Page 8 - 1960-09
P. 8
PAg. 4 DRV Min. ROCi ALlSMULUl Nr. 176 9
S58S3QBC3SjasWBWIBnWB«
Ecoul Internaţional u!ÍÁm&kB şUnL * juJiirrtelß sjtiri « xUllrriaie şiw i • juÜbrtete ştiri
al lucrărilor sesiunii MAN.
a R. P. Romîne Plecarea Iul N .S. Hruşciov Delegaţia U.R.S.S. la cea de-a l- a Sesiune
Lucrările sesiunii extraordinare a Postiil de radio Moscova a transmis pentru dezvoltarea relaţiilor cti toate la Helsinki a Adunării Baserais a 0. 1. U.
Marii Adunări Naţionale a R. P. Ro marţi seara un amplu rezumat al ra ţările europene, indiferent de deosebi
mîne consacrată situaţiei internaţionale portului. Miercuri dimineaţa, la prima rile dintre sistemele lor sociale. MOSCOVA 1 (Agerpres). — N. S. Hruşciov a fost condus MOSCOVA 1 (Agerpieis). — delegaţiei Uniunii Sovietice la
şi politicii ..!externe a ţării noastre au emisiune a ultimilor ştiri, a transmis TASS transmite: TASS transmite: cea de-a 15-a sesiune a Adună
trezit un larg interes în străinătate. din nou fragmente din raport care re In emisiunea sa din 30 august, pos de Leonid Brejnev, Anastas Mi- rii Generale a O.N.U. Din dele
Ziarele, agenţiile de presă şi posturile levă stăruinţa P.M.R. şi guvernului tul de radio Londra, referindu-se la ra- în seara zilei de 1 septembrie koian, Nikolai Podgornîi, Dmi Delegaţia Uniunii Sovietice l-a gaţia condusă de Nikita Hruş
de radio din numeroase ţări au publi R.P. Romîne de a promova şi întări porlul prezentat de tovarăşul Gheor- N. S. Hruşciov, preşedintele cea de-a 15-a sesiune a Adună ciov fac parte Andrei Grnmiko,
cat sau transmis informaţii ample principiile coexistenţei paşnice în rela ghe Gheorghiu-Dej relevă declaraţia Consiliului de Miniştri al tri Poleanski, Mihail Suslov, rii Generale a O.N.U. va ti con Valerian Zorin, Serghei Vino
despre raportul prezentat de tovarăşul ţiile dintre state. Miercuri după-amiază că în epoca noastră coexistenţa paş U.R.S.S. a plecat din gara Le
Gheorghe Gheorghiu-Dej, extrase din postul de radio Moscova a transmis nică a devenit o necesitate vitală ningrad din Moscova la Hel Piotr Pospelov, Kiril Mazurov dusă de Nikita Hruşciov, pre
raport, ştiri despre dezbateri şi despre din nou o dare de seamă despre lucră pentru întreaga omenire şi că altă al sinki pentru a participa Ia săr
hotăririle adoptate. rile sesiunii Marii Adunări Naţio ternativă rezonabilă nu există pentru şi alţii. şedintele Consiliului de Miniştri gradov şi Aleksandr Soldatov.
nale, precum şi o ştire despre desem nici un stat. Postul de radio subliniază bătorirea celei de-a 60-a aniver Cu acelaşi tren a plecat la al U.R.S.S. Au fost numiţi de asemenea
Sub titlul „Coexistenţa paşnică — narea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej de asemenea acel pasaj din raport în sări a preşedintelui Finlandei,
necesitate vitală pentru întreaga ome care se arată că s-a produs o schim Urho Kekkonen. Helsinki ambasadorul Finlandei Consiliul de Miniştri ai locţiitorii membrilor delegaţiei,
nire“ „Pravda“ a publicat pe o jumă ca şef al delegaţiei romîne la apropiata bare pozitivă în ceea ce priveşte legă în U.R.S.S., E. A. Vuori.*8 U.R.S.S. a aprobat componenţa consilierii şi experţii delegaţiei.
