Page 7 - 1961-03
P. 7
Nr. 1923 u k ü MUL s o c i a l i s m u l u i
nsţ\ 8
Cercul de studiere a Statutului i i c o n tr ib u ţie d e s e a m ă FILMUL ZILEI: re e x p e d ia tă
P.M.R. — m ijloc im portant Ia rezolvarea
de educare a candidaţilor de partid p r o b le m e lo r p r a c tic e
La atelierul meoanic al minei xemplifice cu aspecte din orga Recent, a avut loc la Institutul de rilpr endogene şi cîteva din metodele
Lenea lucrează, mulţi muncitori nizaţia de bază din care fac mine din Petroşani cea de-a IlI-a se- de combatere a lor, colectivul condus
harnici care se străduiesc zi de parte. Deosebit de 'interesante siune ştiinţifică a cadrelor didactice, de prof. Ştefan Kovacs a adus în ac
zi să sprijine munca minerilor, au fost discuţiile în legătură cu sesiune in care s-au prezentat 50 de tuală sesiune o metodă eficace de li
să-i ajute în realizarea sarci îndatoririle şi drepturile mem lucrări ştiinţifice şi comunicări de spe chidare a acestor focuri, care constă
nilor de plan. Printre aceşti brilor de partid. Cursanţii Ga cialitate. La lucrările sesiunii au luat din executarea unei cgmere de echilibru
muncitori sînt mulţi inovatori vrilă Chinţa, Mihai Gaboş, Lau- parte în calitate de invitaţi, ingineri la digurile de izolare, fapt ce creează
raţionalizaţori ale căror propu renţiu Navrady şi alţii au vor de ia aproape toate centrele miniere din imposibilitatea infiltrării aerului în zo
neri fiind aplicate au adus mi bit pe larg despre cerinţele ca ţară, specialişti în domeniul mineritu na de asanare şi prin aceasta stinge
nei economii de multe mii de re le pune partidul în faţa co lui, precum şi numeroşi studenţi, Au rea focurilor.
lei. muniştilor şi despre strădania participat de asemenea tovarăşii ing.
Studiind comparativ perforatoare de
Aşa de pildă, In ultimele zile, lor de a fi la înălţimea sarci Victor Ghioşncă şi. Gheorghe Vîjdea diverse tipuri din R.P.R., U.R.S.S. şi
numai prin recuperarea unor nilor. secretari ai Comitetului orăşenesc de R.P. Ungară, colectivul condus de
piese de la ciocanele de abataj S-a vorbit de asemenea des partid Petroşani. :onf. Nicolae Leţu a indicat o seamă
— care în trecut erau diate la pre întărirea disciplinei de par Sesiunea a cuprins teme din toate de îmbunătăţiri constructive la perfo
fier vechi odată ce se defec tid, luîndu-se atitudine critică domeniile de activitate minieră. De ia i-aţoarele G.P.-17, indicaţii care voi
tau _s-au realizat economii de faţă de anumite abateri ce s-au prima lucrare pre-
________________ Folosi, colectivului de
peste 5.000 de lei. De asemenea, manifestat in cadrul organiza zentată şi pînă la ul- P e marg- inea sesiunii muncă de Ia u-
în ziua de 15 februarie a. c. din ţiei de bază de la atelierul me tima,, toate c—ei». 5- -o zina „Independenţa“'
partea atelieru'ui mecanic s-au canic. La fel au fost discutate,
de lucrări s-au în- Ş t U n ţ l f l C S d e t a I n s t i t u t u l sibju
predat cabinetului tehnic aJ la un nivel corespunzător, pro scris pe Unia indi de mine Petroşani Lucrări de reală
minei 3 inovaţii. blemele legate de democraţia
internă de partid, accentuîncfu- cată de hotărirea valoare practică au
Printre cei mai buni munci se necesitatea participării acti fost prezentate de asistenţii Gheorghe
tori, oameni' care luptă pentru ve a Întregii mase a membri partidului cu privire la ridicarea nive
introducerea noului în procesul lor de partid la rezolvarea sar
de producţie, alături de membrii clnilor ce stau în faţa organi lului tehnic al producţiei, pe linia în Micheş, Alexandru Dărăbanţ, confe
de partid, se numără şi can zaţiei de partid.
