program. Plin de tinereţe, de Un original concurs
ducţie. deşi are sarcini complexe, de brigada Gheorghe Uliu şi-au de [ clei, când au condus chiar cu 2—0. voioşie, de bucuria zilelor pe care
tov. Renţea ştie să şi le du păşit plănui de producţie cu 166 tone I Pină la urină, cei mai pregătiţi au micile vlăstare ale patriei le tră 5?D ru m e ţii veseli“ la Hunedoara
Tovarăşul Simion Vartolo- de cărbune tot în urma creşterii ran t învins. Gazdele au avut de învă iesc astăzi. Vocile, clopoţei de ar
meu este un muncitor har că cu succes la îndeplinire. damentului. Rezultate bune au obţinut gint, se revărsau zglobiu pesle un- . Nu de mult, pe stadionul Aurei Stoianov din echipa
Cu asemenea oameni se mîn- şi minerii din brigada lui Constantin ţat cile ceva din tainele tehnicii ;
nic. El n-a avut însă posibi ăreşte întregul colectiv. Aceş Chiriac care şi-au depăşit considerabil oaspeţii, la riadul ior, au adăugat dele lacului, se reîntorceau apoi şi j
atît planul de extracţie cit şi randa
litatea în trecut să înveţe tia sint oamenii zilelor noas mentul planificat. Aceste brigăzi 'se calităţilor pe care le posedă''şi c&ă mai sonore in mijlocul spectatori- j „Corvihul“ din oraşul Hune LC.S.H.-ului, a obţinut rezulta
carte. Din iniţiativă proprie, tre, oameni crescuţi şi edu aliă în fruntea întrecerii pe sector. elan, împrumutat de la gazde... doara; ă avut 'loc un concurs nte remarcabile. De asemenea,
maistrul comunist Nicolae Mulţumirea celor de pe teren a lor. Ce să admiri şi să aplauzi j „Drumeţii veseli“ deosebit prin uiemisiu! ioan Stancu din echi
caţi. de partid in spiritul coincis cu satisfacţia generală a felul nou de organizare. Echi pa C.S.H., concurent la toaie
Renţea s-a angajat să-l aju dragostei faţă ăe muncă. spectatorilor. mai mult? Ciniecele corului dirijai ] pele concurente din combinatul probele de atletism, a dat dova
te să înveţe carte. Deseori, siderurgic şi I.C.S.H., reprezen dă de c multilaterală pregătire
Dar, fotbaliştii din Sebeş n-au de profesoara Huuplitorn fngrid. ] tate de cîie 9 participanţi, s-au sportivă.
după terminarea lucrului, a- fost invitaţi ia Girbova numai şi întrecut în probe variate, con- In organizarea şi buna des
numai pentru a susţine un joc de sau versurile măiestrit recitate de 7 stîncl din răspunsuri ia tema făşurare a acestui concurs, to
mîndoi stăteau aplecaţi asu- V. FĂNICĂ fotbal. Pionierii şi şcolarii din ta „16 ani de realizări în regiunea varăşul Alexandru Dumitrescu,
băra de la Girbova (veniţi din ra pionierii Elena Murea, Roppetl Ana J
ioanele Hunedoara, şi Sebeş), au
şi Elena Huzum ? ¦)
La sspaful gropilor Oaspeţii, fotbaliştii din Sebeş, şi ]
alături de ei iinerii din Girbova, 1
pentru siloz au trăit clipe de neuitat. Mulţumi
In primăvara acestui an, în rea lor sinceră s-a materializat prin
satul Popeşti din comuna Gîrjiţi, La chemarea organizaţiei U.T.M. din
a luat fiinţă gospodăria colecti rămidă din resurse locale. Unui comuna Geoagiu, 3! de tineri au efec ţinut cu iot dinadinsul ca oaspeţii ropotele de aplauze, date cu dăr noastră“, manifestări artistice care a avut şi roiul de profesor
vă „Dr. Petru Ciroza“ în care cuptor în care sînt zidite 23.000 tuat într-o singură zi peste 100- de