tate de pagină de ziar, un rezumat turile R.P. Romîne cu Anglia, că în
amplu al raportului tovarăşului Glieor- sesiune a Adunării Generale a O.N.U. tratativele privind reglementarea unor --MS--
ghe Gheorghiu-Dej. Ziarul subliniază probleme financiare litigioase există în
partea in care se arată, că în strînsă întreaga presă maghiară a informat !Schimb d e m e s a je Deschiderea tîrgului internaţional
unitate cu celelalte ţări ale lagărului
pe cititorii săi despre 'sesiunea M.A.N.
socialist, Republica Populară Romînă şi despre raportul tovarăşului Gheor momentul de faţă o apropiere a punc îm tfi°e M . §L H t o ş c I o y de la Stockholm
militează activ pentru micşorarea ghe Gheorghiu-Dej. Sub titlul „Propu telor de vedere şi că e de sperat ca în
încordării internaţionale, . pentru pro nerile de pace ale guvernului romîn scurt timp să se încheie o înţelegere ş i Cu Criirsel STOCKHOLM 1 (Agerpres). Stockholm şi de Besche — se
movarea principiilor coexistenţei paşni pentru ordinea de zi a Adunării Gene în această problemă, o dată cu un La 31 august a avut loc des cretar general adjunct al Minis
ci, pentru zădărnicirea oricăror unel
tiri ale cercurilor imperialiste agresive, rale a O.N.U.“ ziarul „Nepszbadsag“ acord comercial între cele două state. MOSCOVA 1 (Agerpres). cia şi America sau celelalte pu chiderea oficială a celui de-al terului Afacerilor Externe. Oas
pentru înfăptuirea dezarmării generale publică un rezumat al raportului. Zia Comentînd desemnarea tovarăşului TASS transmite : Ziarele din teri occidentale. O asemenea XVI11-lea tirg internaţional St. peţii au fost primiţi de Însărci
şi totale, pentru statornicirea unei păci rul „Atagyar Nemzet“ îşi întitulează Gheorghe Gheorghiu-Dej în fruntea de Erik de la Stockholm. Festivita natul cu afaceri al Republicii
trainice în lume. Sînt trecute în revistă relatarea raportului: „Gheorghiu-Dej legaţiei romîne Ia apropiata sesiune a Moscova au publicat Ia 1 sep tendinţă ne este străină, subli tea deschiderii a avut loc în pre Populare Romîne, Gavriş şi de
iniţiativele guvernului romîn în rezol despre colaborarea ţârilor din zona Adunării Generale a O.N.LI., acelaşi tembrie mesajele schimbate în niază el. zenţa ministrului Apărării Na colectivul pavilionului. Vizitato
varea litigiilor cu ţările capitaliste, halcanică-adriatică“. Ziarele subliniază post de radio se ocupă de deosebita ţionale, Sven Anderson, precum rii au apreciat favorabil prima
precum şi în stabilirea unor relaţii lunile iunie-iulie între N. S. „Sîntem de acord cu dv„ se şi a altor personalităţi din viaţa participare a Republicii Populare
paşnice între ţările din Peninsula arată în mesaj, că nu este ne
Hruşciov, preşedintele Consiliu cesar să se amine îmbunătăţi
Balcanică. Ziarul subliniază declaraţia semnificaţie politică a acestei hotărîri. lui de Miniştri al U.R.S.S., şi C.