didaţii de partid. Cine sînt a* deplinirii sarcinilor planului de 6 ani. renţiarii Gheorghe Secară, Ion Marian,
ceşti candidaţi de partid ? Sînt Din discuţiile purtate s-a
tineri ca tovarăşii Gavrilă desprins In mod limpede că cer Din lucrări s-au desprins două aspecte Ilie Gonstantinescu, profesorii Emil
Chinţa, Iosif Smida, Mimdreanu cui de studiere a Statutului
de primă importanţă, care au deosebit Pop, Aurel Georgcscu etc. Mihail Kalatozov, regizorul ne
Niţă sau ca tovarăşii Mihai P.M.R. i-a ajutat în mare mă uitatei opere cinematografice
actuala sesiune de celelalte două pre Demn de remarcat este faptul că o „Zboară cocorii", a realizat un
Gaboş — care are cel mai mare sură pe candidaţii de partid în nou film, „Scrisoare neexpedia
cedente. Este vorba de faptul că cea bună parte din lucrările prezentate au tă“, care va rula la cinemato D in PR O G R A M U L S E
număr de inovaţii. ceea ce priveşte educarea lor graful „Filimon Sîrbu“ din ora
mal mare parte din lucrări au tratat fost contractate pentru aplicare prac şul Deva între 2—5 martie a.c.
Acesta este un poem cinemato
probleme actuale în minerit, au venit tică de o seamă de unităţi printre care grafic închinat eroismului pio
nierilor deschizători de drumuri
cu propuneri concrete, practice, pentru O.C.V.J., Uzina elecţrică Vulcan, uzina în toate domeniile.
rezolvarea problemelor de producţie, au , Independenţa“ Sibiu, Trusturile mi Patru tineri geologi — trei 3 MARTIE 1961
bărbaţi şi o fată — sosesc în
avut. deci un pronunţat caracter prac niere Baia Mare şi Anina, Institutul taigaua Iakuţiei pentru a căuta
zăcăminte de diamante. După
Cu asemenea candidaţi de in spirit partinic şi în privinţa tic. S-au remarcat de asemenea o se- dş Matematică al Academiei R.P.R. ce au descoperit preţioasele ză- PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiune pen lu i; 18,05 Triouri de muzică u-
rie de tineri specialişti care, îndru căjninte, se pregătesc să se în tru s a te ; 8,00 Din presa de astăzi; şoară; 19,30 Teatru la micro
partid organizaţia de bază a pregătirii lor pentru a fi demni maţi de profesori cu vastă experienţă, La unităţile combinatului carbonifer se toarcă acasă, dar un uriaş in 10,30 Gîntece şi jocuri populare din fon : „Povestea lui Thojmas motanul
atelierului mecanic se poate de â fi primiţi în rîndul mem au prezentat lucrări de valoare. află deja în fază de execuţie uri trans cendiu izbucneşte în taiga. ţări socialiste; 11,Ş2 Sonată în do mi şi a instalatorului, Sam, omul“ — co
mîndri pe bună dreptate. brilor de partid. portor cu raclete cu ax curb, un cui- nor pentru violoncel şi pian de Saint- medie de jArtliur M iller; 20,31 Muzică
O dovadă grăitoare a faptului Printre cele mai bune lucrări a fi butor automat. In lupta cu focul, cu foamea, Saëns; 12,10 Melodii populare romî- de estradă ; 21,45 Muzică populară din
că această organizaţie de bază La buna desfăşurare a con gurat fără îndoială „Asanarea vechilor cu gerul şi zăpezile iernii sibe neşti şi ale minorităţilor naţionale; R.S, Cehoslovacă; 22,30 Poeţii noştri
vorbirii cercului o contribuţie focuri de mină endogene prin realiza Sesiunea ştiinţifică a cadrelor didac riene, geologii cad unul după 13,05 Muzică din opereta: „Mosco- cîntă partidul; 23,15 Concert de noapte.
