Page 10 - 1961-03
P. 10

pag. L                                                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                         .Air. 1924

pBmZtSEFBÍBrSBtXSm&XXtt&gg:

                                                                                                                       Căminul cultural din Briznic a

                                                                                                                       găzduit întrecerea formaţiilor în­

                                                                                                                       scrise lă cel de-al VMea con­                 Ora de discutare a lucrărilor
                                                                                                                       curs al artiştilor amatori, faza

                                                                                                                       intercomunală. Cu acest prilej,

                                                                                                                       scrise să fie tem einic pregătităs-au îniilnit aici 8 dintre cele

                                                                                                                       mai bune formaţii de pe raza
                                                                                                                       comunelor 11ia, Gurasada şi

                                                                                                                       Cărmăzăneşti.                                 Timpul care a rămas pînă la ţinută la clasa V-a, material ce dă că ştiu să întocmească un

                                                                                                                       Juriul concursului a selecţio­                bilanţul trimestrului II este pen­           a tost prezentat la cercul peda­     rezumat, că au cunoscut bine
                                                                                                                                                                     tru profesori şi elevi o perioa­             gogic al Şcolii medii „Aurel         textul — cu excepţia a trei e-
                                                                                                                       nat pentru a participa la faza                dă de intensă activitate. Proble­            Vlaicu“ Orăştie.                     levi. A vorbit apoi despre cla­
                                                                                                                       raională corul colţului roşu din              ma cea mai importantă în şcoa­                                                    ritatea rezumatelor, dînd exem­
                                                                                                                       G.A.C. „Drumul iui benin“ —                   lă este acum aceea a lucrărilor                 Cîteva cuvinte despre subiect.    ple pozitive şi negative. Profe­
                                                                                                                       tlia şi cel din Bacea, brigăzile              scrise. Cadrele didactice cunosc             Elevii au primit la lucrare în­      sorul a subliniat de asemenea
                                                                                                                                                                     atît importanţa cit şi cerinţele             tocmirea rezumatului din frag­       folosirea corectă a cuvintelor
                                                                                                                       artistice de agitaţie ale cămine­             pe care le implică această acti­             mentul „Amintiri din copilărie“      moldoveneşti, specifice textului,
                                                                                                                       lor culturale din Tlia şi Gura­               vitate. De aceea, să trecem în               de Ion Creangă. Temă â fost          precum şi folosirea de expresii
                                                                                                                       sada, formaţia de dansuri din                 revistă unele aspecte ale mun­               bine aleasă, deoarece deprinde­      frumoase, citînd din lucră­
                                                                                                                                                                     cii de corectare şi analiză a                rea de a întocmi un rezuihat         rile elevilor.
                                                                                                                       Bretea Mureşană, taraful cămi­                lucrărilor scrise.                           este o problemă importantă pen­
                                                                                                                       nului cultural din Boiul de Sus                                                            tru elevii acestei clase. Este bi­      Analizînd părţile negative ale
                                                                                                                                                                        Mai întîi trebuie subliniat fap­          ne ca profesorii să ocolească        lucrărilor au fost citate greşeli
                                                                                                                       şi solistele vocale Romica Cia-               tul că lucrările scrise nu vor               cele două extreme, şi anum e:        c a : folosirea persoanei l-a în
                                                                                                                       sa şi Felicia Toma din Săcămaş.               trebui privite numai ca mijloc               să nu se dea subiecte care să        redarea rezumatului, exprima­
                                                                                                                                                                     de verificare a cunoştinţelor ci             constituie o „surpriză“ pentru       rea confuză, afirmaţii greşite,
                             -psar                                                                                     Rezultatele concursului pu­                   şi ca un important instrument                elevi şi să nu se dea nici exact     folosirea incorectă a cuvintelor
                                                                                                                                                                     de fixare şi adîncire a acestora,            subiectele tăcute ia reca'pitula-    moldoveneşti, a repetiţiilor su­
                                                                                       Pe dealul Calva­                teau fi şi mai bune dacă i se a-              un mijloc de formare şi conso­               re, asupra cărora elevii ar pu­      părătoare, nerespectarea ordinii
                                                                                                                       corda o mai mare atenţie şi din               lidare a deprinderilor de expri­             tea tace pronosticuri, deoarece      fireşti a cuvintelor în propoziţie,