făcută de primul secretar al G.C. al Referindu-se la hotăririle Marii A-
P.M.R. că delegaţia romînă la sesiunea problemele care la cererea R.P. Romî Giirsel, şeful statului şi primul rea relaţiilor sovieto-turce pînă politică şi economică a Suediei. Romîne la Tîrgul de la Stock
a 15-a a Organizaţiei Naţiunilor Unite ne, urmează a fi înscrise pe ordinea dunări Naţionale, Agenţia vest-germa- ministru al Turciei în proble ce toate problemele principale Printre ţările participante la holm, elogiind pavilionul ţării
se va călăuzi după aceeaşi dorinţă de zi a apropiatei sesiuni a Organiza nă DPA reia pasagii din cuvîntarea ale acestor relaţii vor fi rezol noastre. In tot cursul zilei de
sinceră de înţelegere care a caracteri ţiei Naţiunilor Unite. tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în ma relaţiilor sovieto-turce. vate pe deplin şi că pentru pe tirg se numără şi ţara noastră. miercuri un public numeros a
care sc arată că desemnarea tovară In mesajul trimis lui Gemal rioada care vine este necesar Pavilionul Republicii Populare
zat şi pînă acum poziţia poporului Ziarul cehoslovac „Rude Pravo“ pu şului Gheorghiu-Dej în fruntea delega cel puţin să se evite orice ac Romîne a fost vizitat de Sven vizitat pavilionul romînesc, inte-
romîn în problema dezarmării, ca de blică o amplă corespondenţă din Bucu Giirsel Ia 28 iunie 1960 N. S. ţiuni de natură să înrăutăţeas Anderson — ministrul Apărării
reşti intitulată „Poporul romîn va lup Hruşciov îşi exprimă speranţa că şi mai mult relaţiile sovieto- Naţionale al Suediei, însoţii de resîndu-se îndeaproape de reali
că „între Turcia şi Uniunea Wilhetm losephson — preşedin
Sovietică vor începe să serei?, turce care, în perioada oînd! la zările ţării noastre şi cerînd ex
relaţiile de prietenie şi colabo
altfel în toate problemele care formea ta pentru victoria principiilor coexis ţiei romîne la O.N.U. exprimă însem rare existente în trecut“. cîrma ţării se afla vechiul gu tele Comitetului tîrgului din ca plicaţii asupra exponatelor pre
ză ansamblul activităţii Republicii tenţei paşnice". Ziarul arată că impor
Populare Romîne în domeniul relaţiilor tanţa pe care R.P. Romînă o acordă nătatea deosebită pe care R.P. Romînă Constatînd dorinţa celor două vern, au ajuns într-o situaţie dru! Camerei de Comerţ din zentate.
internaţionale. problemei coexistenţei paşnice este do o acordă dezbaterilor asupra problemei părţi „de a face ca relaţiile ce nu putea şi nu poate să sa
vedită de însăşi convocarea acestei se tisfacă nici Uniunea Sovietică, :$ c î
Agenţia TASS a transmis de aseme siuni a Marii Adunări Naţionale, pre noastre să devină bune“, N. S.
nea ample extrase din raportul tovară cum şi de ordinea ei de zi. La rîndul
şuiul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alte lor „Zemcdelsky Noviny“, „Mlada dezarmării. Hruşciov salută faptul că pri nici Turcia“.
informaţii despre desfăşurarea lucrări Fronta“, „Lidova Democracie“, „Pra-
lor sesiunii Marii Adunări Naţionale. ce“, „Vecernii Praha“ şi alte ziare pu Agenţia France Presse a transmis o mul ministru al Turciei nu are Preşedintele Consiliului de Mi Libertafe, voie bună şi bucurie
TASS subliniază că poporul romîn blică informaţii ciespre sesiunea Marii ştire despre lucrările sesiunii Marii A- „nici un fel de obiecţiuni prin niştri al U.R.S.S, a subliniat din
consideră problema dezarmării ca pro Adunări Naţionale. dunări Naţionale în care subliniază că cipiale ca relaţiile sovieto-tur nou că „la Moscova a fost pri Declaraţiile unor parlamentari britanici
blema cea mai importantă, problema tovarăşul Gheorgliiu-Dei a prezentat un ce să se caracterizeze în viitor mită cu satisfacţie declaraţia despre viaţa oamenilor sovietici
