Page 2 - 1960-09

Pag. 2 DRL Ml, U SOC, Al; &MU LUI iMr. i7i>8

HTOAT xpsqtmjtMfmmaBBasnumaoras ^ ^ s oTCT&sgss ^ awa^sîRrasaassîaaOT

^A^^A<^<^A/VS<^.?\?^/VVVV/VVV^ >>#V\^^vVWVVVVA/>A(V>f^A ^ A ÎV V S A A i nn.
PORUMBULUI!ImimimiâL»Ll_|I¦¦I_ (TŢ~ K]BX«mu____^ __
•’I'lMlTgKKMaBffVaMJCngl IBP^/JJU^U3UTJaiJLai5g^f.~^4jm>IHIWJJ

Af\/^VVAifsiVV\i>i/VVV' ./s#V'/S/VVVV/VVVVSiV'V\/V' <#VV‘'<^/'rf’WSrfV'»^WWS(,W ,<i<fv#WWS^M ^^'#VV'u<\i«a’\^s/W'ii>AifSi’'i^S^VV'u’VS<,V></VS/VN^VV>

Una din sarcinile importante care stă în faţa oamenilor muncii de la sate în perioada B© p© 46 ha«, peste

actuală este recoltarea şi însilozarea neîntîrziatâ a porumbului destinat hranei animalelor 2„!Tii>© feme pornitul® siloz
în perioada de stabulaţie. De modul în care este însilozat porumbul, depinde obţinerea unui
nutreţ de calitate, bogat în unităţi nutritive, care să asigure o hrană consistentă pentru ani­

male, precum şi creşterea productivităţii lor. In scopul obţinerii unei pro­ executat lucrările de însămîn-
ducţii cît mai mari de porumb
Perioada cea mai indicată pentru recoltarea şi însilozarea porumbului este atunci cind de pe fiecare hectar, noi am a- ţări şi de întreţinere a porum­
acesta se află în faza de coacere lapte-ceară. In majoritatea unităţilor socialiste- ale agri­ plicat acestei cuiburi întregul bului pe parcela „La podul
culturii din regiunea noastră, porumbul se află in această fază. Prin urmare, el trebuie complex de măsuri agrotehnice. C.F.R.“, care se întinde pe 15

recoltat şi însilozat fără întîrziere. Pentru a cunoaşte felul cum se desfăşoară această lu­ In primul rînd am dat atenţia ha. Aici porumbul pentru siloz
crare, redacţia ziarului nostru a organizat un raid.-anchetă. cuvenită alegerii celui mai fer­ a fost cuitivat după trifoi, tot o
til soi. Ne-am orientat, bunăoa­ plantă premergătoare bună pen­
Publicăm mai jos constatările noastre.
tru porumbul siloz.

