Page 7 - 1960-09

Nr 1769
Carte,
^ — ştiinţă de carte'
Vreau să ştiu, vreau să cu­
nosc, cit mal mult, to tu l!
Sînt dorinţe fireşti, proprii
tineretului nostru, amplifica­
te tot mai mult de minuna­
tele perspective ce i se des­
chid din si in si tot mai largi.
Dorinţele de acest fel se ma­
nifestă astăsi peste tot, la
sat ca şi la oraş, în colectivă
ca şi în marca uzină.
Pentru Hunedoara, cu tine­
reţea ei tumultuasă şi plină
de avlnt, aceste dorinţe ca­
pătă un înţeles şi o semni­
ficaţie deosebită. Aşa le pla­
ce huneăorenilor să spună
şi, fără îndoială, au drepta­
te. In noile condiţii, dorin­
ţele sînt realizabile. Dorinţa
de a cunoaşte, i-a ajutat pe
oamenii de ieri să devină
ceea ce sînt astăzi, aceleaşi
dorinţe i-au transformat pe
ucenicii de ieri, in maiştrii şi
inginerii de astăzi, pe neca­
lificaţii şi, de ce n-am spune
şi analfabeţii de ieri, in stă-
piniî de azi ai coloşilor cu
un înalt grad de mecaniza­
re şi automatizare.
Ura o vreme, nu prea în­
depărtată, cină in Combina­
tul siderurgic din Hunedoara,
din noianul de tineri (cine nu
ştie, află acum că aici lu­
crează peste 70 la sută tine­
ret), doar o mică parte în­
văţa în şcoli.
Astăzi, lucrurile s-au
schimbat intr-atlt, incit pre­
cizările sînt absolut necesa­
re. Să dăm cuvîntul cifrelor.
Ele sînt în măsură să expri­
me cel mai bine schimbările
petrecute.
Anul acesta, combinatul are
la facultăţi 29 bursieri. In
toamnă, numărul lor va creş­
te cu încă 54.
In şcolile de maiştri, în­
vaţă anul acesta peste 130
de tineri siderurgişti, numă­
Gospodărie
colectivă fruntaşă
Colectiviştii din Batiz au fost pri­
mii care au terminat lucrările de în-
sâmînţări, prăşit, seceriş şi treieriş.
Bunăoară, grîul de pe cele 137 ha. şi
orzul de pe 12 ha., ei l-au secerat şi
treierat cu 3 zile înainte de termenul
stabilit
La obţinerea acestor succese şi-au
adus o deosebită contribuţie colecti­
viştii Gheorghe Ţîrlea, Victoria Bărboni,
Socaci Valeria, Petru Gundel, Agneta
Muller şi mulţi alţii. Ga răsplată pen­
tru munca depusă, aceşti colectivişti
au primit ca avansuri de 40 la sută,
sume între 1.800 şi 1.900 lei, precum
şi importante cantităţi de cereale.
Pentru rezultatele bune ce s-au ob­
ţinut în gospodăria agricolă colectivă
„1 Mai“ din Batiz, acesteia i s-a în-
mînat într-un cadru festiv, drapelul de
gospodărie fruntaşă pe comună.
I. CRAŞCA
corespondent
Atenţie sporit» p regătirii din tim p
a îneeperll noului un şcolar
(Urmare din pag. l-a)
lui, Blăjeni, Vaţa de Jos şi ale
celor medii din Orăştie şi Ilia.
O slabă preocupare a manifes­
tat-o faţă de această problemă
conducerile şcolilor de 7 ani din
Băcăinţi, Vălişoara, Bulzeşti,
lucureşci, şcoala medie Petro­
şani etc. Faţă de aceste lipsuri
. secţiile raionale de învăţămînt
respective trebuie să ia măsuri
care să ducă la îmbunătăţirea
situaţiei.
