Page 6 - 1960-09
P. 6
P'agf. 2 v m j w t i ii& tffîüBissrffO ui Nr. 1769
SESIU N EA EXTRAORDINARĂ A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A R. P. R.
OO 0 0 0 0 0 0 0 0 QO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO OO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 CO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO o J-QOQOQO OOOOOOOO OOOOOOCO 0 0 OO 0 0 CO 0 0 0 0 0 0 OO 0 0 O OOOOO O O O O O O O gO O C O O O O O O O pO pO Q C O Q O O O O 0 0 -0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 C 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 -0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 Oţ OOOC o o 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 C ?0 0 0 O O W 0 0 -0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 OOCO p o 0 0 OOP
Cuvîntultovarăşului Cuvîntultovarăşului
CHIVU SGT HO EI COAR G H E ,
preşedintele Consiliului de M iniştri preşedintele Consiliului
Tovarăşi deputaţi şi deputate, rarea păcii, in căutarea şi găsirea ce subliniat in raport: „Fără a subestima Este cunoscut că Uniunea Sovietică, Central al Sindicatelor
Dezvoltînd ideile de bază expuse la lor mai eficace căi pentru rezolvarea greutăţile şi piedicile existente în calea Republica Populară Romînă şi cele
paşnică a problemelor internaţionale. unui acord de dezarmare generală şi lalte ţări membre ale Tratatului de la
Congresul al IlI-lea al Partidului, to
varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a pre Sînt grăitoare în această privinţă totală, noi credem că oricît de serioase Varşovia, militînd pentru apropierea
zentat cu deosebită claritate poziţia legăturile de înţelegere şi colaborare ar fi aceste dificultăţi, ele pot fi în statelor din Estul şi Vestul Europei Tovarăşi deputaţi şi deputate, existenţă avînd un venit anual sub miraţia maselor muncitoare din ţări
principială a ţării noastre în proble vinse, dacă şi puterile occidentale vor s-au pronunţat pentru încheierea unui Convocarea sesiunii Marii Adunări 2.000 dolari. Există 4 milioane de le capitaliste, asupra cărora ideile vic
mele internaţionale cele mai arzătoare pe care ţara noastră le întreţine şi le da dovadă de luciditate şi realism“. pact de neagresiune cu ţările aparţi- Naţionale a Republicii Populare Romî muncitori care nu au de lucru". torioase ale socialismului exercită o
şi activitatea desfăşurată pe plan inter Este cu totul justificat accentul deo nînd Pactului Atlanticului de Nord. ne în preajma celei de-a 15-a sesiuni atracţie tot mai marc.
naţional. dezvoltă cu numeroase ţări capitaliste. sebit care s-a pus pe această problemă Ba mai mult, în interesul păcii şi co a Adunării Generale a Organizaţiei Statistici publicate de agenţiile de
în actuala sesiune a Marii Adunări laborării în Europa şi în lume, au pro Naţiunilor Unite, la care se va lua presă occidentale arată că în iulie Tovarăşi,
Aşa cum se subliniază in raport, Re Este ştiut că în ultimii ani a crescut Naţionale a Republicii Populare Ro pus să se treacă la desfiinţarea to pentru a doua oară în discuţie pro 1960 indexul costului vieţii în S.U.A.
publica noastră Populară desfăşoară, mîne. Reafirmarea poziţiei ţării noas tală a celor două grupări militare şi blema cea mai importantă a zilelor a ajuns să fie cu 26,6 Ia sută mai Aşa cum se arată in expunerea to
împreună cu Uniunea Sovietică şi cele numărul statelor cu care Republica tre de sprijinire ţâră rezerve a propu înlocuirea lor printr-un sistem eficace noastre — dezarmarea generală şi to ridicat decît în 1947. Costul vieţii este varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej,
lalte ţări ale lagărului socialist, o ac nerilor Uniunii Sovietice cu privire la de securitate colectivă. tală, — exprimă înaltul simţ de răs în continuă creştere şl în alte ţări „Republica Populară Romînă va sta
tivitate consecventă în vederea micşo Populară Romînă întreţine relaţii di dezarmarea generală şi totală întru pundere al statului nostru faţă de capitaliste. In R.F. Germană în ulti şi de aici înainte în primele rînduri
rării încordării internaţionale, a pro neşte aprobarea unanimă a întregului In acest spirit este făcută şi propu destinele păcii în lume. mii zece ani, preţurile mărfurilor de ¦ ale luptei pentru promovarea coexisten
movării principiilor de coexistenţă paş plomatice şi desfăşoară schimburi co nostru popor. nerea recentă a Republicii Populare Raportul tovarăşului Gheorghe Gheor- consum popular au fost majorate în ţei paşnice şi a dezarmării generale
nică, pentru zădărnicirea oricăror u- Romîne, privind îmbunătăţirea relaţii ghiu-Dej în care se tratează multila 147 de rînduri. Intensificînd exploata şi complete, suprema garanţie că re
neltiri ale cercurilor agresive, pentru merciale, culturale, sportive, turistice. Discutarea problemei dezarmării în lor de bună vecinătate între statele teral şi documentat situaţia internaţio rea oamenilor muncii monopolurile ca laţiile de coexistenţă paşnică vor fi
înfăptuirea dezarmării generale şi to cadrul larg al Adunării Generale a europene. nală actuală şi politica externă a Repu pitaliste manifestă o indiferenţă revol pe deplin respectate“.