au intrat toate familiile din lo cărămizi i s-a şi dat foc. ore muncă patriotică. Ei au săpat [ să participe şi ta un program ar- nicie micilor artişti din tabăra pio (solo voce, solo dans, solo in- examinator, a adus un aport
calitate. gropi pentru însilozarea porumbului la sirument) şi atletism (alergări, deosebit. El a formulat întrebă
De curînd, ei au săpat funda gospodăria agricolă colectivă din co [ l'.slic pregătit cu forţele proprii ale nierilor şi şcolarilor din comuna sărituri, aruncarea greutăţii rile şi a dat explicaţiile nece
Prima grijă a colectiviştilor ţia grajdului care va adăposti mună- Tineri ca Ana Lup, Liliana Luţu, etc.), probe la care echipele erau sare concurenţilor în aşa fel în-
de aici a fost să-şi construiască 90 vite mari şi au transportat Simion Duscăr, Teodor tovan şi An ( taberei. Girbova. obligate să participe cu cîte un cît concursul a constituit un mi
un grajd pentru vitele gospodă nisipul, piatra şi pietrişul nece drei Argfur, s-au evidenţiat în mod
riei. Cu sprijinul comitetului co sar. deosebit. I De început, musafirii au asistat GH. LUPANI
munal de partid şi a sfatului
popular, hotărîrea lor a prins Pînă la toamnă, colectiviştii In gropile săpate de tineri prin mun i _J ¦ i • ^—I .—..' •—<•,—I ._f .—/ 1_• •__:,—i . _I , —/ 1—11—11_11—I ¦—I , —! . t, t1 1U .—I\—!. r, /v* J,—I,—I, rl
viaţă. Pînă în prezent, colecti că patriotică, colectiviştii vor putea în-
viştii au făcut 70.000 bucăţi că- din Popeşti sînt hotărîţi să ter siloza pentru iarnă peste două vagoa C ăărţi apărute reprezentant. nunat prilej de verificare a cu
ne cu porumb.
mine construcţia grajdului. Prin răspunsurile date, carac noştinţelor, pentru toţi cei pre
I. DRĂGAN
MIMAI CIOLPAN terizate prin precizie şi clarita zenţi la această manifestare.
corespondent IOAN SLAVICI : Moara cu no I. E. REPIN : Edecarii de pe te, lăcătuşul Eugen Moidovan, Iniţiativa organelor locale
tehnician agronom
roc - - nuvele I. Prefaţă de Volga. Traducere de Maria ing. F.ronim Rusan, de la C.S.H., din oraşul Hunedoara care au
Pompiiiu Mareea (Bibliote Bistriţeanu şi Ovidiu Con- Ionel Ţiirea şi Mircea Dolidis, organizat acest fel de concurs
ca peniru toţi nr. 3l). stantinescu. de la I.G.S.H., au dat dovadă complex, este foarte utilă. Ea
276 pag. — 4 iei E.S.P.L.A. 164 pag. — 3,50 lei. de o cunoaştere amănunţită a ar putea fi extinsă şi în alte
E.S.P.L.A.-CARTEA RUSA realizărilor regimului democrat- întreprinderi şi instituţii din re
J1RI MAREK: Ţara de sub e- popular în regiunea noastră. O giunea noastră şi îmbunătăţită
Drapelul de secţie fruntaşă pe Fyrnaliştis trebuie sâ lupte sînt de natură subiectivă. Ele cuator. Traducere de Jean plăcută surpriză pentru publicul în sensul ca fiecare concurent
Combinatul siderurgic din Hu
nedoara îl deţine colectivul sec au fost analizate mai pe larg Grosu. Cu un cuvînl înain spectator a constituit interpreta din echipă să fie pregătit pen
ţiei a I-a furnale. El a obţinut permanent într-un articol apărut anterior te de Jean Grosu (Meri rea de către Ana Ungureanu, tru toate probele (teoretice, ar
în ziarul nostru. Cocsarii pot şi diane). sudoriţă la G.S.H., a cîntecelor
în cursul primului semestru al trebuie să îmbunătăţească cali 176 p a g .-—2,75 lei tistice, sportive etc.).
tatea cocsului.. populare din regiunea noastră. VLAOLVUR POP
anului 1960 cele mai frumoase E.S.P.L.A. In probele de atletism, tov.