Pentru dezvoltarea sectorului                                               A          ria din Petroşani,                                                            mare corectă orală şi în scris.              de subiectul lucrării, de precizia   greşeli gramaticale, de ortogra­
                                                                                       în mijlocul unei pâ-            partea unor directori de cămi­                De aici, necesitatea unei ore                înţelegerii, depinde într-o bună     fie şi de punctuaţie (folosirea
                                                                                                                                                                     speciale pentru discutarea lu­               măsură modul creator de trata­       incorectă a punctului, a virgu­
                                                                                       durici de pini, în a-           ne culturale, care nu s-au pre­               crărilor. Dar aceasta nu este                re a lui.                            lei. netolosirea lor).
                                                                                                                                                                     suficient; problema principală
zo o te h n ic în gospodăriile agricole                                                nii regimului de­               zentat la concurs, deşi aveau                 este pregătirea acestei ore.                    Pentru reuşita acestei ore, în       După ce s-au citat exemplele
                                                                                                                                                                                                                  bază observaţiilor şi analizei       de mai sus şi s-a arătat în ce
                                                                            mocrat-popular a luat liinţă un                                                             Materialul de fată pune în                lucrărilor, a cauzelor greşelilor,   a constat greşeala, s-au citit în
                                                                                                                                                                     discuţie o oră de limba romînă               profesorul şi-a întocmit un plan     tata clasei două lucrări: una
                                                                            complex universitar — Institu­             posibilităţi. Astfel, formaţia de                                                          de lecţie. Deşi conform dispozi-     bună şi una slabă, apoi au fos1
                                                                                                                                                                                                                  ţiîloV în vigoare, cadrele didac­    împărţite lucrările pentru ca e-
                             colective                                      tul de mine „Gheorghe Gheor-               dansuri din Dumbrăviţa (direc­                                                             tice cu experienţă şi vechime        levii să cerceteze amănunţit co­
                                                                                                                                                                                                                  în învăţămînt sînt scutite de în­    recturile şi observaţiile profeso­
                                                                            ghiu-Dej«. Pentru studenţi s-au            toare Minorîora Stermir), avind                                                            tocmirea planurilor, cercul nos­     rului, cerînd lămuririle nece­
                                                                                                                                                                                                                  tru pedagogic consideră că pen­      sare.
Membrii gospodăriei noastre gricol cîte 120 oi. De la fiecare               construit clădireat institutului (cu i     în repertoriu jocuri locale pă-                                                            tru această oră. planul este ab­
                                                                                                                                                                                                                  solut necesar. Iată pe scurt ce         în încheîrea lecţiei-, profesorul
colăctive au primit cu mult en­ oaie vom obţine in medie 42 li­             amfiteatre, săli die cursuri şi se- V      dureneşti, nu s-a prezentat la                                                             a cuprins planul lecţiei prezen­     a tras concluzii privitoare la lu­
                                                                                                                                                                                                                  tate la şedinţa cercului peda­       crările elevilor şi a arătat im­
tuziasm chemarea la întrecere tri lapte şi cîte 2,2 kg. lină.               minării, laboratosare, bibliotecă, \       concurs.                                                                                   gogic (titlul lecţiei, scopul, me­   portanta învăţării lecţiilor la
                                                                                                                                                                                                                  toda şi planul de desfăşurare).      timp, zilnic, precum şî necesi­
lansată de colectiviştii din Cis- — Producţia de lapte-marfă                cinematograf etc.), o sală de                             SIbVIU CERCEA                                                                                                    tatea preocupării elevilor pentru
                                                                                                                                                                                                                     Profesorul face apoi preciza­     studiul cuvintelor, a îmbogăţi­
tei, pentru dezvoltarea continuă pe cap de vacă furajată va a-              sporturi, un cămin şi o cantină                                   corespondent                                                        rea că la majoritatea lucrărilor     rii vocabularului. Pentru acasă,
                                                                                                                                                                                                                  bune s-au făcut unele greşeli        elevii au primit sarcina de .a
a sectorului zootehnic în G.A.C. junge în acest an la cal puţin             modernă.                                                                                                                              de ortografie, unele afirmaţii       corecta lucrările şi de a reface
                                                                                                                                                                                                                  greşite, sau contuzii (se dau        pe cele slabe, iar la proxima oră
Am analizat şi am constatat că 2.000 litri. întreaga cantitate              In clişeu: noul cămin studen­                                                                                                         4—5 cazuri). Se comentează şi        de limba romînă să prezinte