Pe întreaga regiune, circa 70
la sută din şcoli sînt pe term i­
nate cu lucrările în ceea ce pri­
veşte zugrăvitul, reparaţiile cu­
rente, amenajarea sălilor de
cursuri, dotarea cu materiale
didactice, aprovizionarea cu
combustibil etc. Faţă de timpul
cit ne mai desparte de începe­
rea noului an şcolar însă, nu se
poate afirma că se stă bine,
fapt ce trebuie să determine
secţia regională de învăţămînt
şi cultură să ia cele mai urgen­
te măsuri.
O sarcină importantă în a-
astă privinţă revine insă şi
comitetelor executive ale sfatu­
rilor raionale, orăşeneşti şi co­
munale, care n-au sprijinit pes­
te tot în egală măsură acţiu­
nea de pregătire a şcolilor în
vederea noului an de învăţă­
mînt. In această privinţă, con­
ducerile unor şcoli întimpină
greutăţi din partea I.G.O., în e-
xecuţia unor lucrări urgente de
construcţii şi chiar de zugrăviri
sau reparaţii curente, tărăgă-
nîndu-le în mod nejustificat sau
chiar sistîndu-le cum e cazul cu
I.L.L. Petroşani, I.G.O. Haţeg
etc. La Haţeg, conducerea I.G.O.
a dat dovadă de o totală lipsă
de răspundere în această pri­
vinţă, refuzînd în ultimul mo­
ment execuţia lucrărilor la nu
mai puţin de 8 şcoli din raion,
după 3 luni de la’înaintarea de-
yizelor.
cît
rul lor urmlnă să sporeas­
că şi mai mult.
Şcoala medie serală, de
la apariţia Hotărlrii partidu­
lui şi guvernului cu privire
la îmbunătăţirea învăţămln-
tului seral şi fără frecvenţă
este „luată cu asalt“ ; ea nu­
mără pînă în prezent peste
380 înscrişi.
Cei rămaşi în urmă, se
zmulg din vechea situaţie, şi
ei îşi dau seama că pentru
a merge în rînd cu viaţa,
trebuie să înveţi. Nici ei nu
se mai consolează cu un sim­
plu carnet de calificare. Pî­
nă acum, în clasele /V— VII
s-au înscris peste 130 de
muncitori şi numărul lor e
in continuă creştere.
La secţia de învăţămînt a
combinatului, e un perma­
nent ăute-vino; tovarăşii de
acolo nu mai prididesc cu în­
scrierile.
Dar asaltul spre învăţătu­
ră, nu se dă numai pe aceste
fronturi. Ultimii tineri neca­
lificaţi, sînt cuprinşi în şco­
lile de calificare. Nici cei cu
meseria „în mină“ nu s-au
oprit în loc. Cursurile de m i­
nim tehnic au cuprins anul
acesta peste 1.800 tineri, in
afara celor aproape 700 care
au urmat cursurile universi­
tăţilor populare şi pe profe­
sii.
„Vreau să ştiu, vreau să
cunosc, cit mai mult, totul“,
cuprinde întregul combinat,
ia proporţii pe măsura vii­
torului. Dorinţa firească de
a şti cit mai mult, a făcut
din capitolul „studii“ a fiecă­
rei biografii, preocuparea nu­
mărul 1. Iar schimbarea a-
ceasta, o observi la fiecare
pas, pe stradă şi acasă, la
teatru şi in uzină, peste tot.
L. MAGUREANU
Produse animale mai multe
şi mai ieftine
Muncind cu rivnă pentru a putea apro­ Loghin Almăşan, Ioan Luca, Nicolae
viziona oamenii muncii cu produse mai
multe şi mai ieftine, lucrătorii din
G.A.S.-Mintia obţin zi de zi succese tot
mai importante. Astfel, printr-o mai.
raţională furajare a animalelor, pla­
nul de producţie la lapte a fost de­
păşit încă de pe acum cu 20 la sută,
iar preţul de cost al litrului de lapte
a fost redus la 1,23 lei, faţă de 1,30
lei cît se prevede in plan.
Pentru asigurarea unei producţii de
lapte mai mari şi la un preţ de cost
cît mai scăzut, colectivul de muncitori
al acestei gospodării lucrează intens
la însilozarea a cel puţin 800 tone de
furaje.
