Page 9 - 1960-09
P. 9
1 ----------- "‘rj'vrri
I N uncio ^ - D e v ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRI LE, UNIŢI-VĂÎ Oamenii muncii aprobă cu căldură
K>ooooo<x>oO'.><''>'Cv.x>ooooooo<Kioo<'o/>o<:x>oo<xx^/o oooocoooo-oooooo oooooooooooooooovOO
politica externă a statului nostru
- OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOvOOOOOOOOOOoo*. XXX OOOOOC OOOOOOOOOOOO0O
Cuvîntul H e i a p i M a r e a —-
;0r
la ord in ea zilei
Joi dimineaţa, la laminorul bluming
Anuí Xíü Mr. »770 | Sîm bătă 3 septem brie 1960 de la C. S. Hunedoara s-au adunat In împreună cu ortacii mei Gheorghe vilizaţiei, el pustieşte tot ceea ce a
____ __ r. cadrul unui miting peste 460 de mun Ardeleanu, Petru Deac, Ştefan Fabian, creat mai valoros mina şi gîndirea
AUxiaxsnKams^.nrşsiz’jisxvKmn-jxxzm.-zmzBmEXB&ssBSSBSirassxi zasxEc&tt&.'xiMmíxmma<nKJmF*™n^ citori, ingineri, tehnicieni şi funcţio Loghin Mateş, loan Tanislav, am citit omului. Avem în faţă un viitor minu
nari. Ca acest prilej ei şirau exprimat cu viu interes Raportul tovarăşului nat. Gît de clară este politica externă
iei s m io Airocerea *«, I, P. R. Ia adeziunea deplină !aţă de Raportul pre Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea a partidului şi guvernului nostru I
O -O a O O C O 0 0 -0 0 - 0 0 O O O O 0 0 0 0 -0 0 OO O O O O OC O O O O 0 0 OO-OO-OO OO CO OO CO C O OO C O C O OO o o OO 0 0 CO CO OO OO OO OO OO OO OO OO OO C zentat de tovarăşul Gheorghe Gheor extraordinară a Marii Adunări Na Sîntem mîndri de faptul că partidul
sasiunea XV-& a Adunării ghiu-Dej la sesiunea extraordinară a ţionale. Amplul şi importantul docu şi guvernul ţării noastre, exprimînd pe
Pentru furnal işt Toate exploatările miniere, ou sectorul de prelucrarea lemnului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. cu ment care se referă la situaţia inter de-a-ntregu! dorinţa fiecăruia dintre
excepţia minei Lupeni, au reu care şi-a realizat planul de pro fegraSe a Organizaţiei privire la situaţia internaţională şi po naţională şi politica externă a Repu noi, luptă din răsputeri pentru înde
Luptînd cu multă hotărîre şit să extragă însemnate canti ducţie în proporţie de 128 la litica externă, a Republicii Populare blicii Populare Romîne ne-a emoţionat plinirea propunerilor Uniunii Sovietice
pentru îndeplinirea sarcinilor de tăţi de cărbune în afara sarcini sută. Rezultate frumoase în mun . ffăţiunifor Unite Romîne. profund. Citindu-1, inima ni s-a um privind dezarmarea generală şi totală.