cheie a vieţii internaţionale şi acordă In relatarea sa despre sesiunea ex raport despre situaţia internaţională printr-o colaborare strînsă“. nouluţ. guvern. al Turciei că in
sprijinul său deplin programului dezar traordinară a Marii Adunări Naţionale şi politica externă a R.P. Romîne. tenţionează să aplice principiile
mării generale şi totale, preconizat de şi despre raportul tovarăşului Gheorghe N. S. Hruşciov îşi exprimă
Uniunea Sovietică şi susţinut de toate Gheorghiu-Dej în această problemă, Presa greacă acordă o atenţie deo
ţările socialiste. Se acordă importanţă agenţia Taniug relevă că Republica sebită propunerii guvernului romîn ca convingerea fermă că între ce politicii lui Kemal Atatürk, în MOSCOVA 1 (Agerpres). — conduc asigurările sociale. \
pasagiilor referitoare la evoluţia rela Populară Romînă reafirmă politica sa apropiata sesiune a Adunării Generale le două ţări s-ar statornici ce temeietorul Republicii Turcia şi TASS transmite : La invitaţia
ţiilor dintre Republica Populară Ro de coexistenţă paşnică şi se pronunţă a O.N.U. să includă pe ordinea de zi le mai sincere relaţii în cazul luptător pentru independenţa sanatoriile şi casele de odih- .(
mînă şi Franţa, S.U.A., Anglia şi alte punctul: Acţiuni pe plan regional în în care Turcia ar urma calea Turciei“. C.C. al P.C.U.S. un grup de
vederea îmbunătăţirii relaţiilor de bună neutralităţii. deputaţi laburişti printre ca nă. Sindicatele sovietice dis- f
ţâri. vecinătate dintre state europene apar- N. S. Hruşciov arată că „da re S. Silverman, R. Edwards,
ţinînd unor sisteme social-politice di Specificînd că „aceasta nu că noul guvern turc va aplica pun de libertate deplină de (
ferite“ . este, desigur, o condiţie pen politica Iui Atatürk vom vedea secretar general al sindicatu acţiune. >
tru începerea îmbunătăţirii re lui muncitorilor din industria
Deşi unele ziare reacţionare încearcă laţiilor noastre“. N. S. Hruşciov relaţiile sovieto-turce atingînd Rolul pe care îl au sinăica- ¦’
să minimalizeze importanţa acestei pro îşi exprimă părerea ca „ar tre înaltul nivel de adevărată bună chimică, şi E. Roberts, secre
puneri, înseşi comentariile lor reflectă bui să se abordeze această pro tar general adjunct al sindi- tele în viaţa ţării mi-a pro- >
ecoul puternic pe care îl are această blemă şi, ca prieteni sinceri şi vecinătate şi prietenie autenti catului unit al muncitorilor
propunere in rîndul opiniei publice din adevăraţi ai poporului turc şi că ia care s-au aflat în vre din industria constructoare dus o impresie puternică, o >
Grecia şi alte ţări europene. ai statului turc independent, noi mea marelui întemeietor al sta de maşini, au vizitat Uniunea
nu vom face dtecît să salutăm tului 'sovietic şi prieten al po Sovietică. declarat Eăwards. Sfera lor ¦>
orice pas în această direcţie, şi poarelor orientale, V. I. Lenin
şi conducătorul Turciei noi, A- Poporul sovietic, a declarat de activitate se extinde chiar r
cu atît mai mult atingerea a- tatiirk“. înainte de a pleca în patrie
şi asupra unor domenii care (
Guvernul sovietic înţelege do
de obicei sint considerate ca c
o prerogativă a statului. ?
Referindu-se la memoran- L
rinţa Turciei de a promova o ăumul generalilor vest-ger- ?
cestui ţel“. Silverman, este satisfăcut de mani care cer arma nucleară, A
Psrîamenfu! indonezian cere N. S. Hruşciov declară că U- politică, independentă, în pofi
viaţa pe care o duce, este fe S. Silverman a declarat: ->
confiscarea capitalurilor olandeze niunea Sovietică nu doreşte în da angajamentelor şi alianţe ricit şi priveşte cu încredere înarmarea nucleară a Ger- \
răutăţirea relaţiilor dintre Tur- lor actuale prin care este le viitorul.