                                                                                                                                                                                                                  lucrările notate ciî 4. arătîndu-    caietele semnate de părinţi.
[aţă de posibilităţile existente în obţinută o vom vinde statului           ţesc (stingă) şi o parte din clă­          Din activitatea formaţiilor                                                                se lipsurile finire. Tn concluzie,
                                                                                                                                                                                                                  profesorul subliniază importan­         Participanţii la această şe­
gospodăria noastră, avem crea­ pe bază de contract.                         direa institutului (dreapta).                                                                                                         ţa şi necesitatea analizei temei­    dinţă a cercului pedagogic au
                                                                                                                                                                                                                  nice a lucrărilor din care ele­      apreciat necesitatea documentă­
te toat'e condiţiile să realizăm — In scopul sporirii venituri­                                                        artistice în sprijinul alegerilor                                                          vii vor trebui să înveţe pentru      rii temeinice şi pregătirii minu­
                                                                                                                                                                                                                  viitor.                              ţioase a acestor ore consacrate
şi să depăşim chiar obiectivele lor băneşti ale gospodăriei, vom                                                                                                                                                                                       analizei lucrărilor trimestriale,
                                                                                                                                                                                                                     Profesorul ’discută subiectul     care asigură participarea acti­
stabilite in chemare.              livra statului, cîte cel puţin 3 000                                                                                                                                           tezei şi modul cum se întocmeş­      vă a tuturor elevilor la aprofun­
                                                                                                                                                                                                                  te un rezumat. Apoi se trece la      darea, sistematizarea şi repeta­
In acest scop ne luăm urmă­ kg. carne la 100 ha. teren agri­                                                           La toate căminele cultu­ vă, precum şi cîntece populare.                                   analiza părţilor pozitive. Cu a-     rea cunoştinţelor acumulate în
                                                                                                                                                                                                                  cest orilei. profesorul arată că     decursul unui trimestru.
toarele angajamente :              col.                                                                                rale şi cluburile muncito­ Formaţia de teatru a pregătit                                   toii cei 35 elevi au dat dova­
                                                                                                                                                                                                                                                                      prot. ION IL1ESCU
— Pînă la                                             — Vom cultiva         In comuna Teiuş, că şi în alte co­ reşti, artiştii amatori s-au piesa „Cei care fug după doi                                            De l a v o r b e l a f a p f e
                                                                                                                                                                                                                                                       ardei, roşii etc. Pentru vie au
sfirşitul anului ftaspunsui colectiviştilor in acest an                     mune aic patriei, în anii din urmă s-ău pregătit să întîmpine cu iepuri“.                                                                Cu ocazia întîlnirii candida­     fost confecţionaţi 6.000 araci,
                                                                            petrecut schimbări importante. Iată cî-    cinste alegerile de deputaţi de                                                            ţilor cu alegătorii din Sălaşul      iar pentru uscarea nutreţului
1961, vom reali-"'                    , ' porumb siloz pe                   teva din cele niai semnificative.          la 5 martie. Ei au pregătit şi                   In cadrul cercului de citit din           Superior, raionul Haţeg, s-au        1.500 ţăruşi. Pe cîmp s-au trans­
za o încărcătură                                                                                                       prezentat publicului frumoase                 circumscripţia electorală nr. 16,            făcut o serie de propuneri pen­      portat 120 tone îngrăşăminte na­
                             Apoldul de SllS 1(1 gg ^ ^ b0r-                   ® In 1954 â hiat fiinţă gospodăria      programe artistice în care sini               responsabilă tov. Maria Blaga,               tru buna gospodărire a comu­         turale, iar utilajele şi uneltele
                                                                            agricolă colectivă, la început cu 18       popularizate realizările regimu­              au fost prelucrate materiale des­            nei, printre care şi construirea     agricole au fost reparate.
de cel puţin 26 chemarea celor din Cistei ceag pe 24 ha.                    familii şi cu o suprafaţă de 54 ha. Iii    lui nostru in localităţile respec­            pre alegerile din trecut şi astăzi.          unui dig.
                                                                            prezent în gospodăria colectivă sînt       tive.                                                                                                                                          F1LARF.T CHIRUŢA
bovine din care                                Producţia pe care            înscrise 610 familii dispunînd de o su­                                                                   SIMION OANCEA                  Trecînd la realizarea propu­
                                                                            prafaţă de 1.011,08 ha. teren arabil,        LA DINGUL MARE, raionul                                                                                                                C ontribuţia lor
15 vaci de lapte, la fiecare 100 sintem hotăriţi să o obţinerii de                                                                                                                                  corespondent