tale, pentru statornicirea unei păci Perseverenţa cu care statul nostru Organizaţiei Naţiunilor Unite oferă blicii Populare Romîne este primit cu tătoare faţă de condiţiile de lucru ale
trainice în lume. • tuturor statelor prilejul de a participa Ne exprimăm speranţa că noua ac însufleţire de toţi oamenii muncii, de acestora. După cum relatează agenţia Oamenii muncii organizaţi în sindi
a militat pentru soluţionarea probleme la soluţionarea ei concretă, jn spiritul ţiune a Republicii Populare Romîne France Presse, în Japonia, în anul catele noastre, sprijină cu fermitate
Intrucît la apropiata Adunare Gene apărării şi consolidării păcii. Popoarele va avea un ecou favorabil în rându întregul nostru popor, care vede în el 1959, numărul total al celor care au politica externă a partidului şi guver
rală a Organizaţiei Naţiunilor Unite lor în suspensie dintre Republica Popu din lumea întreagă cer ca dezbaterile rile tuturor acelor care privesc cu răs preocuparea permanentă a conducerii murit sau au fost mutilaţi, în urma nului, deoarece ea corespunde întru-,
urmează să se discute tocmai problema să ducă la rezultate care să îndreptă pundere problemele internaţionale şi partidului şi statului pentru creşterea accidentelor de muncă, s-a ridicat la totul năzuinţelor şi intereselor popo
dezarmării, precum şi alte chestiuni in lară Romînă şi unele ţări capitaliste a ţească speranţele lor. Ele cer ca de doresc cu sinceritate succesul apără continuă a contribuţiei ţării noastre la 740.000, ceea ce înseamnă 2.000 acci rului muncitor, care construieşte cu
ternaţionale importante, se cere ca legaţii lor în înaltul for internaţional rii păcii în Europa şi în lume. lupta pentru apărarea păcii, pentru dente pe zi. succes socialismul.
ţara noastră să fie reprezentată la cel dat rezultate bune. Dinamica schimbu să lupte cu hotărîre, să depună toate rezolvarea problemelor internaţionale
mai înalt nivel. Acordînd o mare în eforturile pentru a determina progrese In examinarea problemelor interna în spiritul principiului leninist al co Prin eliberarea bugetelor ţărilor Ei salută iniţiativele guvernului
semnătate problemelor internaţionale, rilor noastre comerciale cu ţările ca reale pe calea înfăptuirii dezarmării ţionale, Partidul şi Guvernul acordă existenţei paşnice. capitaliste de povara cheltuielilor mili R.P.R. puse în slujba destinderii in
problemelor păcii şi războiului, Prezi generale şi totale. atenţie şi situaţiei primejdioase care tare, fonduri importante ar putea fi ternaţionale, apreciază rezultatele ob
diul /Marii Adunări Naţionale şi Con pitaliste arată o creştere continuă a s-a creat, cu sprijinul material şi mo Patria noastră socialistă este un fac alocate pentru construcţii de locuinţe ţinute în lărgirea şt intensificarea re
siliul de Miniştri al Republicii Popu In ceea ce priveşte delegaţia noas ral al marilor puteri occidentale, în tor activ al forţelor păcii. şi îmbunătăţirea alimentaţiei, pentru laţiilor economice şi culturale dintre
lare Romîne au hotărît să propună or volumului de mărfuri exportate şi im tră la cel mai înalt nivel, ea va acţio Republica Federală Germană. Poporul asistenţa socială şi şcolarizarea copii statul nostru şi alte state şi vor sus
ganului suprem al puterii de stat, ca na tocmai în această direcţie. romîn, ca şi celelalte popoare europene, S ud conducerea Partidului Muncito- lor. ţine şi în viitor acţiunile de pace ale
delegaţia ţării noastre la cea de-a portate. care de două ori într-o jumătate de *resc Romîn, oamenii muncii în frunte guvernului nostru pentru bună înţele
I5-a sesiune a Adunării Generale a Propunerile făcute de Republica veac au simţit nemijlocit efectele ja In prezent — după cum indică gere şi colaborare cu toate statele.
Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie Legături prieteneşti multilaterale se Populară Romînă cu prilejul dezbate fului şi cotropirii imperialismului ger cu eroica noastră clasă muncitoare au statisticile U.N.E.S.C.O. — în lumea
condusă de către tovarăşul Gheorghe rilor din cadrul Organizaţiei Naţiunilor man, nu poate privi cu indiferenţă în- obţinut succese remarcabile în opera capitalistă 250 milioane de copii de Luptînd pentru înfăptuirea propune
Gheorghiu-Dej (Vii aplauze). stabilesc şi se dezvoltă între ţara noa Unite şi altor organisme internaţionale, teţirea activităţii militariştilor şi re de construire a socialismului. Aceste vîrstă şcolară nu au posibilitatea să rii guvernului romîn cu privire la
vanşarzilor vest-germani. Ţara noas succese ilustrează imensa forţă crea meargă la şcoală O treime din copiii transformarea Balcanilor într-o zonă
Oamenii muncii din patria noastră stră şi noile state independente din A- au pornit de la convingerea că îm tră, pe deplin solidară cu Uniunea So toare a poporului muncitor eliberat de lumii capitaliste — conform statistici a păcii, sindicatele noastre vor de
consideră pe drept cuvînt că ei este bunătăţirea relaţiilor dintre state pe vietică, Republica Democrată Germa orice exploatare, conştient că este sin lor O.N'.U. — sînt subalimentaţi. pune eforturi pentru a întări legături
cel mai autorizai să-i reprezinte cu sia şi Africa. baza egalităţii în drepturi, a respectu nă şi celelalte ţări socialiste, cere să gurul stăpîn al bogăţiilor ţării, că le lor de prietenie şi colaborare cu
maximum de prestigiu şi să exprime lui reciproc şi neamestecului în trebu- se pună capăt acestei activităţi, să se munceşte pentru propria sa bunăstare. Dezarmarea ar înlesni în mod con oamenii muncii şi sindicatele lor din
cu cea mai mare competenţă şi vigoare Numai anul acesta guvernul romîn riie interne este una din căile sigure încheie tratatul de pace cu Germania siderabil posibilitatea sprijinirii noilor ţările acestei regiuni.
năzuinţele fierbinţi de pace ale între ce duc la slăbirea încordării inter şi să înceteze regimul de ocupaţie în Congresul al IlI-lea al Partidului state independente, care luptă pentru
gului popor romîn. a recunoscut 14 state africane. Aceasta naţionale. Această convingere ne-a că Berlinul occidental. Muncitoresc Romîn a deschis o nouă dezvoltarea economiei lor naţionale, Sindicatele noastre vor acorda şi în
lăuzit şi în recentele propuneri. etapă de dezvoltare a ţării noastre, eta pentru lichidarea înapoierii moştenite viitor o grijă deosebită strîngerii re
Nu încape îndoială că întregul nos este o expresie a prieteniei sincere po Tovarăşi deputaţi şi deputate, pa desăvîrşirii construcţiei socialis de la colonialişti. Dacă numai a 10-a laţiilor frăţeşti cu sindicatele din U-
tru popor va întîmpina cu vie apro După cuin aţi aflat, noi am luat Am ascultat cu satisfacţie pe depu mului şi a creării condiţiilor necesare parte a cheltuielilor militare directe ale niunea Sovietică şi celelalte ţări so
bare adoptarea de către Marea Adu care poporul romîn o nutreşte faţă de iniţiativa de a cere ca pe ordinea de taţii care au luat azi cuvîntul. In a- trecerii treptate la construirea comunis N.A.T.O. ar fi folosită pentru ajutora cialiste, adueîndu-şi astfel aportul la
nare Naţională a acestei propuneri. zi a apropiatei sesiuni a Adunării Ge ceste cuvîntări ale reprezentanţilor a- mului, ceea ce va asigura o creştere şi rea ţărilor slab dezvoltate, s-ar pu cauza întăririi continue a lagărului
popoarele ce luptă pentru eliberarea lor nerale a Organizaţiei Naţiunilor Unite leşi ai muncitorilor, ţăranilor şi inte mai accentuată a bunăstării materiale şi tea construi într-un an mai mult de socialist, bastionul forjelor păcii îrt
Sîntem încredinţaţi că cu o ase să fie înscrise două puncte: primul lectualilor şi-a găsit o puternică ex culturale a celor ce muncesc din patria 10 uzine metalurgice asemănătoare ce lume.