Prin grija deosebită a crescătorilor
de animale şi mai ales a tovarăşilor
O problemă dintre cele mai a-
cute, oare se cere privită cu
toată seriozitatea, este şi cea le­
gată de construcţia noilor loca­
luri de şcoli şi amenajarea de
săli noi de clasă. Mult rămase
în urmă în această privinţă
sînt raioanele Hunedoara, Pe­
troşani, Orăştie. Faţă de aceste
lipsuri se cere un interes spo­
rit în scopul lichidării lor, atît
din partea sfaturilor populare
respective, cît şi a conducerilor
şantierelor de construcţii sau
I.G.O. care le execută.
In timpul rămas pînă la des­
chiderea anului de învăţămînt,
conducerile şcolilor trebuie să ia
de asemenea măsuri pentru con­
fecţionarea unor materiale in­
tuitive, mici laboratoare, mu­
zee etc., după exemplul unor
şcoli fruntaşe, care uzînd de a-
cestea in anii trecuţi, au obţinut
roade frumoase în activitatea
instructiv-educativă.
Pentru buna desfăşurare a
învăţămîntului în noul an şco­
lar, pentru asigurarea calită­
ţii lecţiilor ce se vor preda, este
necesară o atenţie sporită atît
din partea secţiei regionale de
învăţămînt şi cultură, cît şi a
secţiilor raionale, faţă de asigu­
rarea tuturor şcolilor cu cadre
bine pregătite, cărora să li se
asigure condiţii optime de via­
ţă şi muncă. In această privin­
ţă în regiunea noastră în noul
an de învăţămînt vor funcţiona
50 noi profesori şi învăţători, în
posturile nou înfiinţate. Nume­
roase cadre didactice se vor
prezenta mai bine pregătite în
faţa elevilor, în urma absolvi­
rii cu succes a cursurilor de
perfecţionare organizate pe plan
regional şi republican. Aceasta
nu însemnează că toate proble­
mele legate de repartizarea jus­
tă a cadrelor în posturi cores­
punzătoare s-au rezolvat. Mai
sînt şcoli care nu au la dispo­
Curs de pregătire
a propagandiştilor
Zilele trecute a avut loc în
sala de şedinţe a clubului „Si-
derurgistul“ din oraşul Hune­
doara deschiderea cursurilor de
pregătire a propagandiştilor de
la cercurile învăţămîntului de
partid. Cursul se va desfăşura
de patru ori pe săptămînă. La
curs participă aproape 120 de
propagandişti din rîndul munci­
torilor, inginerilor şi tehnicieni­
lor, din întreprinderile şi insti­
tuţiile oraşului, cadre didactice.
Cu prilejul deschiderii cursu­
lui, în faţa propagandiştilor a
luat cuvîntul tov. Tiberiu Frank­
furt, secretar al Comitetului o-
răşenesc de partid, care a su­
bliniat necesitatea' însuşirii te­
meinice de către propagandişti
a teoriei marxist-leniniste.
In în iîm p în area
noului an şcolar
0 Locuitorii satului Hărţă-
gani, comuna Băiţa, au hotă-
rît să electrifice şcoala de şap­
te ani prin muncă voluntară Şi
contribuţia bănească a cetăţe­
nilor satului. Această iniţiativă
a fost tradusă în fapte, astfel că
în cinstea zilei de 23 August, în
şcoală s-au aprins becurile.
In această acţiune s-au evi­
denţiat alături de învăţători, to­
varăşii Nicolae Nicula, Nicolae
Haneş, Amos Oprean, Petru
Radu şi Mihăilă Roman.
I. GHERMAN
corespondent
° Şcoala de 7 ani din comu­
na Pianul de Sus, raionul Sebeş,
îşi aşteaptă elevii. Localul şco­
lii a fost refăcut, sălile de cla­
să au fost zugrăvite, s-au adus
30 de bănci noi, s-au înlocuit
tablele vechi şi s-au făcut re­
paraţii de mobilier.