ha. teren agricol.                 pe fiecare hectar cultivat cu'po­

Tot pînă la aceeaşi dată, gos­ rumb siloz va fi de. 30.000 kg.

podăria noastră va deţine cîte Reălizînd o astfel de producţie,             !n cadrul gospodăriei există două ter­     Orăştie, brigada artistică de a-                bA ILIA, artiştii amatori ai
                                                                            me anexe (ferma de vaci şi ferma de        gitaţie a prezentat numai în                  căminului cultural au pregătit
15 capete viţele la fiecare 100 noi vom reuşi să însilozăm cîte             oi), ateliere de fierărie, rotărie, tîm-   prima jumătate a lunii februa­                pentru alegeri două programe
                                                                            plărie. cojocărie, zidărie şi dulgherie.   rie 3 spectacole cu un program                de brigadă: „Bine-i în gospo­
ha. teren agricol.                 12 tone de furaje pentru fiecare         In afară de acestea, gospodăria şi-a       ce populariza realizările din ul­             dărie“. care popularizează re­
                                                                            construit două grajduri cu o capacita­     timii ani în, comună. S-au pre­               zultatele frumoase obţinute de
— In ceea ce priveşte încărcă­ vacă furajată.                               te de 40 şi respectiv 60 capete, o groa­   zentat apoi spectacole cu prile­              colectivişti şi ..Alegeri de azi,

tura de porcine la 100 ha. teren Ţinind seama de faptul că

agricol, aceasta se va ridica la în gospodăria noastră am luat

15 capete pentru fiecare 100 ha. încă din anii trecuţi măsuri

teren arabil (calculul făcîndu-se pentru permanentizarea ingrijito-         pă siloz cu o capacitate de 30 vagoa­      jul întîlnirii dintre alegători şi alegeri de ieri“, program ce
                                                                            ne, 3 remize, un saivan pentru 800 de      .candidaţii F.D.P., Joan Geosan.,,, pune. în,, antiteză cele două sis-
in funcţie de efectivul mediu a- rilor-mulgători la ferma de vaci,

nual).                       * • noi vom continua şi pe mai de­             oi etc. Des'p're veniturile şi viaţă" do- ' ?i Gheorghe-. Andrt?.-                       teme electorale : cel de astăzi,

— Deşi la ora actuală gospo.- , parte cu acest fel de organizare            leclivişfiior este, edificatoareo cifră:,  Formaţia de-•tea-tfovra*---prezen-• orotund- democratic, şi cel din

dăria nu are încă fermă de pă­ a muncii în sectorul zootehnic.              între anii !965—1960 ei şi-au construit tat în această perioadă piesa trecut, care era o farsă.

sări, pînă la sfirşitul anului, noi Experienţa anilor trecuţi ne-a          •19 case.                                  ...Tos Tudorache... sus Tudora-                  Formaţia de teatru a căminu­
                                                                               ® Deşi comuna începe să se electri-     che".                                         lui cultural a pregătit piesa :
vom cumpăra un număr cores­ dovedit că însămînţările artifi­                                                                                                         „Titanic vals", iar cea a gos­
                                                                            fice încă din anul 1920, de curent e-                           VIOREL POPA              podăriei agricole colective din
punzător de pui sau boboci de ciale la vaci au dat în gospo­                lectric dispuneau doar străzile prin­                                                    localitate, niesa „Jos Tudora­
gîscă, pe eare-i vom creşte în dăria noastră bune rezultate. De             cipale şi casele citorva chiaburi.                                         corespondent  che... sus Tudorache".