menea conducere delegaţia ţării noa de sub jugul colonial. privind „acţiunile pe plan regional în presie adeziunea totală şi entuziastă, noastră. lor care se ridică în prezent în India,
stre, alături de delegaţiile celorlalte vederea îmbunătăţirii relaţiilor de bună sprijinul cald şî neprecupeţit al Ma cu ajutorul U.R.S.S. Vom milita cu consecvenţă pentru
ţări socialiste şi altor state iubitoare Tovarăşi, '' *"¦ i ' vecinătate dintre state europene apar- rii Adunări Naţionale, al întregului Pentru înfăptuirea viitorului său lu relaţii strînse, de colaborare şl solida
de pace, va contribui activ Ia spori ţinînd unor sisteme social-politice di popor romîn faţă de politica externă minos şi fericit, poporul nostru are De politica cursei înarmărilor se ritate cu sindicatele oamenilor muncii
rea posibilităţilor soluţionării construc Cel mai mare obstacol care se cere ferite“ şi al doilea privind „măsurile justă a Partidului şi Statului nostru. nevoie de pace. lată de ce întregul cramponează monopolurile producătoare din ţările capitaliste, dependente şi co
tive a problemei dezarmării şi a altor pentru promovarea în rîndurile tine nostru popor muncitor este profund in de armament în strînsă cîrdăşie cu loniale în lupta lor pentru o viaţă mai
probleme internaţionale care figurează' înlăturat pentru a realiza efectiv şi a retului a ideilor păcii, respectului re Cuvîntările în care au fost dezbătute teresat în realizarea dezarmării gene cercurile militariste agresive. Marile bună, independenţă naţională şi pro
pe ordinea de zi. ciproc şi înţelegerii între popoare". multilateral ideile de bază ale rapor rale şi totale, care va duce la exclu monopoluri capitaliste cărora le este gres social.
consolida coexistenţa paşnică, pentru tului au arătat interesul şi preocuparea derea definitivă a războiului din viaţa subordonată politica principalelor sta
Tovarăşi, Guvernele ţărilor europene au şi ţost deputaţilor Marii Adunări Naţionale, societăţii, la dezvoltarea prieteniei şi te capitaliste, acţionează pentru spo Vom aduce contribuţia noastră tot
a obţine destinderea încordării inter informate oficial despre aceasta. ale oamenilor muncii din patria noas colaborării între toate popoarele, la o rirea permanentă a comenzilor milita mai activă la întărirea unităţii de ac
Vă este cunoscut că la baza poli tră faţă de problemele fundamentale pace veşnică pe pămînt. re, pentru continuarea febrilă a cursei ţiune a tuturor celor ce muncesc din
ticii externe a partidului şi statului naţionale şi eliminarea pericolului de Faptele arată că slăbirea tensiunii ale situaţiei internaţionale, ale luptei înarmărilor. toate ţările, în lupta pentru înfăptui
nostru stă prietenia şi alianţa de ne irjternaţionale în general şi stabilirea pentru preîntîmpînarea războiului şi a- Tovarăşi, rea dezarmării generale şi totale, pen
zdruncinat cu ţările puternicului lagăr război este în prezent existenţa in lu de relaţii pe baza principiilor coexis sigurarea unei păci trainice. Ele au In ultimii 10 ani Societatea ameri tru preîntîmpînarea pericolului unui nou
socialist, promovarea şi aplicarea în tenţei paşnice între toate statele sînt oglindit hotărîrea fermă a poporului Oamenii muncii din toate ţările, pro cană „Genera! Dinamics“ care produce război, pentru coexistenţă paşnică şl
practică a principiilor leniniste ale co me a unor armate numeroase, a unor obiective a căror realizare poate li romîn de a lupta şi în viitor, împre ducătorii tuturor bunurilor materiale armamente, şi-a sporit profiturile de 50 colaborare rodnică între toate popoa
existenţei paşnice între state cu orîn- considerabil favorizată prin acţiuni în şi spirituale, sînt sprijinitorii cei mai de ori. Averea personală a familiei rele.