gată. „Noi, în Uniunea Sovieti maniei occidentale convine \
rife să sprijine lupta guvernului Libertate, voie bună şi celor care au dezlănţuit. (
DJAKARTA 1 (Agerpres). — şi poporului indonezian pentru că, dorim cel mai mult să ve
TASS transmite: eliberarea Irianului de vest. Situa fia oamenilor muncii dem statele vecine propăşind şi bucurie, acestea sînt, după războiul acum 20 de ani. Cu L
promovînd o politică externă ajutorul acestei arme ei vor 1
La 31 august, parlamentul In Cealaltă re'zoluţie protestează din Japonia independentă“ — se spune în părerea lui Roberts, cele trei să reia totul de la început. )
doneziei a discutat problema ac împotriva consimţământului gu mesajul lui N. S. Hruşciov. trăsături principale care ca Consider că nu trebuie să li >
ţiunilor agresive ale Olandei în vernului japonez ca purtătorul TOKIO 1 (Agerpres). TASS concedierilor în masă în indus se dea această armă. Aşa va \
Irianul de' vest şi problema apro de avioane olandez să ancoreze transmite : tria minieră, să se majoreze a- In mesajul său de răspuns din racterizează atmosfera în ca fi mai bine şi pentru germani \
piatei' ancorări a purtătorului de într-un port. japonez. Rezoluţia jutoarele de şomaj şi să se pre 8 iulie Gemal Giirsel constată re trăiesc oamenii sovietici.
face apel la parlamentul japonez Ota, preşedintele Consiliului lungească termenul de acordare cu satisfacţie dorinţa exprima Am aflat, a spus el, că sin şi pentru lumea întreagă.
avioane olandez „Kare-1 Door- să ceară guvernului său să anu general al sindicatelor din Ja tă în mesajul lui N. S. Hruş Sindicatul unit al muncito- \
leze imediat permisiunea dată ponia, Ivai, secretar general, şi a acestor ajutoare. dicatele sînt. cele care exerci
man“ într-un port japonez. In alţi reprezentanţi ai acestei uni In numele celor 3.056.000 de ciov ca relaţiile dintre U.R.S.S. rilor din industria construc- (
şi Turcia să se îmbunătăţească,. tă controlul asupra tehnicii toare de maşini care numără ş
cadrul şedinţei parlamentului au securităţii muncii şi aş dori
„Vă pot asigura cu toată sin foarte mult ca sindicatele 1.04.0.000 de membri, a deda- (
fost adoptate î.n unamitate două ceritatea că-împărtăşesc întru- britanice să se bucure de rat Roberts, se pronunţă îm
totui această dorinţă“ — de potriva înarmării Bundes-
rezoluţii propuse de comisia clară primul ministru al Tur aceleaşi drepturi în acest do
wehrului cu arme nucleare.
meniu. A fost o noutate pen
tru mine faptul că sindicatele
parlamentara pentru aface'rile navei olandeze de a ancora în- uni sindicale, cea mai mare din membri ai uniunii sindicale, Ota ciei.
In mesajul său Gürsel ara
externe. Una din rezoluţii spri tr-un port japonez. La sfîrşitul Japonia, s-au întilnii la 31 au şi ivai au cerut de asemenea ta că politica de alianţe p ro -. Cite o mie de întreprinderi mari pe an
jină hotărîrea guvernului de a şedinţei ministrul Afacerilor Ex gust cu primul ministru a! ia- guvernului majorarea salariilor
rupe relaţiile diplomatice ou terne al Indoneziei, Subandrio, poniei, lkeda, şi i-au înmînat o pentru muncitorii şi funcţionarii rnovată de Turcia, „nu este cî-
Olanda şi cere guvernului să a declarat că guvernul este în- scrisoare în care cer îmbunătăţi din întreprinderile şi instituţiile tuşi de puţin incompatibilă cu MOSCOVA 1 (Agerpres). — 1918-1959 au fo-st de 2.414 mi
confişte' toate capitalurile olan trutotul de' acord cu rezoluţiile a- rea situaţiei oamenilor muncii. de stat, îmbunătăţirea sistemului relaţiile de bună vecinătate din TASS' transmite :
deze. Rezoluţia cheamă toate tă- doptate. Conducătorii consiliului general de asigurări sociale, reducerea liarde ruble (în preţuri compa
al sindicatelor din Japonia au impozitelor insuportabile, îmbu tre cele două ţări ale noastre“. Ziarul „Ekonomiceska;a Gaze rate).