gospodărie, reălizînd pînă la aceea sintem hotăriţi să folosim                 tn anii regimului democrat-popular         ÎN COMUNA GEOAGIU, ra­                        In afară de spectacolele pre­
Sfirşitul anului o încărcătură de în continuare, pe scară tot mai           reţeaua electrică s-a extins în toate      ionul Orăştie, pentru acţiunile               zentate în Ilia, în itinerariul
                                                                            cartierele Teiuşuluî şi continuă să se     închinate alegerilor din 5 mar­               turneului ce l-au întreprins în
cel puţin 100 păsări Ia suta db largă această metodă.                       extindă pe întreg teritoriul comunei.      tie, brigada artistică de agita­              această perioadă, artiştii ama­
                                                                                                                       ţie a pregătit un frumos pro­                 tori ai căminului cultural, au
hectare teren cultivat cu plante Sub îndrumarea organizaţiei                   o Pentru oamenii muncii şi fiii aces­   gram ce reliefează schimbările                prevăzut si localităţile Bac.ea,
                                                                            tora, în comună funcţionează o şcoală      survenite în anii puterii popu­               Brîznic, Bretea Mureşană, Să­
cerealiere (griu, porumb, orz, noastre de partid, vom munci                 medie înfiinţată în 1954.                  lare în comună, iar corul are                 cămaş, Dobra, Zam, Brănişca
                                                                                                                       în repertoriu cîntece despre par­             şi altele.
ovăz, secară).                     în aşa fel incit să realizăm în­            o In prezent în comună există două      tid. despre viaţa tot mai îmbel­
                                                                            biblioteci : una sătească şi una ce func­  şugată din gospodăria colecti-
  — Ne propunem, de aseme­ tocmai angajamentele pe care                     ţionează în cadrul staţiei C.F.R.
nea, ca in acest an să creşteni ni le-am luat.

in gospodărie 800 de oi (toate           CONSILIUL DF. CONDUCERE AI.

cu lină semifină), revenind în           G.A.C. „BRAZDA NOUA“

telul acesta la 100 ha. teren a-         APOLDUL DE SUS

          T U T O R II MECANIZA1                                                                                                                                       LA CASA DE CULTURA                         nerilor făcute, de cîteva zile, ce­    In intimpinarea alegerilor de
                                                                                                                                                                                                                  tăţenii din Sălaşul Superior au      la 5 martie, utemiştii din Oha­
                                                                                                                                                                     DIN ALBA IULIA. tov. Demko                   transportat la locul construcţiei    ba, raionul Ilia, au strîns 15 kg.
                                                                                                                                                                     Nicolae, preşedintele Tribuna­               peste 100 m.c. piatră.               seminţe de salcim, pe care le-au
                                                                                                                                                                     lului raional Alba, a conferen­                                                   predat întreprinderii forestiere
                                                                                                                                                                     ţiat despre caracterul democra­                              ANDREI NÂSTASE

                                                                                                                                                                     tic al legislaţiei noastre popu­               G afa pentru campania              din Dobra.