I. VIRGIL BARBU
corespondent
Grişan şi a altora, s-au realizat im­
portante depăşiri la sporul de greu­
tate la toate categoriile de animale
din gospodărie. ‘Aşa," de exemplu, la
viţei, sporul zilnic realizat a fost de
0,728 kg. faţă de 0,515 kg. cît pre­
vede planul, la bovinele pentru îngră-
şat-sporul planificat a fost depăşit
cu 0,215 kg., iar la porcii puşi la în­
grăşat — cu 0,176 kg., faţă de cel
planificat. Aceasta a permis ca preţul
de cost pe kg. de spor, să fie redus
cu 1,30 lei la categoria viţei, cu 1,06
lei la bovine şi cu 4,30 lei Ia porcii
pentru îngrăşat.
Ing. FLORIAN DOANĂ
corespondent ta împotriva secetei. Comitetul
ziţie suficiente cadre cu califi­
carea necesară, ceea ce va du­
ce la întîmpinarea unor greu­
tăţi, mai ales în ceea ce priveşte
predarea lecţiilor la clasele V—
VH. In alte raioane (Petroşani,
Ilia etc.), nu s-a ţinut cont de
creşterea numărului elevilor,
fapt care a făcut ca unele pos­
turi să rămînă descoperite. Nici
pînă la ora actuală nu se ştie
precis — de exemplu — care
vor fi cadrele care vor funcţio­
na în cadrul noii case a pionie­
rilor din Lupeni.
Există încă o slabă legătură
între secţiile raionale de învă­
ţăm înt şi cultură şi conducerile
întreprinderilor care patronează
şcolile serale muncitoreşti (Pe­
troşani, Huned'oara, Brad, O-
răştie). Aceasta va duce la o se­
rie de greutăţi în ceea ce pri­
veşte învăţămintul seral şi fără
frecvenţă, dacă nu vor fi luate
măsuri din timp, încă din aces­
te zile, cînd primele lecţii s-au
şi predat în clasă.
Majoritatea problemelor dez­
bătute mai sus, au fost anali­
zate de curînd de către secţia
regională de învăţămînt şi cul­
tură. Ar fi fost bine însă ca a-
ceasta să se fi •făcut mai de­
mult, pentru a nu se ajunge la
deficienţele semnalate mai sus.
Măsurile luate pentru urgen­
tarea pregătirilor in vederea
deschiderii noului an şcolar în
regiunea noastră sînt în gene­
ral bune. Ele trebuie însă ur­
mărite cu mai multă consecven­
ţă, pe te re n ; orice greutăţi ivi­
te trebuie să fie soluţionate cit
mai urgent cu sprijinul orga­
nelor locale de partid şi de stat.
In felul acesta, chiar din pri­
mele zile ale noului an şcolar
se va putea trece la o muncă
rodnică instructiv-educativă, pe
linia educaţiei comuniste a noii
generaţii, în lumina noilor sar­
cini trasate de partid şi gu­
vern.
drumul socialism ului Pag. 3
asvamooMips 5^Jr2&tBLüJ&VB!SmSS
15 ani de la proclamarea R. O, Vietnam
000000000< X X > 0000< X > 0000000000-< X X X X X > 000000< OOOOOQOOOOOOOOOOOOO > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 \> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < x > 0 Í
Măreaţa sărbătoare R. D. Vietnam în construcţie
a poporului frate vietnamez — Două grupuri de geologi de ia Ban Thach la Thanh Hoa,
care lucrează la mina de zinc populaţia acestei provincii a în­
>,—. i—. r —yt—>r~» r~ din Cho Dlen şi-au îndeplinit ceput să lucreze la un sistem de
planul semestrial cu două luni canale de irigaţii situate la su­
Astăzi, poporul frate viet­ In 1954, ca urmare a rezis- -j înainte de termen. dul rîului Ma.