plan, minerii din Ghelar au reu lor de plan. Gele mai frumoase că au obţinut şi sectoarele me plut de mîndrie şi bucurie. Am simţit
şit să încheie luna august cu realizări au fost înregistrate de talurgic şi ceramic Sîntimbru, In conformitate cu hofărîrea — „Noi — a spus iov. ioachim A- acelaşi sentiment pe care l-au simţit In lupta măreaţă pe care o desfă
un plus de producţie de 1.080 colectivul minei Vulcan. La a- care şi-au îndeplinit sarcinile de Marii Adunări Naţionale a R.P. limpescu, maneorant la laminorul blu toţi oamenii muncii din patria noas şurăm pentru ca pacea lumii să
tone minereuri de fier. Succesul ceastă exploatare s-au eviden plan în proporţie de 119,02 la Romîne. delegaţia R.P.R. ia se tră. Raportul tovarăşului Gh. Gheor
se datorează în mare măsură ţiat În mod deosebit colective sută şi respectiv, 107 la sută. siunea XV-a a Adunării Gene- ming, desfăşurăm o muncă paşnică. ghiu-Dej se bucură de aprobarea una triumfe, nu sîntem singuri. Frontul
sporirii randamentelor, bunei or le sectoarelor II şi I care au raie a Organizaţiei Naţiunilor Cu toţii muncim pentru a traduce in nimă a întregului nostru popor pentru că
ganizări a locurilor de muncă, extras 3.106 şi respectiv 878 Colectivul întreprinderii „Ho- Unite va îi condusă de tovarăşul el exprimă năzuinţa noastră fierbinte, ca păcii e constituit din familia multor
precum şi aprovizionării la timp tone de cărbune cocsificabil în ria“ a raportat că şi-a îndepli Gheorghe Gheorghiu-Dej. viaţă măreţele Directive ale celui de-al pacea omenirii să fie apărată, pentru
a minerilor cu cele necesare. afara sarcinilor de plan. Gu a- nit încă de pe acum sarcina de sute de milioane de oameni cinstiţi
ceste succese minerii din Vulcan reducere a preţului de cost pla Ca membri, ai delegaţiei au Ul-lea Congres al P.M.R., pentru fău că, coexistenţa paşnică între cele două
Fruntaşi în întrecere s-au si se situează în fruntea celorlalte nificat pe întregul an. In pri fost numiţi tovarăşii : Ştefan dt- pe toate continentele. Problema de
tuat minerii din orizontul IV şi colective miniere din Valea fiu mele 7 luni ale anului, au fost Voitec, Leonte Răutu, Eduard. rirea unui viitor luminos şi fericit. Dar sisteme cu orînduin sociale diferite,
corpul nou, care au reuşit să lui. realizate economii în valoare de Mezincescu, Silviu Brucan. pentru aceasta avem nevoie de pace. zarmării, este cea mai arzătoare pro
trimită furnaiiştilor în afara sar 1.045.000 lei. este o necesitate pentru întreaga o-
cinilor de plan 400 şi respectiv Le sfîrşif d e lună Au fost numiţi de asemenea Pacea o dorim nu numai noi ci şi blemă la ordinea zilei. Ea trebuie re
360 tone minereuri de fier. membrii supleanţi, consilierii şi menire.
experţii delegaţiei. milioanele de oameni cinstiţi din lu zolvată cît mai grabnic. Ne punem .nă
mea întreagă". Urăsc din suflet războiul. Urăsc
dejdea în lucrările apropiatei sesiuni
in cuvîntul lor, tor. Vasile Zăvălaş, imperialiştii care-şi zăngănesc armele
a O.N.U. cu convingerea că glasul ra
manevraţii, şi Gheorghe Pădureanu, şef ameninţînd pacea omenirii. Războiul ţiunii, al adevărului, al partizanilor
de echipă, au arătat că laminatoni ku- este duşmanul fericirii noastre, al ci
năcii va triumfa.
nedarehi, alături de toţi oamenii mun
FERD1NAND SCHM1DT
cii ¦din ţara noastră, sprijină cu fermi
artificier la I. M. Deva
tate politica externă a partidului şi
guvernului nostru.
Minerii din Vulcan Colectivul de muncitori, tehni PACEA — năzuinţa noastră
cieni şi ingineri al Întreprinderii fierbinte
în frunfe de industrie locală „Horea" din
Alba Iulia, au încheiat luna au Inimile noastre, ale tuturor Mulţi dintre noi am cunoscut
Desfăşurînd larg întrecerea gust cu noi succese în muncă. colectiviştilor din Simeria Ve urgia războiului şi nu mai vrem
socialistă şi extinzînd metodele Planul global pe întreprindere che s-au umplut de bucurie, a- un nou măcel. De aceea, ne afir
înaintate de lucru minerii Văii a fost îndeplinit în proporţie de flînd că de la înalta tribună a măm satisfacţia faţă de politica
Jiului au obţinut în luna august Marii Adunări Naţionale, tova fermă de pace şi înţelegere în
succese frumoase în creşterea 110,50 la sută. Cele mai bune răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, tre popoare pe care o promovea
producţiei şi productivităţii mun a exprimat încă odată năzuinţa ză statul nostru democrat-popu-
cii. rezultate au fost obţinute in noastră cea mai scumpă de a 4ar.