   Şcoala de mecanizatori a-             Pentru a însuşi cit mai mult în practica ce o vor efectua in                  nenţa organelor de maşini.                    lare, despre alegerile din trecut              a g ricolă de prim ăvară                       ION IOANA
gricoli din Alba lulia este cu­                                                                                                                                      şi astăzi. In continuare, forma­
noscută in regiunea noastră.        tainele meseriei de mecaniza­ S.M.T. sau în G.A.S. din re­                         După ce elevii celor două                     ţiile de artişti amatori din ca­               Colectiviştii din Sebeş, desfă­        41 V l - l e a concurs
Aici, din ce in ce mai mulţi ti­                                                                                                                                     drul casei de cultură au prezen­             şoară în aceste zile, o intensă      culfum l-artisfic — faza
neri îşi însuşesc meseria de        tor, elevii anului III fac prac­        giune.                                     clase trecuseră la alte maşini                                                             activitate în vederea terminării
mecanizator sau tractorist.         tică la S.M.T. sau G.A.S. din             Era în timpul unei pauze,                                                              tat un interesant program mtt-               lucrărilor pregătitoare pentru            pe î n t r e p r i n d e r i
                                    regiune, sau muncind alături                                                       de curăţat seminţe, doi dintre                7ical-artistic. Şi-au dat con­               campania agricolă de primăvară.
     Condiţii bune                                                          înconjuraţi de elevi, profeso­                                                           cursul : corul, taraful de muzi­             Astfel, au fost terminate opera­
                                                                            rii Adriana Oprea şi Călin Bo-             ei. mai precis loan Dija şi Ni-               că populară şi brigada artistică             ţiunile de selecţionare a orzului,
  pentru învăţătură                                                                                                                                                  de agitaţie, precum şi solişti               ovăzului, cartofilor în baza ana­
                                    de mecanizatori în atelierele ăescu, dădeau ultimele indi-                         colae Tipnriţă, îUtirzias'efă pu­             vocali şi recitatori.                        lizelor de laborator pentru în­         La casa raională de' cultură
  In decursul celor trei ani de                                                                                                                                                                                   cercarea puterii de germinaţie,      din Orăştie s-a desfăşurat faza
studiu, elevii primesc şcolari­     mecanice. Prin- ,, ,,,               ,                                             ţin lingă selector, iscoăinău-                   De un frumos succes s-a bucu­             ba grădina de zarzavaturi, ră­       pe întreprinderi a celui de-al
zare gratuită şi au la dispozi­                                                                                                                                      rat programul brigăzii artistice             sadniţele au fost terminate şi       Vl-lea concurs al formaţiilor ar­
ţie condiţii din cele mai bune      tre cei care au                                    caţiiresponsabi.-               se unul pe celălalt pentru a-şl               de agitaţie „Hai la vot“, inter­             s-a însămînţat varză timpurie,       tistice de amatori.
pentru, studiu şi practică.         lucrat direct                                                                                                                    pretat de tineri muncitori şi in­
                                                      D„ i,n carnet,ul                 sIeiileor adeŞilabcalaie-       da seama dacă cunosc sau nu                   telectuali din localitate.                                                           Cei peste 500 spectatori au
  Incepînd cu anul I, se pune                                                                                                                                                                                                                          vizionat programele prezentate
un accent deosebit pe legarea                                                                                          îndeajuns maşina pe care o a-                                                                                                   de formaţiile artiştilor amatori
învăţămlntiiluf teoretic cu ac­                                                                                                                                                                                                                        de la întreprinderea forestieră,
tivitatea practică. Elevii au la    pe tractor ca     D P P r 'tP T C P ! I! 1 I!      avneduelurei a dIeipi,lasăîn-   veav în faţă.                                                                                                                   Gospodăria agricolă de stat, Fa­
îndemînă un. laborator în care      „schimb“, se nu.  F C ru iA I CRULU!                                                                                                                                                                               brica chimică şi taratul Casei
se găsesc diferite piese de                                                                                            — Am învăţat noi. organele                                                                                                      raionale de cultură.
tractoare secţionate, organe de
maşini agricolă; două ateliere,     mără şi elevul                                     Ui la centrul                   maşinilor agricole mai covî.-                                                                                                      Da un mare succes s-a bucu­
unde elevii anului I fac pen­                                                                                                                                                                                                                          rat echipa de dansuri a Fabricii
tru primă dată cunoştinţă cu        Traian Crişăn. lătâ ce ne de­ de selectare din oraş, unde                          Plicate. aşa că nu putem, ca lă                                                                                                 chimice şi taratul casei raiona­
trusa de scule, cu bancul.de                                                                                                                                                                                                                           le de cultură, care s-ău prezen­
lăcătuş, ori cu primele expli­      clară el despre practica lh urma să se facă o aplicaţie                            un selector să avem greşeli.                                                                                                    tat la lin înalt hivel artistic.

caţii ale maiştrilor, fo t în ca­   campania de toam nă:                    practică.                                  — Vă interesează aşa de                                                                                                                          NICOLAE TUDOR

drul şcolii funcţionează un a-           — In campania de toamnă In timpul deplasării, cei doi                         mult maşinile agricole ?           s
telier de reparaţii unde elevii
anului II şi I ii repară diferite   am făcut practică la G.A.S. profesori au vorbit cu multă                           — Da, ne răspunse N. Ti- \

unelte şt maşini agricole.          Galda de Jos şi am lucrat ca pasiune despre munca elevi­                           purfţă. noi vom primi m nu- î

   Pentru a întregi cunoştinţe­     tractorist.. Am fost tare min­          lor, despre pasiunea cu care               mai calificarea cíe mecaniza- \
                                    ăm chtă am văzut cită încre­            tinerii învaţă tainele meseriei
le elevilor din anul III, în a-     dere mi. s-a acordat. Am cău­           de mecanizator.                            tori ci şi cafneiui de condu­
                                    tat să. muncesc cu însufleţire,
cest an de tnvăţămînt s-au                                                    — Silii în majoritatea lor               cere Trebuie să ştim să r'epn-
înfiinţat cercuri de reparaţii      să asciilt de indicaţiile date          fii de ţărani muncitori şi au
                                                                            o mare dragoste faţă de ma­                rnm orice defecţiune si ch/ar
                                    de brigadier. Vreau ca pe Un­           şinile agricole, care fac ca
                                                                                                                       să ne confecţionăm, piesele mai                                                                                                 Vagon cu geam uri sparte