arătat că existenţa în ţară a ri nătăţirea sistemului de învăţă- Ei declară în continuare că
C ît se cheltuieşte la Bonn nei armate de 10 milioane de mînt şi a asistenţei medicale. alianţele din care face parte ta" din 31 august arată că în După cum arată ziarul, numai
şomeri totali sau parţiali capătă Turcia ,,au un caracter exclusiv ultimii 30 de ani (1929-1959) în în ultimul an şi jumătate în
în mod inevitabil în actuala si !n scrisoare se arată de ase defensiv şi nu sînt îndreptate Uniunea Sovietică au fost con U.R.S.S. au fost date în Exploa
tuaţie economică o însemnătate menea că Japonia trebuie să de struite şi refăcute peste 30.000 tare peste 1.400 de întreprinderi
pună eforturi active pentru re împotriva vreunei ţări, ci numai de mari întreprinderi industriale. industriale înzestrate cu tehnică
împotriva unui eventual agre
Investiţiile capitale în perioada modernă.*•
pentru înarmare sor“.
BONN 1 (Agerpres). — TASS tru înarmarea atomică. In viitorii politică. Ei au cerut să se asi stabilirea relaţiilor diplomatice „Sint fericit, scrie Gürsel, că ~3©-:
transmite : Sub titlul „Povara în cîţiva ani cheltuielile militare gure de lucru pentru întreaga cu China şi pentru anularea instaurarea noului regim din
armărilor devine tot mai grea, vor depăşi cu mult bugetul mi populaţie a ţării capabilă să lu „tratatului de securitate“ japo- Turcia a fost primită favora Heusinger demascat ca criminal de război
ziarul „Suddeutsche Zeitung“ a litar actual care se ridică la 10 creze, să se rezolve problema no-american.
publicat la 31 august un articol miliarde de mărci. bil la Moscova. Pot să vă re
în care arată că în viitorul apro In Iran după schimbarea afirm că şi în domeniul rela MINSK 1 '(Agerpres). TASS lui lui Adolf Heusinger de a se
Ziarul „Stuttgarter Zeitung“ transmite: organiza asasinarea în masă a
ţiilor internaţionale guvernul populaţiei din localitatea „Slav
Ziarul „Vitebski Raboci" a pu noe" (regiunea Vitebsk, Bielo
meu se va călăuzi după princi blicat la 31 august copia ordinu-
piile lui Atatürk“.
piat cheltuielile’ Bonnului pentru arată la 31 august că bugetul guvernului ?m= rusia).
înarmare vor li sporite. După pă militar pe 1961 se va ridica la Fostul comandant ¦al se'cţiei
rerea specialiştilor militari, su 11,2 miliarde mărci şi va repre TEHERAN 1 (Agerpres). — Caraoterizînd programul pro- Mişcarea grevistă în Coreea de Sud
bliniază ziarul, crearea Buudes- zenta cel mai însemnat capitol babil al viitorului guvern, zia- operative a statului major al for
wehrului intră acum într-o lază de cheltuieli din bugetul R.F.G. TASS transmite : rul „Ajanjg“ exprimă părerea că PHENIAN 1 (Agerpres). — După grevă a braţelor încrucişate, pe care ţelor terestre ale armatei hitle
care în viitorii cîţiva ani va Demisia guvernului Egbal şi la baza acestui program „vor cum transmite postul de radio Seul, au hotărît să o continue pînă la satis rişte, în prezent inspector gene
necesita o sporire considerabilă pe anul 1961. sta următoarele două principii: în ultimele zile în Goreea de sud.au facerea deplină a revendicărilor lor. ral al Bundeswe'hrului, a ordo
a cheltuielilor militare ale Ger Ziarul „Suddeutsche Zeitung“ formarea noului guvern condus organizarea de alegeri libe're şi început greve ale muncitorilor dintr-o nat să fie ucişi 100 de membri
maniei occidentale. de. Şarit Imami, se află în cen reglementarea divergenţelor din serie de ramuri ale economiei. După In dimineaţa zilei de 28 august peste ai detaşamentelor de partizani
a reprodus la 31 august datele trul atenţiei opiniei publice' din tre Iran şi celelalte state. Fără greva şoferilor de autobuze de la două oOO muncitori şi muncitoare de la în împreună cu familiile lor, iar ca
Pe de o parte, scrie ziarul,' publicate de „Uniunea contri Iran. îndoială că polîtioa e'xternă a societăţi de transporturi, şi muncitorii treprinderile de confecţii din oraşul
cheltuielile militare vor spori buabililor“ din. Germania occi Iranului se va schimba în cu- de la întreprinderile de confecţii şi de Tecijon (provincia Ciuncenul de sud) sele să fie arse. Acest ordin ca
considerabil datorită creşterii ra dentală. Din aceste date' rezultă „Căderea guvernului Egbal, rînd“. la alte întreprinderi s-au ridicat la au declarat grevă în sprijinul revendi
pide a electivelor Bundeswehru că între anii 1956 şi 1960 Ger care este puţin probabil să mai luptă pentru drepturile lor vitale, îm cărilor cu privire la majorarea • sala nibalic a fost exe'cutat.