namez sărbătoreşte cea de-a tenţel înăirjite pe care for- •}
15-a aniversare a proclamării ţele populare din R.D. Viet- j. — Ministerul Lucrărilor Hi­ Sistemul principal va avea o
Republicii Democrate Viet­ nam au opus-o cotropitorilor ] draulice a anunţat că pînă la lungime de 130 km. şl va cu­
sfîrşitul lunii mai au fost rea­ prinde 372 de lucrări mari şi
nam. Acum 15 ani, ca urmare străini, pe pămîntul indochi- j lizate 90 la sută din lucrările mici. Va fi nevoie de escavarea
de refacere a digurilor planifi­ a 1.320.000 m.c. de pămînt. Cînd
L a luptei eroice dusă de po- nei a fost restabilită pacea. 1 cate pe anul 1960. va fi terminat noul sistem de
irigare, aceasta va permite a-
l porul vietnamez împotriva a- Poporul vietnamez, sub 3 Astfel, planul trienal de con­ provizionarea cu apă necesară
l supritorilor japonezi şi a cli- conducerea încercată a Par- -j solidare a digurilor (31.000.000 a 19.000 ha. de pămînt, apar-
[_ cii lui Vichi, a luat fiinţă Re- tidului celor ce muncesc, in -! metri cubi de pămînt), a fost ţinind unor 37 de comune din
frunte cu preşedintele Ho Şi ] îndeplinit în linii generale. De provincia Thanh Hoa.
t publica Democrată Vietnam, Min, a început uriaşa operă ] la sfîrşitul războiului, în Viet­
(. stat la cirma căruia a fost de reconstrucţie a ţării. Mun- 1 namul de nord au fost escavaţi — In vederea rezolvării pro­
cind cu însufleţire, bucurîn- ) 67.000.000 m.c. de pămînt pen­ blemei apei potabile la sate, s-a
instaurată puterea populară. tru diguri- In medie, S-a reali­ acordat în cursul ultimilor ani o
Dar, imediat după această du-se de puternicul sprijin ) zat într-un an ceea ce s-a făcut atenţie deosebită săpăturii unui
frăţesc al ţărilor socialiste, în zece ani sub ocupaţia fran­ număr mare de noi puţuri.
dată memorabilă din istoria poporul vietnamez şi-a vin­ ceză.
patriei sale, poporul vietna­ decat în scurtă vreme rănile In 1955 în Vietnamul de nord.
In prezent, sistemul principal erau doar 16.600 p u ţu ri; în a-
mez a fost nevoit să ia din pricinuite de război şi a tre­ nul următor, numărul puţurilor
nou arma în mină, pentru de diguri din Vietnamul de nord
a-şi apăra independenţa ţă ­ cut la înfăptuirea măreţei a crescut aproape de zece ori,
rii sale. A început o îndelun­ construcţii a societăţii socia­ se întinde pe 4.000 km.
iar în 1959 numărul acestora se
gată epopee a luptei eroice liste. — După ce a terminat con­
împotriva agresiunii colonia­ ridică la 220.381.
Republica Democrată Viet­ struirea centralei hidroelectrice
liştilor francezi.
nam face parte din marea fa ­
i . Insă cauza nobilă a po­ milie a ţărilor socialiste, iar 1
porului vietnamez a triumfat.
U u Ju Ju Ji—t *_f<—r*—r•—(<—¦ /—'/—'/—’/—*/—'/—1 sprijinul neprecupeţit al a- )
0 entuziastă mişcare (. cestora a ajutat poporului )
l vietnamez să obţină succese 1 La gospodăria agricolă do sfat Dong Giao
ao fi wâ nearreaitullslull!i LL rheamzsaricnadbuilsetriîanlecrperaoreparüj unieni j Regiunea Dong Giao, cu plan­
taţiile ei de cafea, şi păşunile
Pe şantierele de construcţii, f transformarea socialistă a a- > bogate, exploatată în trecut de seamă în activitatea gospodă­
colonialiştii francezi, a devenit riei.