Undi© problem a ?îb.nsib Siozărai1lor ră, încă din toamnă, să culti­ Insămînţarea s-a făcut pe
văm porumb-siloz pe parcela parcelele amintite, între 15 a-
este privită cu răspundere denumită „Lunca Albii“ (14 ha.) prilie — 15 mai, folosindu-se
unde cu un an în urmă fusese numai sămînţă de porumb hi­
In numeroase gospodării co­ schimb, adică 30 tone la zi. im­ stitiii un motiv. Gropile pot fi La gospodăria agricolă de 'stat din Apolăul de Sus, raionul lucernă, plantă bună premergă­ brid, de mare productivitate.
lective problema însiiozărilor portant este de arătat că po­ săpate, iar planul de însilozare Sebeş, însilozările se desfăşoară din plin. toare porumbului. Imediat du­
esie privită cu multă răspun­ rumbul este tocai şi însilozat la poate fi realizat în întregime. pă recoltarea lucernei am exe­ In ultimul timp, noi ne-am
dere. Consiliile de conducere, în­ numai cîteva ore după ce a fost Organizaţia de bază din G.A.C. IN CLIŞEU : Muncitorii Ilie Ghişe, Ioan Tănase, Schcnker, cutat arătura adîncă încorpo- preocupat intens de pregătirile
drumate de către organizaţiile tăiat din cîmp, păstrîndu-şi în va trebui să combată cu tărie 'Martin şi Diontsie Mitrea, lucrînă de zor la tocatul porumbului. rînd în sol, odată cu arătura, necesare însilozării porumbu­
de bază, au pregătit temeinic şi felul acesta întreaga sa valoa­ tendinţa negativă a acelor co­ cîte 300 kg. superfosfat la fie­ lui, asigurînd în primul rînd
din timp această importantă ac­ re nutritivă. lectivişti care susţin să nu se -------- ¦ . . — -------- — care ha. In primăvară, înainte spaţiile necesare pentru 3.400
ţiune. Ca urmare, s-au putut ob­ însilozeze tot porumbul însămîn- ca porumbul să răsară, pe a- tone siloz. Cantitatea de 2.400
ţine rezultate bune. Suprafaţă cultivată de către ţat în acest scop. Bunii gospodari se cunosc ceastă suprafaţă s-a împrăştiat tone porumb va fi însilozată în
colectiviştii din Şibot cu porumb 1.400 kg. nitrocalcar. In "felul a- gropi din ciment, iar restul în
Aşa de pildă, gospodăria co­ siloz este de 20 ha. iar producţia Colectiviştii din Cristur, raio­ Cinci gropi din ciment, curate, ga 3 vaci şi 15 viţele ce’ vor fi cesta plantele au avut asigurate silozul aerian care are o capa­
lectivă din satul Aurel Vlaicu, la ha. este de 35.000 kg. Produc­ nul Hunedoara, acordă de ase­ văruite proaspăt, sînt în aştepta­ cumpărate pînă la sfîrşitul anu­ cantităţi corespunzătoare de în­ citate de 1.000 tone şi care a
raionul Orăştie a însilozat pînă ţia globaiă va fi deci de 700.000 menea o mare atenţie însilozări1! re. Lingă ele, o tocătoare' recent lui, cele 800 tone de porumb-si­ grăşăminte chimice. Cind po­ fost construit recent. Paralel cu
acum circa 800 tone porumb în kg. Aceasta este o cantitate ma­ porumbului. Ei au cultivat cu scoasă din fabrică, se află pe rumbul a avut 3—4 frunzuliţe, aceasta, au fost pregătite tocă-
iaza de coacere lapte-ceară, rea- re. Pentru însilozarea ei sînt porumb-siloz 10 hectare, îăcîn- punctul de a începe lucrul. Gîţi- loz, împreună cu finul, trifoiul s-a executat prima praşilă ma­ torile, atelajele pentru transpor­
lizînd aproape în întregime plă­ necesare circa 25 zile. S-ar pu­ du-i aceleaşi lucrări ca şi po­ va colectivişti racordează moto­ şi alte furaje depozitate deja, nual, pe rînduri, iar la scurt ta t şi celelalte utilaje necesare.
nui de însilozare. tea pune întrebarea • nu va tre­ rumbului cultivat pentru boabe. le vor asigura o furajare cores­ timp după aceea o praşilă me­ In felul acesta am putut ca
ce oare în acest interval de Ca urmare, recolta este de peste rul electric la cure'ntul de înaltă punzătoare. canică. Pe parcurs, cind a fost imediat cind porumbul a ajuns
In G.A.C. din Şibot au iost timp faza de coacere iapte-cea- 40.000 kg. la ha. Pentru însilo­ tensiune. Motorul va pune, peste necesar, am mai executat încă în faza de coacere lapte-ceară
însilozate de asemenea cantităţi ră ? La aceasta colectiviştii zarea porumbului. în faza de In apropierea spaţiilor de în­ o praşilă manuală şi două pra- să începem recoltatul. Pînă în