duiri social-politice diferite. mari stocuri de arme de tot felul, in acest scop pe plan regional. fermi, cei mai entuziaşti ai programu Rockfeller, strîns legată de industria
lui de dezarmare generală şi totală, de război, se ridică Ia 3,5 miliarde Conştiente că forţa ţărilor lagărului
Politica activă, creatoare, în vederea clusiv de arme cu o uriaşă putere ni care ar deschide noi şi minunafe pers dolari, ceea ce este egal cu salariul a- socialist constituie principala piedică
pective de dezvoltare a societăţii. Ei ntial al unui milion de muncitori ame în calea planurilor războinice ale cercu
micitoare, cum sînt cele nucleare. Iată făuresc comorile civilizaţiei omeneşti ricani. rilor agresive, sindicatele noastre vor
şi de aceea sînt vital interesaţi în a mobiliza şi mai activ masele de oa
de ce problema numărul unu a zilelor încătuşa rriîna care ar voi să distru Căutînd să arunce o perdea de fum meni ai muncii, organizaţi în sindica
gă roadele mîinilor şi inteligenţei lor, te, pentru traducerea în viaţă a sar
noastre este dezarmarea. asupra scopurilor cursei înarmărilor, cinilor istorice trasate de Congresul al
Programul de dezarmare generală „ IlI-lea al P.M.R. pentru întărirea şi
GîncIiţi-vă ce ar dobîndi omenirea, înflorirea statului nostru democrat-
ce imens pas înainte pe calea progre
sului s-ar face dacă ar înceta pretu
tindeni fabricarea armamentelor şi ar
fi desfiinţate toate armatele din lume?
In primul rînd ar deveni cu nepu
tinţă provocarea de noi războaie. Şi
acesta este desigur lucrul cel mai de
seamă. Nu mai puţin important este
şi faptul că sumele fabuloase, efortu
rile şi energiile uriaşe ce se irosesc
astăzi în scopuri militare ar deveni dis
ponibile pentru a contribui la progresul
tuturor ţârilor, pentru a şterge cum
plita înapoiere economică şi culturală
în care se află încă numeroase po
poare de pe glob, pentru a clădi ne
numărate uzine, locuinţe, spitale, şcoli,
instituţii de artă, pentru a ridica bună
starea oamenilor de pretutindeni.
Republica Populară Romînă s-a pro
nunţat cu toată hotârirea pentru rea
lizarea dezarmării generale şi totale.
Poziţia noastră constructivă în acea
stă privinţă s-a manifestat şi în cursul
asigurării păcii pe care o duc ţările tratativelor desfăşurate la Geneva în Se ştie că divizarea între unele şi ună cu toate popoarele, pentru inter corespunde celor mai arzătoare inte monopolurile încearcă să demonstreze popular, în scopul creşterii contribu
că militarizarea economiei ar avea un
lagărului socialist, marile iniţiative ale Comitetul celor 10 state din care facem altele dintre statele balcanice şi ascu zicerea fabricării şi folosirii armelor rese ale oamenilor muncii din ţările efect pozitiv asupra folosirii braţelor ţiei ţării noastre la întărirea continuă
Uniunii Sovietice îndreptate spre în parte. Dar, după cum se ştie, poziţia ţirea litigiilor dintre ele a constituit atomice, pentru dezarmarea generală capitaliste, unde cursa înarmărilor duce de muncă, asupra reducerii şomajului. a sistemului mondial al socialismului
făptuirea dezarmării generale şi totale obstrucţionistă a reprezentanţilor pu şi totală, pentru apărarea păcii în la creşterea continuă a preţurilor, a Realitatea infirmă asemenea teorii. — reazimul de nădejde al forţelor pă
şi spre lichidarea focarelor de încorda terilor occidentale a împiedicat Comi şi mai constituie şi în prezent un fac lume. impozitelor, la scăderea salariului real, Ştiut este că în ultimii ani în S.U.A.
re în diferite părţi ale lumii, constituie tetul să-şi îndeplinească mandatul în tor negativ în dezvoltarea lor istorică. la adîncirea exploatării capitaliste. Oî- şi în alte ţări capitaliste cheltuielile cii de pretutindeni.