corespondent
rpalizări. Prin îmbrăţişarea unor
pentru ieftinirea fontei Furnaliştii, pe lîngă greutăţile
iniţiative noi în întrecere, cum
cauzate de ivirea unor reparaţii
este şi aceea de sporire a indi
Pentru a putea trage o con rului insuflat în furnale, sînt şi slaba calitate a cocsului, au NO TE ŞI C O M E N T A R II
cilor de utilizare ai agregatelor, avut şi ei lipsurile lor. Bună
cluzie asupra cauzelor care au două din cauzele principale care oară. dacă la siloz s-ar fi făcut
acest colectiv a reuşit să dea
condus la depăşirea consumuri au dus la depăşirea preţului o ciuruire mai atentă a cocsului,
peste plan o cantitate însemnată
lor specifice trebuie sâ aruncăm de cost pe tona de fontă la sec cu siguranţă că situaţia ar fi Cerere jjus&ifSeaîă intre in noroi în timp ce stra Lipsă de grijă
de fontă de bună calitate şi să fost ceva mai bună.- De multe de bunul ©bşîesc
o privire asupra calităţii cocsu ţia I-a furnale a C.S.H. ori, ciuruirea se făcea cu grăta Locuitorii oraşului Deva vor da e... pavată.
realizeze mari economii la pre
lui şi a regimului termic al fur Consumul mare de aglomerat rele înfundate, fie din comodi ca oraşul lor să fie curat şi Cămin etsîiurai şi rsw Baia populară din Brad este
ţul de cost. nalelor în perioada de care ne s-a datorat într-un timp şi lipsei tatea unor lucrători, fie din ne frumos. Ei depun eforturi pen
ocupăm. In cursul lunii iulie, re de siderită de Teliuc. Acum însă. glijenţă. tru ca străzile sâ fie Line în deposii' de cereale mult solicitată de cetăţeni,
Dar dacă aşa stăteau lucru zistenţa cocsului se cifra în me grijite. Strada Simion Bârnu- fiind singura baie din oraş.
rile în semestrul I, în semestrul die Ia circa 285 kg., iar în au această situaţie s-a remediat în- Aici însă, este vorba şi de lip > ţiu face însă excepţie, şi nu In comuna Ribiţa din ra Aici. insă în loc de o bună de
II ele s-au schimbat. Planul de gust la circa 274 kg., ajungînd trucîtva. sa de supraveghere atentă a din vina cetăţenilor, ci a In- ionul Brad, înainte cu citeva servire, cetăţenii sint nevoiţi
producţie se realizează, la pre maiştrilor de schimb. l treprinâerii de gospodărie oră- luni, se desfăşura o bogată ac să-şi cureţe singuri bazinele şt
ţul de cost însă se înregistrează de multe ori Posti) iiiftăfile < şenească Deva. tivitate culturală. Brigada ar căzile, cu toate că există per- 2
mereu depăşiri. In luna iulie sub 270. Desi exisienfe să Cît priveşte temperatura scă ¦ţ La capătul străzii, aproape tistică, corul şi echipa de dan sonal salariat care trebuie sâ ţ
bunăoară, depăşirea înregistrată gur că aceasta fie folos ife zută a aerului insuflat in furna de intersecţia cu strada Gheor suri puteau prezenta pe sce asigure curăţenia. Din lipsa ăe -
este de peste 28 lei pe tona de le, ea se datoreşte şi lipsei de a- ghe Bariţiu, apa care se scur na căminului cultural progra preocupare a întreprinderii de
fontă, iar în primele 25 zile ale a avuţ o mare tentie a cauperiştilor. Numai ge de pe deal după ploi, adu me artistice mult apreciate de gospodărie orăşenească Brad,
lunii august, la preţul de cost o- astfel se explică variaţiunile a- spectatori. De cltva timp în la baia populară sint num e
perativ, depăşirea este de circa influenţă asupra eu chibzuinţă tît de dese. ce noroi în mijlocul străzii. In să, asemenea programe nu mai roase geamuri sparte şi uşi
63 lei pe tonă. pot avea loc, deoarece cămi
consumului de După cum s-a Există posibilităţi ca preţul de repetate rinduri, cetăţenii au nul cultural a fost transformat lipsă, in interiorul clădirii se t