însemnate de porumb în iaza de s-au gîndit încă în primăvară. coacere lapte-ceară, colectiviştii cîteva ore, tocătoarea în funcţiu­ silozare, colectiviştii din Turdaş şile mecanice. In total, s-au prezent am şi însilozat peste
coacere lapte-ceară. in această şi-au cumpărat o maşină de to­ ne. au 16 ha. cu porumb pentru si­ făcut cinci praşile.
gospodărie colectivă, munca de De aceea, ei au însămînţat po- cat de la cooperativă, au săpat loz. In capătul satului, alte 14 700 tone porumb. Şi, spre satis­
însilozare a tost organizată în rumbul-siloz eşalonat in inter­ din timp gropile, au organizat Ne aflăm în curtea gospodă­ ha'. De pe fiecare hectar, aşa Pe o altă parcelă, denumită
două schimburi, iar în fiecare vale de 6-7 zile între o taria şi echipele de lucru. cum se apreciază, colectiviştii facţia noastră, am constatat că
schimb lucrează cîte 3 echipe: alta. riei colective' din Turdaş. Pre­ „Deasupra satului“ (17 ha.), po­
una (de femei) ia tăiat porum­ Un fapt p tiv este şi acela şedintele acesteia ne dă explica­ vor re'colta pe puţin cîte 30 tone de pe fiecare hectar din par­
bul în cîmp, a doua echipă lu­ Pînă aici toate sînt bune la că ei s-au or..uitat să însămîn- de p'orumb pentru siloz. Pe une- rumbul siloz a fost însămînţat
crează cu 4 atelaje la transpor- G.A.C. Şibot. Există însă ?i ce­ ţeze porumbul pentru siloz în ţiile. Aflăm că în cele cinci gropi 1e locuri, recolta va ajunge la celele despre care am amintit
lul porumbului din cîmp la siloz, va negativ. Acest „ceva este imediata apropiere a locului de vor intra 60 tone de porumb. 40 tone. după orz de toamnă. După re­
iar a treia lucrează la maşina de tendinţa unor colectivişti de a însilozare. In acest fel, au scur­ se obţine o producţie de peste
tocat şi la umplutul gropilor de lăsa o parte din porumbul des­ tat timpul de transport şi au re­ Preşedintele ne conduce spre alte In dimineaţa zilei de 29 au­ coltarea orzului, pe această su­
siloz. In felul acesta, colectiviştii tinat pentru însilozare să se coa­ dus cheltuielile de zile-mtmcă gropi. Sînt 11 la număr. Capaci­ gust, au ieşit la tăiatul porum­ 60 000 kg. la ha. Vom recolta
că. Ei motivează că nu au gropi pentru însilozare. bului două echipe de colectivişti, prafaţă s-au însăm înţat lupini.
însilozează cîte 15 tone pe tate to ta lă : 740 tone. Acestea fiecare echipă fiind alcătuită deci în total, de pe cele 46 ha.,
suficiente. Aceasta nu poate con­ Lucrările de însilozare ale po­ din 8 persoane. Pe măsură ce Pînă în toamnă, lupinii s-au
urmează să fie arse, apoi dezin­ peste 2.760 tone porumb-siloz.
Nu numai cantitate, rumbului se desfăşoară în bune fectate. Sînt orînduite simetric, porumbul se tăia, căruţele pre­ dezvoltat producînd o mare can­
ci şi c a lita te în aşa fel ca după umplere, trac­ gătite' din vreme au început să Iată rodul aplicării întocmai a
condiţiuni şi în gospodăriile co­ transporte recolta la tocătoare. titate de masă verde. Odată cu
' De cîteva zile s-a început re­ stă lucrare se face la Bîrcea cît torul să poată presa porumbul regulilor agrotehnice înaintate
coltatul şi însilozatul porumbu­ se poate de rudimentar, printr-o lective din Spini, Balomir şi în însilozarea porumbului la arătura adîncă, lupinii au fost
însilozat. gospodăria colectivă din Turdaş, şi a preocupării întregului nos­
altele din raionul Orăştie, Daia, Colectiviştii din Turdaş au încorporaţi în sol ca îngrăşă->
a început. Oamenii, harnici, au tru colectiv de muncitori faţă
Reciu şi Cîlnic din raionul Se­ chibzuit bine. La cele 50 de vaci, mint verde. Suplimentar, la fie­
8 jumnei şi 34 viţei cît au în pre­ calculat din vreme totul, au pre­ de asigurarea unui nutreţ mu­
beş. zent si ia care se vor mai adău- care hectar de teren s-a încor­
rat de calitate pentru cele 200
porat şi cîte 20 tone gunoi de
vaci de lapte şi 300 capete ti­
grajd- Şl porumbului de pe a-
neret bovin pe care gospodă­
ceastă parcelă i s-au aplicat
ria le va avea la sfîrşitul aces­
două praşile manuale, pe rînd,
tui an.
şi trei praşile mecanice.
VIOREL ŞANDRU
Tot în perioada optimă s-au
directorul G.A.S. Apoldul de Sus9*2