factorul dominant al vieţii internaţio credinţat de Adunarea Generală a Or In ultima vreme însă, în special în ur Convingerea noastră este că prin te din suferinţele pe care le îndură militare au cunoscut o continuă creş
nale contemporane, contribuind la ac ganizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta a- ma cunoscutei iniţiative a guvernului lupta unită şi neobosită a ţărilor lagă oamenii muncii în capitalism nu s-ar te! e tn acelaşi timp însă numărul şo Tovarăşi, "rS S ’-?r ’' 1
tivizarea continuă a forţelor păcii şi rată că forţele care nu sînt interesate romîn privind colaborarea multilaterală rului socialist, a tuturor forţelor păcii, putea alina cu sumele uriaşe irosite, merilor în loc să scadă a oscilat me
exercitînd o puternică înrîurire în în în slăbirea tensiunii internaţionale şi între statele Balcanice, cercuri largi adepţii „războiului rece« şi ai cursei în scopuri războinice, cîte locuinţe, cîte reu în jurul unor cifre medii mai mari Au apus pentru totdeauna vremu
treaga lume. care se opun dezarmării — marile şi personalităţi de seamă s-au pronun înarmărilor vor putea fi înfrînaţi şi şcoli şi spitale nu s-ar putea con rile cind magnaţii tunurilor hotărau
ţat în favoarea acestei colaborări. Noi lumea fără războaie va putea deveni strui, cîţi din şomerii care bat dru decît în anii anteriori. soarta omenirii fără să le pese de po
poare. Astăzi în lume s-au dezvoltat
forţe atît de puternice incit ele sînt
în stare să impună imperialiştilor pa
Contrar teoriilor absurde ale adver cea.
Statul nostru democrat-popular şi-a monopoluri de armament, profitorii de considerăm şi astăzi că înfăptuirea u- o realitate. murile în căutare de lucru nu ar pu ‘iv
adus şi-şi aduce contribuţia activă la război — exercită încă influenţă asupra tiei colaborări rodnice între toate sta Pentru aceste ţeluri nobile merită să tea să scape de coşmarul existenţei sarilor dezarmării, trecerea de la in Ne exprimăm convingerea că gla
îmbunătăţirea atmosferei internaţionale, cercurilor politice conducătoare a unor tele din balcani, îmeheierea între ele ne consacrăm toate energiile. lor mizere. dustria de război la cea de pace şi sul raţiunii va triumfa şi că Organiza
întreaga activitate pe care oamenii state apusene. a unui pact de neagresiune, crearea dezvoltarea unor legături comerciale ţia Naţiunilor Unite va da ascultare
muncii din patria noastră o desfăşoară în această regiune a unei zone a păcii Permiteţi-mi ca în încheiere, tova Nu demult, însăşi senatorul Kenne- normale între Est şi Vest, ar putea con voinţei opiniei publice mondiale de a
pentru desăvîrşirea construcţiei socia Noi sîntem însă de părere că aceste lipsită de arme de exterminare în ma răşi deputaţi, să urez tovarăşului dy. candidatul Partidului democrat la tribui la lărgirea producţiei multor se înfăptui cit mai curind dezarmarea
liste, pentru făurirea unei vieţi lumi forţe pot fi izolate. însemnătatea vi să şi care să fie garantată de marile Gheorghe Gheorghiu-Dej şi delegaţiei preşedinţia S.U-A., a declarat următoa ramuri industriale din ţările capitalis generală şi totală, care corespunde in
noase, fericite, atestă, cum nu se poate tală a problemei dezarmării impune puteri, corespunde intereselor profunde, pe care o va conduce, deplin succes rele : te, ceea ce ar duce implicit la o fo tereselor vitale ale întregii omeniri.
mai limpede, că poporul romîn este în necesitatea unor noi eforturi susţinute ale tuturor acestor state şi este pe de în sarcina imporlantă şi de răspundere losire mai deplină a forţei de muncă.
cel mai înalt grad interesat in apă- pentru rezolvarea ei favorabilă inte pe care o au de îndeplinit. „17 milioane de americani se culcă îmi însuşesc pc deplin raportul to
reselor omenirii. Pe drept cuvînt s-a plin realizabilă. în fiecare seară flămânzi, 15 milioane lată doar cîteva din motivele care varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pri
(Vii şi puternice aplauze). de familii trăiesc în locuinţe mizerabi determină interesul uriaş al popoarelor vind situaţia internaţională actuală şi
le. 7 milioane de familii luptă pentru
pentru traducerea în viaţă a progra
tUESSI323Er’EBlZ!S2E.'.î M edicul de ismr^fSBSsaazimszrxesta raessmepscisisii'. mului de dezarmare generală, propus politica externă a Republicii Populare
Romîne.