trăi în pace cu toate popoarele,
=5 « = pc baza principiilor coexistenţei Sînt convins că această poli
paşnice, fundamentate de ma
| rele Lenin. tică este cea mai justă, că în
i m w «WMn i BW «•- Noi colectiviştii din Simeria zilele noastre există posibilita
Veche, alături de întregul po
Au trecut abia două luni de cind s-a pus prima cărămidă por, dorim pace pentru a putea tea preîn tîmpinării războaielor
la temelia noului cvartal de locuinţe muncitoreşti din oraşul contribui din plin la înfăptuirea
Brad. Timpul scurt nu a împiedicat insă pe constructorii de sarcinilor trasate de către Con şi că dezarmarea şi coexistenţa
aici să obţină pină acum unele rezultate cu care pe bună drep gresul al îll-lea al partidului
nostru, în privinţa creşterii con paşnică sînt cele mai de preţ
tate se pot minări. tinue a producţiei agricole şi,
concomitent, a nivelului de trai cerinţe ale oamenilor cinstiţi din
!şs d e p ă ş e s c dari conduse de loan Benedec ai celor ce muncesc.
şi Imre Lodany. întreaga lume.
propriul angajament
Fo '» sind iMtiScios w îijsjele IORDACHE IOAN
Colectivul de constructori de
pe şantierul noului cvartal din Ir: mare parle, lucrările pe a- preşedintele gospodăriei a-
oraşul Brad este hotărît ca pînă cest şantier sînt mecanizate, gricote colective „Ogor
la sfîrşitul anului' să dea în fo principalele utilaje care deser
losinţă oamenilor muncii un nu vesc pe constructori fiind maca nou“ — Simeria Veche
măr de 15 blocuri cu un total ralele. Pentru a scurta terme
de peste 300 apartamente. În nele de execuţie ale construcţii INTERVENŢIA «WW/'V'.i
trecerea socialistă care se des lor, mecanicii de pe şantier se
făşoară aici a permis construc străduiesc ca aceste macarale Era la miezul nopţii, planului de producţie, la nul cu aer comprimai,
torilor din Brad ca pînă în pre să fie în permanenţă în bună
zent să-şi depăeşască propriul stare de funcţionare. In acelaşi cind aparatul de înre diminuarea realizărilor apoi cu toate că ier-
angajament. Astfel, pînă acum, timp ei, dau bătălia şi pentru
au fost atacate toate cele 15 scurtarea termenelor de demon- gistrare a debitului de obţinute pină atunci. mometrul arăta că tem
blocuri iar, la multe din ele s-a 1are şi montare a acestor maca
ajuns cu lucrările de zidărie la apă de pe unul din Acest lucru îl cunoş- peratura din cazan era
etajele doi şi trei. rale.
.Macaraua turn „23 August" ¦m= panourile de comandă tea fiecare lucrător al de plus 60 grade C e l-ţ
In cadrul acestei întreceri, pe
primul loc se situează construc de pildă, a trebuit să fie mon In luna august, colectivul oţe- de la termocentrala Pa- termocentralei, dar mai sius, a intrat in focarul L
torii lotului I care la o mare tată pentru deservirea lucrărilor lăriei Martin nr. 1 de la Combi
parte din blocuri au început lu la blocul A. Prin strădania e- Elevii secţie! serale natul siderurgic Hunedoara şi-a roşeni a începui să in ales comuniştii. De a- cazanului, unde cu m ul-,
crările de zidărie la ultimul e chipei de mecanici condusă de au începui cursor depăşit planul cu peste 1.600
taj. Astfel, la blocul A-2 cu trei utemistuj Emilian Dărău, timpul tone oţel. La această realizare dice variaţia bruscă a ceea, o dată cu apari tă siguranţă şi rapidita
etaje şi 32 apartamente, lucră de demontare al acesteia a fost au contribuit şi oţelarii ce de
rile de zidărie au fost terminate scurtat cu cinci zile şi jumătate, nivelului de apă. ţia avariei, ei au cău te a început lucrările de ]
cu doă zile mai devreme faţă de iar timpul de montare a fost servesc cuptorul nr. 5.