Pînă rin d se mai aşteaptă?

lui şi la secţia Bîrcea, aparţi- simplă călcare cu piciorul a po­ gătit condiţiile necesare re'aliză- Experienţa ne-a dovedit nu odată făcut măcar lucrările necesare înce­
nînd gospodăriei agricole de stat rumbului tocat şi aşezat în gropi. .. ..xii întocmai, a planului ce şi l-au că porumbul însilozat în faza de coa­ perii însilozării? Se va putea asigu­
din Gălan. Este demn de remar­ Prdcedînd în ieluf acesta, în si­ cere lapte-ceară. este un furaj valoros. ra oare însilozarea porumbului în faza
cat că la această secţie se folo­ loz vor rămîne mari cantităţi stabilit cu privire la însilozări. Animalele hrănite cu nutreţ murat se de coacere lapte-ceară dacă se mai tă­
sesc din plin la recoltat toate de aer care vor face ca în scurt îngraşă bine, iar vacile sporesc sim­ răgănează mult începerea acestei lu­
torţele existente şi că tocătoarea timp porumbul însilozat să se f ZR ăm -50- urmă ţitor producţia de lapte. crări ? Desigur că nu.
funcţionează fără întrerupere. mucegăiască, să capele un gust
Drept rezuitat, pînă în ziua de neplăcut şi deci să nu fie folo­ aşi în Deşi acest lucru a devenit un fapt Tovarăşii din conducerea gospodăriei
29 august, au şi fost însilozate sit de animale. în general cunoscut, totuşi mai există colective afirmă că nu vor putea înce­
peste 400 tone porumb din cele Colectiviştii ‘din Turdaş au început recoltatul porumbului Pregătirile pentru însilozări în multe gospodării colective tendinţa pe însilozarea decît peste 10 zile, din
680 cît este planificat a se rea­ Dezinteres total există aici şi pentru siloz. Producţia medie la hectar este de peste 30 tone. în raionul Haţeg sînt mult ră­ de nepăsare fată. de acţiunea de însi­ cauză că nu sînt săpate gropile. Ju­
liza anul acesta. în ce priveşte curăţirea gropilor mase în urmă. Pînă mai acum lozare. Ba mai mult, există şi tendinţa decind după viteza zilnică de însilo­
pentru siloz. In cele mai multe IN CLIŞEU: O echipă de colectiviste recoltînd porumbul cîteva zile pe întregul raion, din dăunătoare de a se tărăgăna însiloza- zare pe care o pot realiza, ar însem­
Pînă aici toate par a fi bune. din ele se află murdării, var pentru siloz. 21.000 m. c. spaţiu necesar pen­ rea pînă porumbul ajunge în faza de na atunci ca ei să nu termine însilo­
Dar, la secţia din Bîrcea a stins, bucăţi de lemn, borhot din tru însilozări au fost realizaţi coacere deplină, cu scopul de a se zările numai pe la jumătatea lunii oc­
G.A.S. Gălan nu se acordă su­ =sis8as= doar 4.098 m. c., ceea ce re­ recolta pentru boabe. Aşa se explică tombrie, bineînţeles dacă ie va permite
ficient interes faţă de pregătirea anul trecut, alterat etc. Or, în prezintă doar 19, 51 la sută fa­ faptul că în multe gospodării colective şi timpul. Or, e cunoscut faptul că
unui siloz de calitate pentru a- ţă de plan. nu a început însilozatul porumbului porumbul nu va aştepta în faza de
nirnale. asemenea condiţii de însilozare deşi el a ajuns în stadiul de coacere coacere lapte-ceară pînă atunci.
nici nu poate fi vorba de cali­ Dacă la G. A. S. Sîntămăria lapte-ceară, iar în altele se însilozează
La locul unde se face tocare-a tate. numai porumbul de pe locurile unde a In raionul Sebeş mai sînt şi alte gos­
şi aşezarea porumbului în gropi, Orlea lucrările de însilozare se băltit apa, aşa cum se face la G.A.G. podării colective care pînă la data de
am constatat fapte care nu pot Aceste neajunsuri se datoresc desfăşoară în aceste zile din plin, Miercurea. Se poate spune că în aces­ 29 august nu începuseră lucrările de
să bucure cîtuşi de puţin. Po­ în primul rînd lipsei de răspun­ în majoritatea gospodăriilor a- te gospodării se însilozează mai mult însilozare. Printre acestea se numără
rumbul ce se transporta cu ca­ gricole colective din raionul Ha­ mohor decît porumb. cele din satele Apoldul de Jos, Doştat,
mioanele din cîmp, era recoltat dere cu care tov. ing. Anton ţeg acţiunea de însilozare încă Boz, Draşov, Gusu, Păuca, Pelreşti,
nici n-a început. G.A.S. din Gîrbova, raionul Sebeş, Roşia de Secaş şi altele. P» întreg ra­
de două-trei zile, uscat, cu foar­ Varga, responsabilul cu baza fu­ are planificat să însilozeze o cantitate ionul Sebeş se însiiozase pînă la a-
de 48 vagoane porumb. Golectiviştii au
te mari cantităţi de buruieni, rajeră a secţiei, priveşte sarci­