tice a demonstrat hotărirea acestor ca va-Ceriomuşki“ de Şostakovici; 14,00
Concert popular; 15,10 Gintă pianis m ie m M e T E iw o to s®
a privit cu tot simţul de răs preţioasă a avut propagandis rea diferenţei de presiune nulă“, lu dre de a ajuta cu toată priceperea şi tul Dinu Lipatti; 16,15 Vorbeşte Mos
cova I ; 17,15 Gîntece de alegeri şi jo PENTRU 24 ORE
pundere munca d:e primire în tul care a ştiut să dirijeze dis crare realizată de un colectiv de tineri ştiinţa lor, eforturile minerilor pentru curi populare romîneşţi; 19,00 Jurna
lul satelor; 20,30 Din viaţa de con Vreme schimbătoare cu cerul varia
partid, primind în rîndul can cuţiile asupra celor mai impor cercetători condus de prof. Ştefan Ko continua creştere a nivelului tehnic al cert a Capitalei; 21,00 Ce e nou în bil şi cu înseninări locale îrr cursul
didaţilor pe cei mai merituoşi tante probleme, să antreneze la vacs, rectorul institutului. După ce în producţiei, a de/monstraţ că teoria strîns librării; 21,45 Taugouri ; 22,30 Mu nopţii. Vor cădea precipitaţii slab.?. în
muncitori, o constituie prezenţa discuţii pe toţi cursanţii. sesiunile anterioare s-au prezentat cau legată de practică duce la succes. zică de estradă. regiunea de munte. Temperatura sta
în rîndul acestora a unor oa ţionară va fi cuprinsă ziua fntre 5 şi
După terminarea discuţiilor, zele care au determinat apariţia foeu- ingr. GH. DUMITRESCU PROGRAMUL II: 14,08 Muzică 9 grade, iar noaptea întrş 1 şţ — 3
populară; 15,0,0 înregistrări de la Con grade. Vînt potrivit cu intensificări lo
meni de nădejde ca cei men propagandistul a tras scurte altul. Doar unul singur va ră- cursul naţional d,e selecţionare a parti cale din sectorul vest şi noreţ-vest.
ţionaţi mai sus. concluzii şi a expus o temă mîne în viaţă şi va preda oa- cipanţilor ţa cel de-al ţl-lea Concurs in
nouă: „Cum se face primirea menilor harţa pe care se află ternaţional „George Enescu"; 15,35 Ac
Toţi aceştia — alături de alţi în partid. Rolul şi importanţa însemnat locul zăcămintelor tualitatea în ţările socialiste; 16,50 Gurs
candidaţi de partid — au fost descoperite. de limba rusă ; 17,30 Sfatul medicu-
prezenţi zilele trecute la con stagiului de candidat“. Expu Principalul rol feminin al fil
vorbirea care a avut loc în cer nerea a fost făcută în mod li mului este deţinut de cunoscyta
cul de studiere a Statului ber, atractiv, dindUr.se posibili artistă Ţatiana Şampilova, ală
P.M.R., unde sint încadraţi în tate cursanţilor să înţeleagă turi de care îşi dau concursul
vederea ridicării nivelului Iot problemele asupra cărora tre actorii Evgheni Urbancţri, Vasiii
politic şi unde totodată ii se buie să pună accentul in stu Livanov şi Innokenţii Şmoktu-
noveki.
face 'educaţie partinică. dierea materialului bibliografic. * ' ANUNŢ
Propagandist al acestui cerc Felul în care s-a desfăşurat O rem iză, prin 6 .0. L Produse industriale Deva
este tovarăşul Constantin Bur- convorbirea acestui cerc a ară contribuţie
lacu, un tovarăş bine pregătit tat că dacă există preoteupare voluntară 'aduce, la au/ie §lbila piM letdai\
şi care munceşte cu dragoste susţinută pentru bunul mers al că la maq,azluuL del
pentru educarea candidaţilor de învăţămîntului de partid, pen Colectiviştii din Nădăştia de
tru asigurarea unui conţinut de Jos, au hotărit să construiască ^„S-aldari“ d m livada 23 cdm pnt]
partid. idei corespunzător, invăţămintul nv. 27 ie g.ăieie ip.ee amzae-e
La convorbirea care a avut are o mare eficacitate ce se prin contribuţie voluntară, o re diferite m ăefuri uidiidriale
miză pentru atelaje. Ca urmare, ca preţ redai.
loc recent s-a dezbătut tema
duminică peste 50 de colectivişti
,.Statutul P.M.R. îndatoririle şi oglindeşte în activitatea cursan La fabrica „Vidra“ din Orăştie au sosit nu de mult din au participat la această cons
drepturile comuniştilor“. S-au ţilor, a dovedit că cercul de stu R.S. Cehoslovacă două maşini de decarnat. Ele înlocuiesc mun trucţie, efectuind 250 ore de
purtat discuţii vii, interesante, diere a Statului P.M.R1. este un ca a 13 oameni. muncă voluntară.
cursanţii dovedind o bună pre minunat prilej de educare poli
gătire, Ei nu s-au mărginit nu- tică şi partinică a candidaţilor In clişeu: utemistul Maghiar Gheorghe, care lucrează la Prin munca entuziastă pe care
rrfâi la enunţarea prevederilor una din aceste maşini. Datorită conştiinciozităţii sale, el îşi de au depus-o s-au evidenţiat co
statutare, ci au căutat să le e- de partid. păşeşte zilnic norma, dînd produse de bună calitate. muniştii Carol Budin, Tudor
I. PAUL Lazăr, Vaier Budin. Avram Vă-
lean, Simion Huban, Maria
Stanciu, Ioan Filipesc şi alţii.