angajament. In mod deosebit scurtat cu şase zile. De aseme Plusul de apă si zgo tat să organizeze munca intervenţie,
s-au evidenţiat echipele de zi nea, la blocul C, timpul de de IN CLIŞEU : Prim-topitorul
montare şi montare al unei alte Dumitru Şerban şi ajutorul său motul produs de jetul în aşa fel incit fiecare Porţiunea fisurată
macarale a fost scurtat cu circa Gheorghe Stingă, urmărind pro
două zile. Datorită acestui lu In ziua de 1 septembrie a.c. tează studiile — se numără mi cesul de topire. de abur, indicau că la minut să fie folosit din conductei supraîncăizito-ţ
cru, cu acelaşi timp a fost scur peste 200 elevi ai secţiei serale nerul Gheorghe Palade, membru
tat şi termenul de execuţie al de pe lingă Şcoala medie „De Misiei patriotică tina din sutele de ţevi plin. Toate lucrările pre- rului din serpentina nr. >
lucrărilor de zidărie la blocurile cedai“ din Deva au luat parte de partid, lăcătuşul loan Hog-
amintite. la deschiderea oficială a cursu man, mecanicul auto Ilie Năstă- La construdţia căminului cultural din din care se compune gătiioare în vederea in- 8 a fost înlăturată de ¦
rilor. sciu şi lăcătuşul de mină Tra- comuna Vinerea au participat peste
ian Doda, candidaţi de partid.- 540 cetăţeni care au prestat peste 6.100 cazanul, s-a produs o tervenţiei au fost exe- flacăra oxi-acetilenică, a-
In sala de festivităţi, deveni ore muncă patriotică în valoare de
tă neîncăpătoare, elevi şi pro La odihnă 14.400 lei. Pe lîngă munca depusă la spărtură. Cu ajutorul cutate în timp record, poi după executarea \
fesori au ascultat cuvîntul tov. noul cămin, locuitorii din Vinerea au
Angbel Nistor, directorul cursu şi tra ta m e n t efectuat în cadrul gospodăriei agrico lămpilor electrice (după Pină la răcirea cam- şamfrenului a fosi su-
le colective peste 8.500 ore muncă
rilor, care a vorbit despre dez In fiecare lună, la casa de patriotică în valoare de 19.000 lei. stingerea focurilor), s-a pleciă a cazanului, mai dat un tub de aceeaşi ]
odihnă şi tratament din Bră-
voltarea învăţăm! ntului în ul nişca, raionul Ilia, vin sute de determinat locul exact erau de aşteptai cinci dimensiune,
oameni ai muncii din regiunea
timii ani. despre drepturile şi noastră. Aici sînt create toate al spâriurii. Fisura s-a ore. Tăcerea şi frămîn- Deficienţele au fo s t,
condiţiile pentru ca aceştia să-şi
îndatoririle elevilor. petreacă un concediu plăcut şi produs în treapta I-a a tarea celor de faţă pen- remediate in timp scurt.*
reconfortant. Astfel, în acest an,
S-a făcut după aceea repar de la începutul sezonului şi supraincălzilorului in tru găsirea unei soluţii Pe feţele celor prezenţi >
pînă acum, aproape 800 oameni
tizarea pe clase. ai muncii, şi-au petrecut conce serpentina tu. 8. în vederea schimbării se putea ,c"ivti'' bucuria cş'i ş-
diul aici.
Printre elevii clasei a VUI-a / înlăturarea unei ava conductei defectate in mulţumirea. Sistemul e- >
Printre cei care îşi petrec aici. rii de acest fel necesi- timp cît mai scurt a ncrgetic naţional, prin ş
— muncitori care îşi complec- concediul de odihnă în aceste iă de obicei cel puţin executarea lucrărilor de ?
zile se numără minerul loan fost întreruptă de tov. reparaţii înainte de ier- 4
Mănăilă, din Lupeni, Victor Po < 35-36 de ore. Dar opri Petru Sava, secretarul
pa, muncitor la preparaţia. Lu
peni, minerul Roman Dud de rea unui grup, duce Ia comitetului de partid. El menul stabilit, a pri- Ş
la l M. Barza, jurnalistul Vic livrarea unor cantităţi a reverificat maşina au mit mai bipe de 35.000 ^
tor Acatincăi de la C. S. Hu j mai mici de energie e- togenă de sudai, a in k\Vh. energie electrică. >
nedoara şi alţii.
> lectrică, ia nerealizarea trodus în cazan furia- 1. GUDASZ i
Pentru o producţie spori
de grîu la hectar
Una din sarcinile importan Cx
te pe care Congresul al îll-lea
Fchina de zidari condusă, de tinărul Ştefan Semciuc de pe şantierul „26 August din Biianf în întrecere al P.M.R. le pune în faţa oame productivitate care este consi foarte bună panificabilitatp.