scăieţi etc. Dintr-un asemenea nile ce-i sînt încredinţate, sla­

bului control exercitat de con­

ducerea secţiei şi în acelaşi timp

porumb, care pierduse cea mai lipsei de organizare a muncii la Rezultate sub posibilităţi cultivat 16 hectare cu porumb pentru ceastă dată în gospodăriile colective
mare parte din unităţile nutriti­ executarea acestei lucrări im­ siloz şi în afară de aceasta mai au doar cantitatea de 650 tone ţaţă de
ve, este de la sine înţeles că portante. Consiliul de conducere al gos­ sfeclă, floarea-soarelui etc.). Ni­ aşa — sînt şi mai găsim. Dar 5 hectare cu porumb, care fiind însă­ 28.000 tone cît e planificat să se rea-i
nu se poate obţine un nutreţ de podăriei colective din Vinerea meni nu este împotriva însiloză­ cu scuzele vitele nu se pot hră­ mînţat tîrziu, nu va ajunge la ma­ Uzeze. Mai trebuie amintit că din can­
, calitate. In ceea ce priveşte eli­ Starea de lucruri de la Bîrcea cunoaşte importanţa însilozării rii maselor verzi din categoria ni. De acest lucru trebuie să-şi turitate. Prin urmare, în total, au de titatea însilozată, porumb e foarte pu-i
minarea aerului din siloz, acea­ va trebui lichidată în cel mai porumbului. Se pare, însă, că celor arătate mai sus. Indicaţia dea bine seama atît consiliul de însilozat porumbul de pe 21 hectare. ţin, restul fiind lucernă sau trifoi.
scurt timp. în această gospodărie nu este este, însă, ca acestea să fie în­ conducere al gospodăriei cît şi Se pune întrebarea : Gînd se vor ter­
îndeajuns de cunoscut faptul că silozate peste sarcinile de însi­ celelalte organe de conducere mina lucrările de însilozare în aceas­ In gospodăriile colective din Beriu,
de aici. tă gospodărie colectivă dacă pînă acum Rîpaş, Săraca şi altele din raiontil O-
lozare a porumbului. nu s-a însilozat nimic şi nici nu s-au răştie, lucrările de însilozare a porum­
bului sînt de asemenea neglijate.

recoltarea şi însilozarea porum­ În gospodăria colectivă din

bului trebuie făcute în perioada Vinerea s-a acordat puţină aten­ C O N € SL U 71
optimă, în faza de coacere lapte- ţie nu numai întreţinerii porum­