De Ia M inisterul de guvernul Uniunii Sovietice la sesiu
Aprob din toată inima propunerea
c i r c u m s c r i p ţ i e ----- , nea Adunării Generale a O.N.U. Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi
din septembrie 1959, care corespunde a Consiliului de Miniştri ca delegaţia
ţării noastre care va participa la lu
năzuinţelor .şi aspiraţiilor întregii o-
învă^ jţSă-U*m int!SuiSusa şai L u isI ţ-j u riiesH Doctorul Liviu Vulcu a venit in sia de femei şi a organizat cursuri iar cercurile de citit nou înfiinţate ) meniri. crările celei de-a 15-a sesiuni a Adu
Apoldul de Sus acum un an, şi ju de iniţiere sanitară. Le-a vorbit ţă sint Jrecventate de tot mai mulţi ţă Un strălucit exemplu a ceea ce se nării Generale a Organizaţiei Naţiuni
Concursul de admitere îrt în- frecvenţă va avea loc între 8-14 mătate. Proaspătul absolvent al In ranilor muncitori cum să-şi îngri rani muncitori. De curind s-a des lor Unite să fie condusă de către to
vaţămîntul superior — cursuri octombrie a. c. înscrierile se vor stitutului medico-farinaceuiic din jească sănătatea, cum să evite bo chis „şcoala mamei", în care mame poate înfăptui pentru binele şi ferici varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (A-
de zi — va avea ioc între 15-28 face pînă la 1 octombrie a. c. Bucureşti şi-a început munca pe cind lile şi accidentele. le tinere învaţă cum să-şi îngrijeas rea omului îl constituie victoriile is
septembrie a. c. înscrierile pen nu trecuse încă bine de 23 de ani. că copiii, cum să-i crească. Cele 6 torice ale U.R-S-S. în construirea co plauze).
tru concurs se pot îace ia secre Orice informaţii suplimentare Locuitorii din Apold U priveau cu Broşurile primite de ta Comitetul secţii ale Crucii roşii care au fost munismului, marile izbînzi ale construc
tariatele facultăţi lor pînă la 14 în legătură cu concursurile de zimbetul pe buze şi nu odată după raional al Crucii roşii au început sa organizate in cele trei comune ale ţiei paşnice din toate ţările lagărului Sînt convins că delegaţia ţării noas-i
septembrie inclusiv. admitere se pot primi de la se ce-i consulta aceştia se duceau la alt fie iot mai mult . solicitate, iar pe circumscripţiei, sint conduse de per socialist. Realizări ca reducerea zilei tre la cea de-a 15-a sesiune a Orga
ci etariatele facilităţilor. la cabinetul dispensarului medical, sonal medical bine pregătii. Din nizaţiei Naţiunilor Unite avînd în
Probele practice de Ia con medic. Dar, cu ţoale acestea me locuitorii din Apold au început să riadul ţăranilor muncitori s-au ridi de muncă şi măsurile de desfiinţarea fruntea sa pe tovarăşul Gheorghe
cursul de admitere la Institutul * dicul Liviu Vulcu nu s-a descurajai. treacă tot mai des. In sălile de cla cat numeroşi activişti. Cu comunistul Gheorghiu-Dej va aduce o contribuţie
de teatru „I. L. Caragiale“ Bu Se ştia bine pregătit profesional, să ale şcolii din Sîngătin, după ter Ilie Moraru, sau utemistiil Nicolae impozitelor percepute de la populaţie de seamă la rezolvarea celei mai ar
cureşti, Institutul „Szentgyorgyi Afinisterul Invăţămîntului şi siăpin pe cunoştinţele lui şi nu în minarea cursurilor, doctorul Vulcu Marcu, doctorul Vulcu se mindreşie. zătoare probleme a zilelor noastre, de
Istvan“ Tg. Mureş, Institutul de Culturii aduce la cunoştinţă ce ţelegea de ce oamenii n-aveau în ţinea conferinţe cu teme medicale in Ei, pe Ungă faptul că răspund de în U.R.S.S., sporirea continuă a veni zarmarea generală şi totală, va ridica
arte plastice „N. Grigorescu" lor interesaţi că, absolvenţii ul credere in el. Intr-una din zile s-a faţa unui public numeros. postul sanitar, duc o muncă susţinu şi mai mult autoritatea şi prestigiul
Bucureşti, Institutul de arte plas timului an de studii din seriile dus la organizaţia de partid din co tă pentru ca străzile comunei lor turilor şi reducerile de preţuri în toa ţării noastre în faţa tuturor popoare
tice „I. Andreescu“ Cluj, Con 1957/58 şi anterioare care n-au mună şi i-a cerut ajutor. „Oa La începutul acestui an, in cir să fie din zi in zi mai curate, mai lor. (Aplauze).