Care sînî căuşele? materii prime, în cost al foniei să fie redus. Pen în siloz, Aici a fost depozitat, formează astfel un permanent >
special de calcar arătat mai sus, tru aceasta, este necesar să se curăţit noroiul şi l-nu adunat cu consimţămîntul sfatului curent de aer rece care numai L
Urmărind situaţia consumuri una din cauzele depună eforturi atît din partea popular din Ribiţa, griul gos bine nu le poate face celor ce p
lor specifice de materii prime cocsarilor cît şi a furnal işti lor. in grămezi la marginea stră podăriei agricole colective. Pe folosesc baia. De asemenea, >
planificate, se poate constata că şi cocs. principale ’ care Primii să ia măsuri de urgenţă lingă faptul că nu se mai poa tencuiala interioară a pereţi- ţ
în perioada amintită, ele au fost în vederea îmbunătăţirii calită zii, rămînînd doar să fie ri te duce muncă culturală în co lor este căzută, ia.r l G.O. n-a
depăşite. In luna iulie de pildă, Cît priveşte tem au dus la depă ţii cocsului, iar furnaliştii să mună, clădirea căminului s-a luat nici un fel de măsuri pen
consumul de aglomerat a fost respecte regimul termiG al fur dicat de maşinile I.G.O. Lucru deteriorat. Comitetul executiv tru întreţinerea clădirii. Aces
depăşit cu 110 kg. pe tona de peratura aeru şirea preţului de nalelor şi întregul proces teh al sfatului popular comunal te lipsuri care fac ca baia din
nologic. Pînă la punerea în rile nu se petrec insă aşa. împreună cu consiliul de con Brad să nu poată fi folosită
fontă, cel de calcar cu 113 kg., lui insuflat în :i7'c:yrr: cost al tonei de funcţiune a ciururilor vibrante ducere al gospodăriei colecti în cele mai bune cond’.ţîuni,
consumurile de cocs şi aer cald pentru cocs, furnaliştii vor. tre Grămezile de pămînt stau pe ve trebuie să ia măsuri urgen se pot îndrepta, dacă tovarăşii
insuflat în furnale au fost depă furnale, anoma fontă la secţia bui să acorde o atenţie mai mare te pentru a găsi un loc potri din conducerea întreprinderii
ciur ui ri i cocsului cu grătarul trotuare cu săptăminile. Cină vit de depozitare a cerealelor, de gospodărie orăşenească ar
şite de asemenea. In luna au liile sînt des întîlnite. In multe I-a furnale a fost calitatea sla existent. Ace.sla, este un lucru da dovadă de mai mult simţ
gust, Ia consumul de aglomerat plouă, apa le împrăştie din ¦eliberinâ astfel căminul pen de răspundere faţă de bunu
zile, s-a mers cu temperaturi bă a cocsului. Vinovaţi de acest tru ca cetăţenii din Ribiţa să-şt rile obşteşti şi sănătatea oa
s-a înregistrat o depăşire cu 1SG nou, cetăţenii curăţă apoi şi
kg. pe tona de fontă, iar la cocs între 300 şi 400 grade (menţio lucru nu sînt furnaliştii, ci coc-
de 54 kg. ciclul se repetă. întreprinderea
năm că temperatura normală sarii. Cocs arii trebuie să aibă
de gospodărie orăşenească ar
este de circa 600 de grade), mai calitatea cocsului în centrul a-
trebui să trimită cel puţin o-
ales la furnalele nr. 1 şi 4. tenţiei tot timpul, in perioada a-
dată pe săptămână maşina să
Faptul este explicabil întrucîtva mintită, cocsarii au avut şi o
ridice acest pămînt care nu
prin ivirea unor reparaţii acci seamă de greutăţi, provenite din
dentale la caupere, dar cert este lipsa unei aprovizionări ritmi
că nici nu s-a lucrat cu destulă ce şi în timp util, cu cărbune şi important, de care trebuie să se numai că strică aspectul stră- poată desfăşura cu succes menilor muncii.
atenţie. semicocs. Dar majoritatea cau lină seama. > zii, dar îi obligă pe cetăţeni să munca culturală. S. POP
Deci, calitatea slabă a cocsu zelor care au dus la obţinerea It .Ing. GH. COMŞUŢA
lui şi temperaturii scăzute a ae unei producţii de slabă calitate W N ^ v - w V - y N Z ^ 'W W W W V W W V V W