Magazinul este deschis zilnic Intre orele
introducerea te h« tii©ct9i* not® mic. In anul 1961 vom extinde Biblioteca tehnică, înzestrată 8-13 şi 17-19,45 V/\A/S/N*|
folosirea creditelor bancare cu peste 4.000 volume şi cu toa
pentru mecanizare. Planul pe te revistele de specialitate a l UNIUNEA RAIONAL
acest an cuprinde 13 lucrări
A telierele Ç.F.R. Simeria faţă de 6 cîte au fost anul tre permis muncitorilor, inginerilor 5
cut. Astfel, vom mecaniza încăr şi tehnicienilor să fie la curent
cu tot ce este nou în tehnică
carea uleiului în butoaie, încăr şi in special în ramura căilor
Factorul cel mai important nate metode'; 6 ftîare parte din carea spânului în vagoane, e- ferate.
care determină, creşterea pro IULIU VERNICHESCU transporturile de materiale nu vacuarea talajului de la maşi La ridicarea nivelului tehnic Videle prm unifăfile §aie :
ductivităţii muncii este nivelul sînt încă mecanizate, iar unele nile de tîmplărie, vom confec al producţiei a contribuit pro
tehnic al mijloacelor de produc inginer şef al Atelierelor C.F.R. ţiona un pod rulant şi mai mul filarea şi specializarea între <§ d ife rite im p rim eu ri d e b u m b ac,
ţie cu care este înzestrată eco lucrări pentru recondiţionări de te macarale pentru ridicarea prinderii noastre pentru anu iînâ şi m ă ta s e ;
nomia naţională. Pentru ridica Simeria piese se mai fac încă pe locu nieselor grele. mite serii de locomotive şi ti
rea nivelului tehnic al produc rile de montaj şi nu în atelie ® pînzâ alb ită, o landină, sifon, di
ţiei, Comitetul Central a] Par rul de reparaţii periodice, prin ferite puplinuri etc. ;
tidului Muncitoresc Romîn şi aplicarea metodei de reparare re specializate. In acest an vom Mişcarea de inovaţii a fost puri de vagoane. Aceasta a re
guvernul Republicii Populare a vagoanelor în flux tehnologic îmbunătăţi şi aceste faze de lu un factor care a contribuit în- dus numărul pieselor de schimb €1 în c ă lţă m in te p e n tru b ă rb a ţi, fe
Rom,ine au elaborat în iulie 1960 ,,în lanţ“, cum spun muncitorii cru prin construirea unei hale tr~o mare măsură la îmbună şi a materialelor care trebuie mei şi Gopii ;
o hotărire în care se trasează noştri. pentru atelierele divizionare şi tăţirea nivelului tehnic al pro aprovizionate şi a micşorat
sarcini în vederea îmbunătă prin asfaltarea drumurilor de ducţiei. Cele 116 inovaţii apli fondurile de rulment necesare. articole de p a rfu m e rie şi m a ro c h in ă rie ;
ţirii calităţii produselor, respec După metoda veche, vagoane circulaţie în vederea folosirii cate în 1960 au redus preţul de Dar specializarea presupune şi 9 produse zaharoase, paste făi
tării disciplinei tehnologice, ex le stăteau pe loc şi echipele de electrocarelor la transportul cost al unor lucrări, au îmbu cooperarea între întreprinderi.
tinderii mecanizării şi automa muncitori se deplasau de la un nătăţit calitatea reparaţiilor şi Această cooperare a fost or mnoase, d ife rite conserve ;
tizării producţiei, precum şi vagon la altul, în vederea rena- uratfirialelor şi pieselor. lichioruri fine, vinuri şi b ă u tu ri
pentru stimularea introducerii spirtoase.