Deva isi depăşeşte planul de producţie lună de lună. Prin fo losirea raţională a cărămizilor, nilor muncii din agricultură derat ca fiind cel mai corespun Este rezistent şi la tăciune, ru
In ziua de 30 august a.c. la Sebeş, este sporirea continuă şi sim zător pentru toate regiunile ţă gina brună şi musca Hessilor.
membrii echipei au reuşit să economisească cîte 8 cărămizi la m.c. zidărie. a avut loc şedinţa plenară a Consi ţitoare a producţiei de cereale rii este Concho. Acest soi s-a La cădere are o rezistenţă mai
IN CLIŞEU: Membrii echipei condusă de ştefan Semciuc la locul de munca. liului loca! al sindicatelor, unde s-au şi mai ales a producţiei de grîu remarcat printr-o productivita bună decît soiul Wichita.
analizat rezultatele întrecerii în cin şi porumb. Directivele celui te mare şi constantă in diferiţi
stea zilei de 23 August. de-al îll-lea Congres prevăd că ani de cultură şi în zone pedo Soiul V/icliita a dat o produc
în condiţiile unui an >agricol climatice destui de variate. El ţie de 3.725 kg. griu la ha., la
Cu această ocazie, s-a înmînat dra normal, producţia de griu să a- a dovedit o mare plasticitate şi acelaşi centru experimental. A-
pelul de fruntaş pe oraş în întrece jungă la 5—5,4 milioane tone o mare capacitate de valori cest soi, pe lingă o mare rezis
rea socialistă în mişcarea de inovaţii realizîndu-se o recoltă medie de ficare a condiţiilor de fertilita tenţă la ger, o bună panificabi
Întreprinderii forestiere, care a înre circa 1.800 kg. griu la ha. pe în te sporită. Soiul Concho are şi litate, este şi un soi precoce. El
gistrat un număr de 3t inovaţii din treaga agricultură şi de circa însuşirea că posedă o bună re s-a clasificat al doilea, după
care 18 au fost aplicate, realizîndu-se 2.500 kg. la ha. in gospodării zistenţă la ger, la scuturare, Concho, în ce priveşte princi
o economie antecalculatâ în valoare le de stat. la rugina neagră şi brumă, are palele însuşiri agrotehnice.
de 00.687 lei.
Directivele prevăd de aseme o bună panificabilitate. Şi în Soiuri cu o mare productivi
Drapelul de fruntaşă în realizarea nea, că pentru a se realiza a- regiunea noastră s-au dovedit a tate, rezistente la ger şi cădere
de economii a fost decernat întreprin semenea producţii, este necesar fi la înălţime aceste calităţi. precum şi la diferite boli, soiuri
derii „Sitnion Bărnuţiu“, care a rea să fie extinse şi generalizate Cultivat de către centrul expe recomandate de Ministerul Agri
lizat peste plan o economie de 435.000 soiuri de griu de înaltă produc rimental din Gurasada, raionul culturii pentru a fi cultivate în
tei. tivitate şi de calitate superioa Ilia, el a dat o producţie de toamna aceasta şi care au fost
ră, mai timpurii, rezistente la 3.426 kg. la ha experimentate în regiunea noa
CLEMENT BODEA ger şi secetă, la boli şi dăună stră la centrul din Gurasada,
tori, la cădere. Recentele reco Un alt soi de Înaltă producti mai s în t: Harrach, care a dat
corespondent mandări ale Ministerului Agri vitate, care in condiţiile regiu o producţie de 3.703 kg. la ha.,
culturii precizează care anume nii noastre a dat rezul San Pastore, care a dat 3.014 kg
sînt aceste soiuri, care sînt ca tate foarte bune, este Pon- la ha. şi altele.
lităţile lor deosebite şi în ce ca. La centrul experimen
condiţii pot fi cultivate pentru' tal din Gurasada, s-au ob Faptul că la centrul experi
a da cele mai bune rezultate. ţinut 3.584 kg. grîu la ha. pe mental din Gurasada s-au ob
ţinut producţii mari prin culti
Unul din soiurile de înaltă terenul cultivat cu acest soi. So varea soiurilor amintite, este o
dovadă grăitoare a marilor re-
iul Ponca posedă de asemenea
o mare rezistenţă la ger şi o (Continuare în pag. 3-a)