promovat examenul de stat în menii nu te cunosc, i-au spus co cumscripţia medicală Apold s-a tre îngrijite. te ţările socialiste, ca şi alte nume
termenul prevăzut de dispoziţiile muniştii, încearcă să te apropii de cut la Înscrierea de membri la Cru
cea roşie, la organizarea de cursuri Doctorul Vulcu se străduieşte ca roase aspecte ale creşterii nivelului de
ei". .4 stat şi a chibzuit cum să pă „Gaia pentru apărarea sanitară". Au
trai al oamenilor muncii, stîrnesc ad
Conferinţe in faţa colectiviştilor
servatorul „C. Porumbescu“ Bu legaie se pot prezenta la susţi trundă piuă la sufletul omului. N-a fost organizate posturi sanitare, un toţi membrii Crucii roşii din circum Duminica trecută, tov. Grigo- Ioc înainte de masă, vorbitorul
cureşti, Conservatorul „Gh. Di- nerea examenului de stat ia u- dormit nopţi in şir. Consultaţiile mer de in caz de accident, ţăranii mun scripţia sa să fie absolvenţi ai cursu rie Vîleeanu — cercetător ştiin a fost ascultat de circa 75 de
ma“ Cluj, Corservatorui de mu na din sesiunile anului universi geau prost. 5—6 oameni pe zi şi citori pot primi primul ajutor. Primii rilor „Gata pentru apărarea sanitară", ţific la Institutul de Cercetări colectivişti, iar la Toteşti — în
zică Iaşi, Institutul de cultură tar 1960/1961. Pot beneficia de nu avea nici un iemei să creadă 47 de absolvenţi ai cursurilor G P.A.S. să organizeze echipe care in „Săptă- Economice al Academiei R.P.R. livada gospodăriei colective —
fizică Bucureşti, precum şi la fa una din aceste sesiuni şi candi că se vor înmulţi. Aflase că oame au şi primit diplomele. Sub îndru mina Crucii roşii" să participe la din Bucureşti, s-a deplasat în unde colectiviştii împărţeau
cultăţile de arte plastice şi edu daţii care s-au prezentat de 2 marea doctorului Liviu Vulcu, ei au concurs. „Acesta este începutul — raionul Haţeg, unde, in faţa mai tocmai avansurile la ziua-mun-
caţie fizică de la Institutele pe ori ia examenul de stat şî nu nii bat drumul piuă la Sibiu ori la spune doctorul Vulcu. Cil despre ne multor colectivişti, a expus con
dagogice de 3 ani din Bucureşti, !-au promovat. Sebeş ca Să-i vadă doctorul in timp organizat la ariile de treier posturi încrederea oamenilor, manifestată la că, conferenţiarul a vorbit în
Cluj, Iaşi şi Timişoara, se vor ce in comună era dispensar. A vă început a rămas o amintire...". ferinţa „Un măreţ program de
înscrierea Ia examenul de stat sanitare mobile, au dat primul aju faţa altor 60—65 de colectivişti,
ţine între 6-13 septembrie 1960. şi susţinerea lui se va desfăşura zut- atunci că prea este singur şi dezvoltare a agriculturii pe dru
s-a hotărît să intre in activitatea tor in caz de accidente. care l-au ascultat cu mult in
mul socialismului“.
In Apoldul de Sus, cursurile sani teres.
Concursul de admitere în în- în conformitate cu dispoziţiile în t obştească. A luat legătură cu comi- tare săteşti au devenit ceva obişnuit, S. POP La căminul cultural din Bert- P. FELICIAN
yăţămîntul superior seral şi fără vigoare. ' -s/vv ' V - _ - i helot, unde conferinţa a avut corespondent
O