ceară, şi că practic, această pe­ bului pentru siloz, ci şi pregăti­

rioadă, durează foarte puţin rii din vreme a spaţiilor de în­ Din constatările lăcute pe nei hrane îndestulătoare şi temeinic şî pe bază de calcule
timp. silozare. teren reiese că în acele unităţi consistente pentru animale. însemnătatea însilozării po­
socialiste ale agriculturii unde rumbului.
Colectiviştii din Vinerea şi-au In medie, pentru cele 1.650 conducerile şi organizaţiile de Se observă că în multe u-
prevăzut să cultive în acest an tone prevăzute a se însiloza. partid au manifestat preocu­ hităţi porumbul pentru siloz Se constată, de asemenea,
40 ha. cu porumb pentru siloz. sînt necesare spaţii cu o capaci­ pare faţă de pregătirea însi­ n-a fost întreţinut în bune că în unele locuri deşi porum­
Planul a fost respectat. Nu s-a tate totală de 2.500 m.c. La ora lozării, aceasta a început la bul a ajuns în faza de coacere
condiţiuni agrotehnice. Sînt lapte-ceară, totuşi însilozările
apoi cazuri cînd porumbul
timp şi se desfăşoară în bune pentru siloz se recoltează dar nu încep încă pe motivul că
respectat insă obligaţia ca cele actuală, coleotviştii din Vinerea

40 ha. să fie prăşite la timp, au pregătită o singură groapă condiţiuni. Ca urmare, în nu­ nu se însilozează decît după nu sînt săpate gropile şl nu
măcar de doiiă ori. La 20 ha. peiîtrii siloz, cu un volum de meroase gospodării de stat şi trei-patru zile, pierzîndu-se ar exista utilajul necesar. A-
s-a făcut o singură praşilă, iar 200 m.c. Gînd vor săpa colecti­ astfel valoarea nutritivă. semenea motive sînt cu totul
la alte 20 ha. nici una. Ge re­ viştii de aici şi restul de spaţii, colective s-au însilozat mari
coltă vor obţine colectiviştii din e greu de precizat De fapt, la cantităţi de porumb, iar cali­ In unele gospodării colecti­ neîntemeiate. Faptul că însi­
Vinerea, mai ales de pe cele 20 Vinerea nu ş-a întreprins nimic tatea însiiozărilor este cores­ ve se manifestă tendinţa dău­ lozările nu încep la timp se
ha. .neprăşite, este uşor de înţe­ nici pentru a însiloza porumb punzătoare indicaţiilor date. nătoare de a nu se însiloza datoreşte comodităţii de care
porumbul, pe motiv, că s-a
Se constată însă, în acelaşi dezvoltat deosebit de bine şi că dau dovadă unele conduceri
timp, o serioasă rămînere în ale unităţilor agricole socia­

les... In cel mai bun caz, ei vor în spaţiul ce-1 au pregătit. In a- urmă în unele gospodării de trebuie lăsat pentru boabe. liste şi unii ingineri agro­

obţine în total de pe cele 40 ha., ceastă problemă, colectiviştii din stat şi colective. Această ră­ Astfel de tendinţe trebuie com­ nomi.

__ Ce ne facem soro ? Trebuie să ne luăm tălpăşiţa că vor o cantitate de circa 1.000 tone Vinerea au şi o scuză : tocătoa­ mînere în urmă se datoreşte bătute cu toată tăria de către Tinînd seama de faptul că
porumb masă verde. Tov, ing. rea, înmandată de mai multă faptului că organizaţiile de organizaţiile de partid, de că­ timpul este înaintat şi că se
să pună peste noi siloz. Glddeămu de la această gospo­ vreme, nu le-a sosit nici acum, partid, sfaturile populare, con­ tre organele de partid şi de apropie campania însămînţă-
_ţe speria degeaba! Aşa cum presează ei silozul... nu dărie colectivă, susţine că dife­ aşa cum nu le-a sosit nici ba­ stat raionale. rilor de toamnă, se impune ca
renţa pînă la 1.650 tone (citeşte toza trimisă la S.M.T. Orăştie ducerile unităţilor socialiste şi sarcină organelor de partid şl
ni 'se întîmplă nimic. Putem sta liniştite pe fundul bazinului. planificat), va îi acoperită cu de mai bine de două luni pentru inginerii agronomi mi privesc Organizaţiile de partid sînt de stat să ia măsuri pentru
cantităţile de masă verde prove­ cu destulă răspundere această datoare să intensifice mai mult urgentarea lucrărilor de însi­
nite de la alte plante (colete de transformare. sarcina de mare importanţă munca politică în rîndu! co­ lozare a porumbului.
Scuze — dacă le putem numi ce le revine în asigurarea li­ lectiviştilor, să popularizeze