tehnicii noi. Progresu! fehnic Pentru atelierele care repară condiţiile de lucru ale munci ganizată de forul tutelar. Noi
locomotive şi vagoane, piesa torilor. Conducerea sindicală şi primim anumite piese de la
In întreprinderea noastră am Sa ordinea zilei cea mai importantă căreia tre tehnică a întreprinderii anali alte întreprinderi din ţară şi
obţinut în ultimii ani succese buie să-i dăm cea mai mare a- zează lunar modul în care se livrăm totodată o parte din
importante in domeniul ridică rării. Astăzi, după metoda nouă, tenţie este roata. O rupere de desfăşoară mişcarea de inova produsele noastre, sub formă
rii nivelului tehnic al produc echipele de muncitori, împărţi osie în circulaţie, poate duce ţii, dînd un ajutor concret tu de produse sau semifabricate,
ţiei. Intre anii 1959 şi 1960 pro te pe csie 5 faze de lucru şi la accidente grave de cale fe turor inovatorilor. Brigăzi spe altor întreprinderi pe baza u-
ductivitatea muncii a crescut pe specialităţi, stau pe loc şi rată,. După metodele vechi de cial constituite, din cei mai buni nor contracte.
cu 16 la sută, iar producţia cu vagoanele se mişcă de la un loc control, chiar şi după cea cu
12 la sută. Aceste rezultate se de lucru la altul. Mişca flux electromagnetic, nu se pu meseriaşi, realizează prototipu In munca de ridicare a ni
datoresc muncii entuziaste a rea vagoanelor e mecani teau observa defectele interne ale rile de inovaţii. Inovatorii sînt velului tehnic al producţiei am
întregului colectiv de muncitori, zată ; vagoanele, cu aju osiei. Astăzi dispunem de un
ingineri, maiştri şi tehnicieni, torul unor poduri rulante sînt defeetoscop ultrasonic, ultimul popularizaţi la gazeta centrală primit un sprijin substanţial
mobilizaţi de organele şi orga ridicate pe nişte cărucioare şi produs al tehnicii mondiale, cu de perete a întreprinderii, la din partea organizaţiei de par
nizaţiile de partid, pentru in apoi, după terminarea lucrului, care putem detecta şi fisurile
troducerea în producţie a teh sînt trase cu două cabestane pe şi incluziunile interne ale osiei. staţia de radiofieare, stimulaţi tid,, care a analizat periodic
nicii avansate, centru folosirea noile locuri de muncă, astfel De cînd utilizăm acest anarat,
deplină a capacităţilor de pro că a doua zi echipele de mun nu am mai avut nici o osie de cu premii în bani sau cărţi teh modul cum conducerea între tîn ?(J*\
ducţie, pentru organizarea su citori găsesc un nou lot de va fectă în circulaţie. nice. Doi ani consecutiv, în prinderii creează condiţii pentru >9 56* EXTRAG IO NUMERE !N
perioară a producţiei în vede goane pentru lucru. 1959 şi 1960 am cîştigat premiul ‘ asigurarea realizării planului şi
rea ridicării necontenite a pro De asemenea. în atelierul de V f O T M P M ÎN LOC DE 7 ,
ductivităţii muncii şi reducerii Prin aplicarea metodei „în rotărie am înlocuit în ultimii III pe ţară la concursul de ino a luat hotăriri în scopul îmbu
preţului de cost. lanţ“ am obţinut în cursul anu ani toate maşinile unelte vechi, vaţii pe ramură. ^ S&'em spee/alefA.B.C jafrikuik
lui 1960 o creştere a produc cu maşini noi, cu performanţe nătăţirii muncii tehnice şi de aria tragere dinurnă.
Cele mai frumoase rezultate tivităţii muncii de 12 la sută.
le-am obţinut în anul 1960 în Nu am reuşit, să folosim încă ridicate, la nivelul tehnicii mon La ridicarea nivelului tehnic producţie. mmmrhm
sectorul ele vagoane, pe şantie- toate avantajele acestei minu- diale.
al muncitorilor şi tehnicienilor In centrul preocupărilor con
noştri au contribuit şi cursurile ducerii întreprinderii noastre va
de instruire şi perfecţionare ur sta şi în viitor problema ridi
mate de examinări, organizate cării nivelului tehnic al produc
de cabinetul tehnic al întreprin ţiei. convinşi fiind că numai pe
această cale vom putea realiza
La majoritatea lucrărilor, de derii. In afara conferinţelor au sarcinile noastre principale:
mecanizare am utilizat cred’to creşterea productivităţii muncii-
bancare pentru mica mecaniza diate au fost vizionate filme îmbunătăţirea calităţii «reduse
re, pe baza unui calcul econo- lor şi scăderea preţului de cosf
tehnice cu specific feroviar şi
diafilme tehnice.