m uzine, in instituţiile de stat C. m u i materM ?i culturaL ] în prezent o mare gospodărie a-
gricolă de stat care dispune de Gospodăria este înzestrată cu
Şi in satele din R. D. Vietnam ^ Poporul romîn se bucură ) utilaj modern — tractoare,
peste 400 hectare de plantaţii combine, camioane, grupuri e-
a luat o mare amploare mişcarea ( cu nespusă mîndrie de fieca- -j lectrogene etc., cu o putere to­
de cafea şi aproximativ 100 hec­ tală de 850 C.P., puţind exe­
tineretului care se desfăşoară L re nouă realizare pe care o ¦] cuta 60 la sută din muncile
tare de orezărie. In afară de a- fermei.
sub lozinca : „Să trăim şi să L înregistrează poporul frate ) ceasta se cultivă aici pe supra­
Anul acesta plantaţiile de ca­
muncim în spirit socialist“. [_ vietnamez. Cu ocazia sărbă- feţe întinse porumb, batate, ma- fea vor fi extinse pe 300 hec­
tare, iar şeptelul va spori cu
Iniţiatorul acestei mişcări a l torit lor naţionale, poporul nioc, arahide, tutun. In afară de 2.000 vaci de lapte. Se pre­
vede construirea unei useăto-
fost C.G. al Uniunii Tineretului f n°stru îi felicită din inimă păşunile naturale s-au amenajat rii de tutun şi a unei distile­
f rii, construirea de noi locuin­
Muncitor din Vietnam care pe oamenii muncii din Re­ şi păşuni artificiale pe circa 20 ţe pentru muncitori, a unui
a[ centru sanitar etc.
chemat tineretul să urmeze e- L publica Democrată Vietnam hectare. Şeptelul gospodăriei
şi le (loreşte noi şi mari suc- j
xemplul tinerilor mineri din bri- ^ cese în opera de construire numără 2.000 de vite, dintre ca­
)
gada a 8-a din provincia Thai : a vieU „ re 100 de vaci de lapte şi 500 de
Nguen. Aceştia an dat dovadă p, „ (r„ re im n n r e a ,, tntlo- tauri reproducători. Avicultura
de entuziasm în muncă, depă- [• rirea vietnamului. şi piscicultura ocupă un loc de
şind sistematic planurile lunare < J y—t y—' \—fy—fv
__ /y— / v — fy— <'— ' '—
şi trimestriale de producţie.
Peste 300 de brigăzi de tine­ iS lî
ret şi-au luat angajamentul de
a se întrece cu brigada a 8-a.
Membrii acestei brigăzi şi-au — I ?^ '> :m$Ip 1 - v;i
propus să îndeplinească progra­
mele lor pe 3 ani pînă la 2 sep­
tembrie, Ziua Independenţei Na-
ţioqale.
La sate tineretul urmează e-
xemplui brigăzii tinerilor ţărani
din satul Tam Hung, din pro­
vincia Ha Dong, care a obţinut
recent succese strălucite în lup­
Centrai al Uniunii Tineretului
Muncitor din Vietnam i-a acor­
dat titlul de „Brigadă a mun­
cii socialiste“.
m PROGÜÂMUL BE
3 SE PTE M B R IE 1960
PROGRAMUL I : 5,10 Emisiunea 17,45 Ştiinţa în slujba păcii; 19,05 Pe
pentru sate: Carnet ştiinţifit; 6,15 teme internaţionale; 20,30 Cine ştie,
„Ritm şi melodie”, program de muzi­ cîştigă; 22,30 Muzică de d an s; 23,19 . — ,,— yr
că uşoară; 7,45 Salut voios de pio­ Suita „Tablouri dintr-o expoziţie” de
n ie r; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 Musorgski-Ravel. j ANUNŢ j
Un tăciune şi-un cărbune: „Craiul
Rogojină1" de Grigore Băjenaru (re­ PROGRAMUL II: 14,07 „Luptăm Şcoala profesională ele ace nici Gurabarza, raionul Brad, f
luare) ; 10,30 Cîntece şi jocuri popu­ pentru pace şi prietenie între popoare”
lare romîneşti; 12,30 Din repertoriul — program de cîntece; 14,30 „Ne r regiunea Hunedoara, aduce Ia cunoştinţa celor interesaţi că)
soliştilor Emil Gavriş şi Ion Lăceanu; aşteaptă cabana” — program de mu­
13,05 Program de muzică uşoară pen­ zică uşoară ; 16,15 Orchestre de muzi- [¦pentru anul şcolar 1960-1961, se primesc ucenici în anul I pe)
tru oamenii muncii aflaţi la odihnă; eă uşoară; 17,35 Piese corale romî­
15,10 Concert de muzică uşoară; neşti interpretate de Corul Radiotele- ^baza unui examen de admitere ce se va ţine în localul şcolii.)