lui, iar pe de altă parte va li mania occidentală a cheltuit în devină vreodată prim-ministru, In cercurile politice, releva potriva jugului capitalist. riilor şi încheierea contractelor colec •Ziarul publică de asemenea
nevoie de miliarde de mărci scopuri militare 53,5 miliaroe recunoaşte ziarul „Dad“, â sal ziarul „Keihan" se consideră că tive. Muncitorii s-au întrunit în piaţa
pentru înzestrarea Bundsswe- mărci. In această sumă, arată vat ţara noastră de un mare pe schimbarea politicii externe a Presa sud-coreeană recunoaşte că în principală a oraşului, au constituit a- scrisoarea unui grup de locuitori
hrului cu armament modern. Se ziarul, nu intră o serie de chel ricol...“. Oglindind un punct de Iranului şi, în special, îmbunătă provincia Kensarrul de sud duc o luptă colo un comitet de grevă şi au orga din localitatea Slavnoie, care au
va începe fabricarea pe bază de tuieli militare, printre care lu vedere larg răspîndit în Iran, ţirea relaţiilor irano - sovietice perseverentă muncitorii de la fabrica nizat apoi o demonstraţie. fost martori oculari ai atrocită
licenţe a avioanelor de vînătoa- crările de cercetări şi construcţie, „Dad“ subliniază : „Sîntem bu constituie o problemă apiroape
re de tip „Starfighter“ — F-104“, transporturile încărcăturilor mi curoşi de căderea guvernului rezolvată. Pornind de la aceasta, de plase din oraşul Giunmu care cer Se anunţă că membrii sindicatului ţilor săvîrşite în august 1942 îm
Înzestrarea trupelor cu un tip litare, serviciul meteorologic mi Egbal şi sperăm că în urma de arată ziarul se presupune că noul majorarea salariilor, reducerea duratei muncitorilor din industria confecţiilor
nou de tancuri şi construirea u- litar, telecomunicaţiile etc. In misiei lui vor fi înlăturate toate guvern va lua măsuri pentru re zilei de lucru, îmbunătăţirea condiţiilor au dus timp de două luni tratative cu potriva locuitorilor acestei loca
nor contra torpiloare mai mari. cauzele care au provocat valul luarea tratativelor prieteneşti cu de muncă. La o adunare a muncitori patronii cu privire la încheierea con
atară de aceasta bugetele laen- de' nemulţumire şi. impasul a- Uniunea Sovietică. lor şi muncitoarelor fabricii a fost a- tractelor colective, dar patronii nu nu lităţi. Printre cei ucişi se aflau
In afară de aceasta, se vor tît în politica externă cît şi în doptată hotărîrea de a se cere capita
cheltui sume considerabile pen derelor şi ale comunelor prevăd liştilor introducerea zilei de lucru de mai că au refuzat să satisfacă cererile bătrîni şi felinei cu copii mici.
cea internă“. opt ore, majorarea salariilor cu 20 la Autorii scrisorii cer judecarea
şi ele alocări-în scopuri militare. sută şi încheierea unui contract colec muncitorilor, dar au recurs la repre
tiv. Muncitorii fabricii au început o „călăului şi asasinului Adolf
siuni, concediind un număr de munci Heusinger, criminal de război“.-
tori activişti sindicali.
Redacţia şi adminhîratG zia rului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: jg g , 75. Ţaxa plătită în numerar conlorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Pol !grafică „1 Mai" — Deva.