                                                                                                                       simple ia m.aşihAe h.nelte. în­                                                                                                    Vagonul de persoane clasa
                                                                                                                                                                                                                                                       Il-a cu numărul 71.718 face par­
                                                                                                                       că din anul I am. învăţat să                                                                                                     te din garnitura trenului perso­
                                                                                                                                                                                                                                                        nal care circulă pe ruta Petro­
                                    gă diploma de absolvent al munca în agricultură să fie                             lucrăm lă strung, maşină de                                                                                                     şani—Tg. Jiu şi Petroşani—Lu-
                                                                                                                                                                                                                                                       -peni. Acest vagon nu este folo­
                                    şcolii să obţin şi carnetul de mai uşoară. Părinţii lor sînt                       găurit său polizor.                                                                                                              sit de călători pentru că de a-
                                                                                                                                                                                                                                                        proape 3 săptărnini are două
                                    rutier.                                 minări de ei.                              Agricultura noastră socialis­                                                                                                   geamuri sparte. Starea de func­
                                      Şi ca Traian Crişah sînt                La centrul de selectare, o                                                                                                                                                ţionare a vagonului este bună,
                                                                                                                       tă. în plină dezvoltare, pri­                                                                                                    însă, pentru lipsa celor două
                                    mulţi elevi în şcoală. Aproape          clasă a făcut cerc lingă o vin-                                                                                                                                             geamuri, călătorii supraaglome­
                                                                            lutătoare, iar cealaltă, în ju­            meşte in fiecare ăn Cadre ftof.                                                                                                  rează celelalte vagoane, in deo­

                                                                                                                       bine pregătite. Printre acestea

                                    toţi cei din anul III au fost rul unui selector. Fiecare elev                      -se număra şi actualii, elevi ai

                                    folosiţi ca tractorişti de către trecea şi descria organele                        şcolii .de mecanizatori agricoli

                                    unităţile în cate au făcut prac­ principale. După răspunsurile                     din Alba túlla.. Cunoştinţele

                                    tică. clare şi sigure pe care le dă­                                               teoretice şi practice pe care ei

                                                                                 deau, puteai să-ţi dai seama          le primesc in şcoală, dă pre-

                                    La o oră de activitate că sînt bine pregătiţi. Pe faţa                             miza că vor deveni buni me­

care au reparat pînă acum un                     iractlcă                   celor doi profesori puteai citi            canizatori şi tractorişti, că vor                  Frezorul Oazmir Beţcaliuc lucrează în secţia mecanică a                      sebi, în trenul de Petroşani—Lu-
plug, un ăezfnifiştitor şi o se-                                            bucuria şi mînâria — mînăria,              contribui cu tot elanul şi pri­               C.S. Hunedoara. El îşi depăşeşte norma lunară în medie cu                         peni.
cerătoare-legătoare. In cadrul        Acum. la mijloc de an şco­            că roadele muncii lor încep să             ceperea lor la obţinerea de                   20—22 ia sută şi dă numai piese de bună calitate.
acestui cerc se execută şi a-       lar, elevii anului iii sînt in          se arate tot mai mult. Penttu              producţii agricole mari în                                                                                                         Deşi această situaţie este cu­
numite machete de maşini a-         toiul pregătirilor. Nu mai este         elevi ca Roman Dulău, irimia               G.A.S. sau G.A.C., unde vor                                                                                                     noscută de revizia de vagoane
                                                                            Vlăduţu sau Dumitru Vezuină.               lucra după terminarea şcolii.                                                                                                   din Petroşani, conducerea aces­
                                                                                                                                                                                                                                                       teia nu a luat măsuri pentru în­

gricole.                            mult timp pînă cină vor, pleca nu există „secrete“ in compo-                                      S. CERBU                       In clişeu: Cazmir Beţcaliuc. lucrînd la o freză tip „Iosif locuirea geamurilor cu pricina.

                                                                                                                                                                     Rjangheţ“ Arad.                                                                               ION CR1ŞAN
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15