16,15 Vorbeşte Moscova I ; 17,25 Gintă viziunii; 18,05 Roza vînturilor (relua­
soprana Victoria de Los Angeles; re ; 19,30 Carnet de reporter; 20,20 ^ între 7-14 septembrie a.c. ’)
Noapte bună, copii. „O poveste cu doi
7 gifSEMRTOBRSFICE negi” — poveste populară japoneză; l Ucenicii vor fi pregătiţi în meseria de miner.
20,30 Valsuri de compozitori sovietici;
3 SEPTEMBRIE 1960 21,05 Scrisori din ţară'; 21,30 Din re­ ( Durata de şcolarizare este de trei ani. In tot acest timp, 3
pertoriul cîntăreţei Ioana R adu; 21,50
DEVA : Intilnire cu Franţa ; Ani de ucenicie. Poşta redacţiei; 22,30 ţucenicii beneficiază de întreţinere, îmbrăcăminte, rechizite ^)
Pasagerul clandestin; HUNE­ Ciclul „Cvartete de Schubert“ ; 23,15 ?şcolare şi cazare în mod gratuit.
DOARA: scrisoarea Elvirei; Muzică de dans.
Băieţii noştri; PETROŞANI: In- C Pentru examenul de admitere se primesc elevi absolvenţi j
tilnire cu diavolul; Poznaşa ; MfMrkmsmmmmk
ILIA: Balada soldatului; ZLAT.- ^ policlinică, în care să se specifice rezultatul analizei sîngelui ^
NA : Valurile Dunării; TEIUŞ : PENTRU 24 ORE
Ceasul s-a oprit la miezul nop­ (şi radioscopiei pulmonare. )
ţii ; LONEA: Intîlnire cu via­ Vreme instabilă cu cerul noros
ţa ; BRAD: Mamă vitregă; ziua. Ploi locale în regiunea de mun­ I — Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a
HAŢEG : Furtuna ; ORĂŞTIE : te. Temperatura staţionară ; ziua între
Fete de aceeaşi vîrstă ; Război 19—25 grade, iar noaptea între 10—15 (. părinţilor sau susţinătorului legal.
şi pace; SIMERIA: Război şi grade. Vîntul va sufla de la vest.
pace; ALBA lULIA : M um u; rL Vizita medicală se va face Ia sediul şcolii în zilele de
In pragul vieţii; SEBEŞ: Oa­ PENTRU URMĂTOARELE (.5-6 septembrie.
meni şi lupi; APOLDUL DE 3 ZILE
SU S: Băieţii noştri. ( Examenul de admitere constă în următoarele probe:
Vreme instabilă cu temperatura în
uşoară creştere. t — Limba romînă — scris şi oral.
L — Matematică — scris si oral.
—I '——7 i— ! >__/ i— I i ' ! ¦ / - >» / v
É i i Inie
e si anima adaus
Duminică 4 septembrie a, c. începe cam AEUXR PENFURIN
pionatul republican de fotbal, edifia 1960- eiOLOFIM
1961. Programul concursului Pronosport FURADICIL
cuprinde meciuri din campionatul nostru
de fotbal, categoriile A şi B STIMULIN
Pînă sîmbătă 3 septembrie, vă mai pufefi ¦ Ohfinefî sporuri
depune buletinele pentru acest concurs. de carne si
¦
Produse ale fabricii ti
din Iaşi
Se livrează pe baza
ferme